40.000 de oameni disperati

primarii din Roznov si Piatra Soimului, revoltati de întîrzierea lucrãrilor la podul de peste Bistrita, au chemat conducerea judetului la „sfat“ • oamenii nu-si pot întretine culturile, iar ambulantele fac ocoale pentru a prelua pacientii • pod de pontoane, pod de lemn – variante pentru o solutie provizorie

Întîrzierea lucrãrilor de reparatii la podul peste Bistrita de la Roznov, care creeazã necazuri locuitorilor din oras si din comunele limitrofe, au determinat o parte din consilierii locali si pe primarii din Roznov si Piatra Soimului sã încerce ca, împreunã cu conducerea Consiliului Judetean si cu constructorul, sã gãseascã o solutie pentru cei aproape 40.000 de cetãteni nevoiti sã ocoleascã 40 km pentru a ajunge în municipiul resedintã de judet sau ca sã-si cultive pãmîntul. Ieri, 3 iulie, Vlad Marcoci si Dumitru Badea, presedintele, respectiv vicepresedintele Consiliului Judetean, însotiti de directorul Directiei Tehnice a executivului judetean si de ing. Sergiu Poputoaia, reprezentantul constructorului, s-au întîlnit la sediul Primãriei orasului Roznov cu primarii din Piatra Soimului si Roznov, cu consilieri locali si simpli cetãteni din localitãtile afectate. „Scopul întîlnirii noastre nu este de a da vina pe cei de dinainte, ci de a vedea cum putem rezolva cît mai repede problemele si sã scãpãm de necaz“ a declarat presedintele Consiliului Judetean. „Sînt unul din cei care am initiat aceastã întîlnire si consider cã pentru cei 40.000 de oameni din cele 5 comune, care folosesc acest pod ce costituie singura legãturã cu orasul, si în numele a celor aproximativ 1.500 de navetisti, a 200 de agenti economici ce deservesc acesti oameni, nu este posibil sã nu se gãseascã o solutie. Desi, dupã pãrerea mea, au fost greseli legate de constructia acestui pod – în primul rînd durata de executie de 2 ani, mult prea mare, avînd în vedere importanta lucrãrii, nu s-a prins în proiectul de executie o variantã provizorie, iar constructorul, consider eu, nu are o dotare corespunzãtoare, totusi trebuie gãsitã o solutie. Nu uitati cã pe raza orasului Roznov, dincolo de pod, sînt peste 600 de hectare de teren agricol ai cãrui proprietari locuiesc în Borlesti, Piatra Soimului si în celelalte localitãti. Cum sã se deplaseze sã-si cultive terenul, vine acus vremea recoltãrii pãioaselor, cu ce sã-si aducã oamenii recolta acasã?“ spunea revoltat Constantin Hodor, din Roznov. De altfel, datoritã faptului cã trebuiau sã ocoleascã 40 de km pentru a merge cu masina sau cãruta, multi dintre cetãtenii din cele 5 comune, care au terenuri peste pod, au renuntat, anul acesta, sã-l mai cultive. Neculai Nicorescu, primarul din Piatra Soimului, e îngrijorat si de alte aspecte: „Doamne fereste de un incendiu mai puternic, ce ne facem? Sau un caz grav care necesitã interventia de urgentã a salvãrii. Cu ploile astea, mã uitam pe cer si mã rugam sã nu fie vreo rupere de nori ca la Suceava, cã ne-am nenorocit. Nu pot ajunge masinile în timp util. Multi pãrinti ai copiilor care trebuia sã dea bacalaureatul au venit revoltati la mine cã, anul acesta, Inspectoratul Scolar nu a mai organizat centru de examen la Liceul din Roznov ca în ceilalti ani si, pentru a nu întîrzia copiii la scoalã, au fost nevoiti sã le caute gazde în Piatra Neamt“. Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Neamt sustine cã, anul acesta, nu a mai existat centru de examen la Roznov dintr-o decizie a Ministerului Educatiei si Cercetãrii. „Un centru de examen în plus ar fi însemnat costuri mai mari decît repartizarea elevilor care dau bacalaureatul la Roznov, decît într-un centru din Piatra Neamt. Am respectat recomandarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii, care anul trecut ne-a spus cã în Neamt a fost un numãr prea mare de centre de examen, întrucît au existat si la Roznov si la Vînãtori. Am fãcut o repartitie echilibratã a candidatilor si, pentru acest an, a rãmas doar o subcomisie la Borca, subordonatã centrului de la Bicaz, pentru cã acolo este o zonã foarte îndepãrtatã si nu puteau veni elevii pînã la cel mai apropiat centru“, a declarat inspectorul scolar Mariana Rosanu. Cînd ISJ Neamt a decis ca la Roznov sã nu mai fie centru de examen, podul de peste Bistrita, din localitate, nu fusese aviariat de ape, asa cã situatia actualã nu a putut fi luatã în calcul.

Necazuri si pentru ambulante Imposibilitatea de a se circula pe respectivul pod creeazã mari dificultãti autosanitarelor Serviciului Judetean de Ambulantã Neamt care, pentru a onora solicitãrile venite din partea bolnavilor din zona Piatra Soimului, trebuie sã ocoleascã aproximativ 40 de kilometri. Si asta se întîmplã de el putin trei ori pe sãptãmînã, dat fiind faptul cã, în comuna respectivã, domiciliazã cinci persoane cu insuficientã renalã care trebuie sã facã dializã o datã la douã zile. Numai cã, în afarã de acestea cazuri speciale, mai sînt si alte categorii de bolnavi care cheamã Salvarea pentru a ajunge la spital. O adevãratã dramã s-a întîmplat vineri searã, 30 iunie, cînd un bãrbat în vîrstã de 42 de ani, din Piatra Soimului, care trebuia sã ajungã foarte repede la spital, a murit din cauzã cã familia nu a solicitat Ambulanta, de teamã cã nu poate ajunge. Constantin Teleucã s-a tãiat la o mînã în sticla unui geam. Membrii familiei s-au agitat sã facã rost de o masinã particularã cu care sã ajungã la spital, dar nu au gãsit. În final, un sãtean l-a transportat pe bãrbat pînã la podul din Ronov, de unde a fost preluat de o autosanitarã. Numai cã, între timp, bãrbatul a suferit o hemoragie masivã, care i-a provocat un stop cardio-respirator. Pacientul a fost resuscitat atît de cadrele medicale de la Ambulantã, cît si de cele de la Unitatea de Primire a Urgentelor de la Spitalul Judetean, dar nu a putut fi salvat. Au fost si consilieri locali care au venit cu solutii: „poate cerem ajutorul armatei pentru un pod de pontoane, ca la Mãrãcineni“, sugera Vasile Airinei, consilier local la Piatra Soimului. Dupã ce i-a ascultat pe toti, inginerul Poputoaia, reprezentantul SC Socin, a explicat si necazurile pe care le are constructorul. „Proiectul a fost pentru un debit calculat al Bistritei de pînã la 40 mc/ s, rezistam si la 60 mc/s, dar ne-am trezit cu debite de 400 mc/s. Avem utilaje performante, dar proiectantul a dispus sã nu folosim utilaje care produc vibratii. În ce priveste varianta provizorie, ea nu a fost prevãzutã de proiectant. Si ca sã fim cinstiti, un pod provizoriu poate prelua la un debit de 40-50 mc/ s, iar nu la 200 mc/ s, cum sînt acum. Oricum, va trebui închisã si circulatia pietonalã pe actualul pod, la un moment dat, ca sã putem definitiva lucrãrile, în conditiile în care, acum, lucrãm la culee. Azi stim cã facem podul în trei luni, în conditiile în care luna iunie a fost pierdutã din cauza ploilor.“ Vlad Marcoci, presedintele Consiliului Judetean spunea cã nu banii sînt problema. „Avem linia de creditare deschisã, dacã e nevoie de o suplimentare pentru a construi o variantã provizorie sînt convins cã o voi obtine cu ajutorul votului consilierilor judeteni. Problema e solutia tehnicã ce va trebui gãsitã. De altfel, l-am invitat sã vinã, dupã-amiazã, pe profesorul Varlam de la Iasi, proiectantul, sã ne dea o solutie.“ Vicepresedintele Dumitru Badea a fost sceptic în ce priveste ajutorul pe care l-ar putea da armata cu constructia unui pod de pontoane, pentru cã a mai apelat la ei si, desi au promis initial, nu l-au mai fãcut pînã la urmã. Rãmîne o sperantã cã „vorba bunã“ pusã de mai marii judetului, apelarea si la sprijinul politic pe lîngã cei cu putere de decizie în MApN care sã conducã la construirea unui pod de pontoane, în situatia în care aceasta va fi solutia tehnicã ce va fi adoptatã pînã la urmã. Dupã o vizitã la fata locului si discutii cu propuneri de diverse variante, de la pod de pontoane, la pasarelã sau chiar pod din lemn, reprezentantii Consiliului Judetean au plecat cu promisiunea fãcutã alesilor locali cã se vor întîlni din nou miercuri, dupã ce se vor consulta cu proiectantul si vor face hîrtiile de rigoare cãtre MApN. Reamintim cã un pod provizoriu a fost construit în apropierea celui în renovare, dar el este, acum, sub ape pentru cã, din acumulãrile de pe Bistrita, se deverseazã continuu de circa o lunã, din cauza precipitatiilor.