8 recomandări pentru workaholici în burnout

■ Psiholog Dr. Ana Aurelia Huţanu ■

Conform dicționarului Cambridge, un workaholic este „o persoană care muncește foarte mult și are dificultăți în a se opri din muncit”. Consecința acestui comportament este burnout-ul, adică „oboseală fizică și mentală extremă sau boală cauzată de munca în exces și de tendința de a face mult prea multe”.

Terminația „-aholic” după cuvântul englezesc work care aici se traduce prin muncă indică dependența, un comportament adictiv și compulsiv ce a depășit pragul normalității și produce efecte negative în special asupra persoanei care îl practică, afectându-i sănătatea și relațiile cu cei dragi.

Burnout se traduce literal prin „ars până la capăt”. Nu e greu să ne imaginăm resursele noastre interne ca pe o lumânare care s-a consumat în întregime. Un om aflat în burnout nu mai poate funcționa așa cum trebuie. Îi cedează organismul de epuizare și nici munca nu și-o mai poate face așa cum trebuie, are scăpări personale și profesionale periculoase pentru sine și pentru beneficiarii serviciilor sale.

Abilitatea de a ne gestiona timpul și energia pentru un echilibru ideal între productivitate și relaxare devine din ce în ce mai importantă în vremurile în care trăim. Atunci când ne aflăm frecvent în dezechilibru și în deficit de timp și energie înseamnă că e necesar să ridicăm piciorul de pe accelerație, să tragem pe dreapta, să luăm o pauză de refacere și să pornim din nou la drum proaspeți, revigorați, fără excese, fără manevre imprudente și presiune obsesivă cu privire la destinație. Să ne bucurăm așadar de călătorie într-un ritm propice resurselor și scopurilor noastre.

Găsirea echilibrului între productivitate și self-care (autoîngrijire) este crucială în prevenirea burnout-ului și trăirii sentimentului de împlinire personală. Dintre multele strategii la care putem recurge pentru a ne bucura de echilibru, iată aici opt dintre ele:

1. Stabiliți limite clare între muncă și viața personală. Delimitați-vă clar timpul de începere și de încheiere a perioadei de lucru și respectați pe cât posibil această delimitare. Evitați să vă verificați mesajele de serviciu sau să vă angajați în activități specifice postului dumneavoastră în timpul liber. Unele persoane se simt în mod special responsabile pentru munca lor în timpul liber. De exemplu, acești oameni pot avea dificultăți în a delega altcuiva controlul sau se consideră într-o poziție vulnerabilă și țin să compensenze un deficit ori au învățat în familie să se uite mereu după ceva de făcut simțind vinovăție și teamă de reproș atunci când se relaxează. Oricare ar fi motivul, aceste persoane trăiesc un disconfort uriaș atunci când nu muncesc și cred că munca în exces le rezolvă toate problemele. Munca într-adevăr rezolvă multe dintre problemele timpurilor noastre, ne dă un rost, siguranță, ne împlinește sufletește și vine în întâmpinarea trebuințelor mari și mici însă aici vorbim despre munca în exces, cea în care efortul depus depășește cu mult beneficiile primite și care per ansamblu ne dă mai mult cu minus decât cu plus pentru că intervine peste toate aspectele vieții noastre și ne invadează timpul liber afectându-ne sănătatea și relațiile cu ceilalți.
2. Prioritizați autoîngrijirea implicându-vă în activități care vă încarcă pozitiv și vă revigorează: somn suficient, mese nutritive, exercițiu fizic regulat și alte activități care vă fac plăcere în afara celor casnice sau de serviciu. Productivitatea poate fi susținută atunci când avem grijă de sănătatea noastră fizică și mentală.
3. Managementul eficient al timpului maximizează productivitatea evitând totodată munca în exces. Folosiți tehnici de prioritizare a sarcinilor precum:

• stabilirea de scopuri și termene realiste
• împărțirea sarcinilor în (1) importante și urgente, (2) importante dar nu și urgente, (3) urgente dar nu și importante, (4) nici importante nici urgente, ocupându-vă mai întâi de cele din grupa (1), apoi de (3), apoi cu timpul de (2) și la urmă de (4) dacă nu ați decis să le dați deoparte cu totul sau să le delegați
• fragmentarea obiectivelor mari în etape mai mici și mai ușor de gestionat.

Managementul timpului vă permite să lucrați mai eficient și să vă îndepliniți sarcinile într-un interval rezonabil.

4. Delegați sarcini altora și colaborați cu ceilalți atunci când este posibil. Admiteți faptul că nu trebuie să duceți singuri în spate toată munca. Delegarea sarcinilor către colegi sau contractori capabili vă eliberează de presiune și vă permite concentrarea pe sarcini cu prioritate mare. De asemenea, în ceea ce privește atribuțiile casnice, aveți grijă ca toți membrii familiei să contribuie în funcție de timpul disponibil, puteri și abilități. Pentru cei mici acesta este un exercițiu foarte bun pentru viitoarea viață de adult în care va fi necesar să se gospodărească singuri iar pentru relația de cuplu este o formă de susținere reciprocă în care partenerii se ajută unul pe altul și învață să comunice adecvat în îndeplinirea sarcinilor și pentru armonizarea traiului împreună.
5. Stabiliți scopuri realiste evitându-le pe cele imposibil de atins sau mult prea ambițioase care duc la presiune constantă și epuizare. Asta nu înseamnă să vă plafonați, să vă limitați singuri, să nu ieșiți niciodată din zona de confort, dimpotrivă, împingeți-vă limitele mereu, aspirați la mai mult, dezvoltați-vă și doriți-vă să fiți azi mai buni decât ați fost ieri și mâine decât ați fost azi dar setați-vă scopuri pe care le puteți atinge în timp și care implică resurse accesibile în funcție de capacitățile dumneavoastră. Sărbătoriți fiecare reușită oricât de mică pe parcurs deoarece acest lucru vă motivează prin sentimentul de împlinire pe care vi-l oferă depășirea unei etape.
6. Practicați zilnic mindfulness pentru a conștientiza momentul prezent și a reduce stresul. Luați scurte pauze peste zi pentru exerciții de respirație profundă, meditație sau pur și simplu pentru a vă opri din muncă și a observa ce se întâmplă în jurul vostru. Micile momente de mindfulness vă ajută să rămâneți ancorați și să preveniți stresul cauzat de munca în exces.
7. Căutați suport și ceva/cineva care să vă reamintească de propriile valori și priorități. Poate fi o aplicație pe mobil, un psiholog, colegi de încredere, prieteni sau membri ai familiei care vă ajută să mențineți echilibrul între viața personală și cea profesională. Împărtășiți-le scopurile și temerile dumneavoastră, primind sprijin și îndrumare atunci când este necesar.
8. Reflectați asupra valorilor și priorităților personale pentru a vă asigura de faptul că munca pe care o depuneți se aliniază cu lucrurile care contează cu adevărat pentru dumneavoastră. Reevaluați-vă angajamentele și faceți ajustări la nevoie pentru ca resursele de energie de care dispuneți să fie direcționate către activități care vă dau un sentiment de împlinire. Este adevărat că unele sarcini de rutină care țin de întreținerea trupului și a mediului în care trăim precum aprovizionarea cu de-ale gurii sau curățenia periodică a locuinței nu sunt dintre cele mai satisfăcătoare activități dar acestea au grijă să funcționăm în parametri optimi, să ne menținem sănătatea și să ne asigurăm că avem suportul fizic adecvat pentru a ne manifesta creativ, ferindu-ne de efectele deprivării de igienă și de nutrienți. Includem așadar la priorități și crearea – fără a exagera! – a unui spațiu adecvat acolo unde trăim, muncim, ne dezvoltăm și ne odihnim.

Ciclul psihologic al dependenței de muncă nu se poate rupe cu ușurință. Acest lucru necesită efort voluntar, conștientizare de sine și adesea ajutorul unui psiholog deoarece este strâns legat de tipare inconștiente dobândite în copilărie sau de angoase provenite din situații traumatizante nedepășite.