Ursul brun – un concetățean ?

■ România – prima țară din Europa ca număr de urși ■ locul II în lume ca număr de atacuri asupra oamenilor ■ o populație de urși bruni mult prea densă, cred experții ■

Județul Neamț se confruntă cu o creștere sensibilă a incidentelor legate de interacțiunea cu ursul brun (Ursus arctos), care provoacă pagube materiale în gospodării și atacuri asupra oamenilor și animalelor.

Atac asupra oamenilor

La 5 august a avut loc un atac asupra unui vânător care încerca să elibereze un urs tranchilizat, prins într-un grad de sârmă ghimpată, în satul Săvinești din comuna Poiana Teiului. Cantitatea de tranchilizant nu ar fi fost suficientă, iar vânătorul a ajuns la urgențe, la Spitalul Tg. Neamț. Directorul medical al Spitalului Tg Neamț, dr. Mihai Aurelian Tănase, a confirmat că pacientul avea plăgi de circa 15 cm pe antebraț, plăgi pe axilă în zona brațului stâng, șold și spate care au fost suturate și că se află în afara oricărui pericol. Spitalul a mai înregistrat un astfel de caz în urmă cu câțiva ani.

Prefectura de Neamț a anunțat că transmis către Ministerul Mediului documentație pentru vânarea a patru urși bruni în zona Poiana Teiului, pe două fonduri de vânătoare în care au avut loc incidente. Acest incident este doar ultimul dintr-o serie, prezența agresivă a celor patru urși fiind cunoscută autorităților și semnalată în ultimele săptămâni. La 3 august au fost atacate animale din trei gospodării în Dolhești, Pipirig. Avertizări au avut loc la Dămuc și Durău.

Neamț: 573 de urși, pagube de peste 120.000 RON în 6 luni

Potrivit datelor furnizate de Monica Isopescu, director al Agenției pentru Protecția Mediului Neamț, județul are 11 gestionari de faună de interes cinegetic care dețin în administrare 29 de fonduri cinegetice cu specia urs brun, numărul total de exemplare de urs fiind evaluat la 573.

Doar în anul 2023, s-au încheiat 34 de Procese Verbale de constatare și evaluare a pagubelor produse de către specia de urs brun, cu o valoare totală de 123.911 RON. Cele mai afectate Unități Administrativ-Teritoriale (UAT-uri) sunt Poiana Teiului, Damuc, Bicaz, Farcașa, Borca, Gârcina, Tarcău, Tazlău și Ceahlău. Printre pagubele raportate se numără pierderi de animale de fermă, precum bovine, ovine, caprine și suine, dar și distrugerea stupilor de albine.

România – locul II în lume la atacuri asupra oamenilor

Fenomenul este mai grav și larg răspândit, România fiind țara europeană cu cea mai mare populație de urși bruni și a doua din lume ca incidență a atacurilor asupra oamenilor după SUA, conform revistei Nature. Între anii 2000 și 2015 atacurile au avut loc în cea mai mare parte a zonei locuite de specie, respectiv America de Nord (183), Europa ( 291) și Est (190). În Europa, cele mai multe atacuri au avut loc în România (131), urmată de Slovacia  (54), Suedia (28) și Finlanda (17). România surclasa Rusia care, cu o populație de peste 100.000 de urși bruni, înregistra 111 atacuri și a modificat statistica europeană.

Însă numărul incidentelor a crescut, odată cu populația de urs brun, după decizia guvernului Cioloș în 2016, când nu a mai fost emis ordinul privind derogările la vânătoarea de carnivore mari.

Ing. Doru Băluț, responsabil vânătoare din cadrul Direcției Silvice Neamț, a precizat că ”Până în 2016 s-a vânat controlat urs, la fel ca la aceleași și la celelalte specii”. În 2016 vânătoarea comercială, pentru trofee, a fost anulată după ce, timp de mai bine de 80 de ani, urșii au fost hrăniți în ocoalele silvice de la munte cu hrană specifică, ceea ce a susținut populația de urși din România. Din 2016 alocarea de hrană a dispărut, devenind nerentabilă. Așa încât urșii coboară în localități și își caută hrană; ca și omul, ursul e un mare și inteligent oportunist. Va scormoni în gunoaie sau în tomberoane nesecurizate sau va ajunge în livezi neculese, mai ales în zona Ardealului. ”Un urs care se învață așa devine un pericol. Chiar dacă îl mutăm în altă parte, pericolul nu dispare”.

În iulie 2023, președintele CJ Harghita, Borboly Csaba afirma că un bărbat de 37 de ani ar fi fost sfâşiat de urs în apropierea unui sat din comuna Mugeni, Harghita, fiind găsite părţi din trupul său.

Ceva mai înainte, la 1 mai 2023 europarlamentarul Cioloș posta bucolic pe contul de Facebook cum s-a întâlnit domnia sa cu un urs în în timpul unei plimbări prin Parcul Național Piatra Craiului, ”România fiind plină de surprize”. Una dintre acestea ar fi faptul că – practic – populația de urși s-a triplat, a crescut numărul atacurilor, plus costurile administrative însumate.

Cifrele vehiculate de experți sunt mai puțin conservatoare decât ale Ministerului Mediului, care estima între 7.500 și 8.000 de exemplare. Experții consideră că, în prezent, ar fi vorba de 10-12.000 de urși.

Ministerul Mediului informa că, la nivel național, din 2016 până în 2021, au fost înregistrate 154 de atacuri ale urșilor, soldate cu 14 morți și 158 de răniți.

6.400 de apeluri la numărul de urgență 112 în 5 ani și jumătate ■ creștere la 1493 în doar 6 luni 

Ordonanța de Urgență 81 din 21 iulie 2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, reprezintă o măsură necesară, dar incompletă. Conform justificării acestei decizii, potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, în perioada 1 ianuarie 2016 – 22 iunie 2021, serviciul de telecomunicații speciale a înregistrat nu mai puțin de 6.400 de apeluri la numărul de urgență 112, legate de interacțiuni cu ursul brun. Cele mai multe apeluri au fost înregistrate în anii 2019 și 2020, însă în 2021 au fost înregistrate 1.493 de apeluri, reprezentând 85,6% din totalul apelurilor primite în anul precedent. Situația este gravă în județele Argeș, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Prahova, unde numărul sesizărilor s-a multiplicat de peste 10 ori în ultimii 4 ani.

Comisii care plimbă ursul

Conform legii, intervențiile de urgență asupra exemplarelor de urs brun în intravilanul localităților se fac gradual și constau în alungare, tranchilizare și relocare sau extragere prin eutanasiere sau împușcare. Cu toate acestea, adesea nu se obțin rezultate pozitive, iar riscul pentru siguranța oamenilor și a proprietăților devine ridicat. Cu scopul de a asigura servicii specializate pentru gestionarea interacțiunilor cu urșii, unitățile administrativ-teritoriale pot încheia contracte de prestări servicii de permanență/intervenție imediată cu gestionari și medici veterinari de liberă practică. Se organizează comisii cu primăriile, experți locali, vânători etc și se cere avizul prefecturilor și ministerelor. Problema este că urșii nu stau să aștepte rezultatele vreunei comisii de specialitate sau decizii administrative.

Ing. Băluț considera că necontrolarea eficientă a situației și neascultarea specialiștilor au și alte efecte colaterale, cum ar fi creșterea riscului de braconaj, oamenii nemaiținând cont de lege. Domnia sa a citat cazul unui cioban care postase pe Facebook o rețetă de otravă pentru urs.

”Se vorbește să-i tranchilizăm și să-i relocăm. Tranchilizarea se face cu o armă cu aer comprimat, cu o substanță care să-i adoarmă. Arma funcționează de la maxim 15 metri, când e un urs prins în laț. Atunci poate fi tranchilizat și verificat de veterinar, apoi se eliberează în teren. Dar un urs liber aflat la 10 – 15 metri reprezintă un mare risc”. Lucru care a devenit foarte clar la 5 august în Poiana Teiului. 

Cum s-au modificat cotele de prevenție

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, declara î■ presa națională că, în baza unui studiu făcut de experți, a fost trimis spre avizare un proiect privind cotele de prevenţie şi de intervenţie pentru specia de urs brun, cu o cotă de aproape 500 de exemplare. Academia Română a evaluat proiectul de ordin, dar a redus cota la 140 de exemplare pentru cota de prevenţie şi de 80 de exemplare pentru cota de intervenţie.

Aparent, decizia ar fi fost modificată urmare a intervenției ONG-ului Agent Green, citat de G4 Media. Agent Green l-a acuzat pe fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna, că ”nu ar fi făcut nimic pentru a proteja habitatul ursului și așezările omenești” dar că, în schimb, dorește să ”ucidă preventiv urșii” și ”să demonizeze specia”, argumente care nu au legătură cu densitatea speciei.

Situația rămâne critică și producerea de pagube materiale de către urși s-a extins în mai multe județe în care acest fenomen nu exista cu câțiva ani în urmă.

Vânătoarea de urși controlată ar putea deveni o necesitate pentru protejarea populației și asigurarea unui echilibru între conservarea speciei și securitatea comunităților umane, decizie care trebuie luată cu grijă și responsabilitate. Carpații românesti reprezintă unul dintre ultimele locuri din Europa unde se află o comunitate mare de ursus arctos, urșii coexistând în același peisaj cu râsul eurasiatic si lupii.