A decedat părintele Simeon de la Mănăstirea Sihăstria. Mulți ani a viețuit la așezăminte de la Muntele Athos

■ Sfânta Liturghie și slujba înmormântării au loc astăzi ■ va fi prezent și IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei ■ ieroschimonahul Simeon Zaharia avea 95 de ani ■

După cum a transmis comunitatea monahală, Sfânta Liturghie din ziua de marţi, 5 septembrie 2023, va fi săvârşită de către IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, începând cu ora 07.30, iar slujba înmormântării ieroschimonahului Simeon Zaharia va începe la 09.30, decesul acestuia survenind în a doua zi a acestei luni.

Preotul, care a trecut la cele veşnice la vârsta de 95 de ani, şi-a dedicat aproape întreaga viaţă credinţei, fiind născut pe 16 martie 1928, în comuna Mogoşeşti, judeţul Iaşi. Când avea 26 de ani, a decis să intre în rândurile vieţuitorilor de la mănăstirea din Neamţ, călugărindu-se pe data de 5 iunie 1955, cu numele de Serapion.

Timp de doi ani, a urmat cursurile şcolii monahale, iar în mai 1956 a fost trimis la Mănăstirea Putna, împreună cu alţi 21 părinţi de la lăcaşurile Sihăstria şi Slatina, pentru revigorarea vieţii monahale de acolo. A avansat în ierarhia bisericească, fiind hirotonit ca diacon, ieromonah şi protosinghel.

Avea să-şi petreacă la mănăstirea suceveană ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare aproximativ 18 ani. Între iulie 1960 şi iulie 1963 a „devenit“ muncitor la Sihăstria, ca urmare a Decretului 410/1959, prin care comuniştii au îngrădit viaţa religioasă. Între martie 1977 şi octombrie 1992, Simeon Zaharia a vieţuit la Schitul Prodromu şi la Schitul Lacu, ambele din Sfântul Munte Athos.

„A avut ascultări de preot slujitor, eclesiarh şi duhovnic. În octombrie 2000, a fost tuns în schima mare cu numele Simeon, de către ieroschim. Dionisie Ignat de la Schitul Colciu, Muntele Athos. În 2009 s-a retras la Schitul Înălţarea Sfintei Cruci – Poiana lui Ioan, dependent de Mănăstirea Sihăstria, de unde, în anul 2020, a revenit la Sihăstria“, se arată pe pagina de Facebook a mănăstirii.

La Sihăstria, care a fost ctitorită în 1655, sunt îngropate alte trei personalităţi ale ortodoxiei româneşti, Paisie Olaru, Ioanichie Bălan şi părintele Ilie Cleopa, stareţul hăituit de Securitate ani în şir. Acestuia din urmă i se spunea „Duhovnicul Moldovei“, rămânând vestit prin vorbele cu care întâmpina credincioşii veniţi să-i ceară sfat: „Mânca-v-ar raiul!“.