Contactează-ne

Politica

2019 – „Minunea din Parlament“ vs. 1935 – „Minunea de la Maglavit“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vineri 11 octombrie, a doua zi după ce Moţiunea de cenzură a Partidului Naţional Liberal a trecut în Parlament, ajuns la un miting electoral în Braşov, Klaus Iohannis a exclamat revelator în faţa liberalilor „S-a întâmplat Minunea, a trecut Moţiunea!“. Se împlinesc 84 de ani de când ciobanul Petrache Lupu, având revelaţia divinităţii, a dezvăluit că „s-a produs o minune“, întâlnindu-se cu Dumnezeu. După această revelaţie, istoria consemnează faptul că viaţa lui Petrache Lupu a cunoscut o evoluţie spectaculoasă. La rândul său, Klaus Iohannis mizează foarte mult ca istoria să consemneze şi în dreptul lui că evoluţia sa, după momentul Minunii din Parlament, a înregistrat în sfârşit un salt spectaculos. În revelaţia sa, Klaus Iohannis s-a abandonat în voia valului succesului Moţiunii, considerat de el o adevărată Minune. Luat de val, Klaus Iohannis a produs marea gafă a zilei, decretând că succesul Moţiunii este „o mare victorie, a tuturor românilor“, scoţând astfel electoratul Partidului Social Democrat în afara ţării. Cu ocazia Minunii din Parlament s-au înregistrat şi alte revelaţii. După numărarea voturilor, la ora 14.30, gura păcătosului Ludovic Orban, a scos porumbelul, decretând că „Se încheie o perioadă de ură şi de divizare“, sugerându-ne că va avea loc în Partidul naţional Liberal o schimbare de paradigmă, de la Iohannis în jos. Ni se sugerează astfel, spre liniştea noastră, că următoarea guvernare va avea prestaţia unui cor de heruvimi, aflat la dispoziţia tuturor românilor. Că perioada care s-a consumat, a fost dominată de ură şi de divizare, pentru majoritatea românilor nu a fost o revelaţie, ci doar pentru Ludovic Orban şi pentru Klaus Iohannis, care se miră de unde atâta ură şi divizare. După circa o oră, de la porumbelul lui Orban, Iohannis îşi încheia rechizitoriul împotriva Partidului Social Democrat, din conferinţa de presă de la Cotroceni, promiţându-ne în final că „Vrem stabilitate, de acum încolo vom respecta Constituţia“. Anunţul este revelator, pentru că Preşedintele Klaus Iohannis a putut influenţa dărâmarea Guvernului Dăncilă, doar prin încălcarea repetată a Constituţiei, ceea ce acum ne-a promis că nu se va mai repeta.

„Coşmarul pe care îl trăieşte România de trei ani, a încetat“, este teza delirantă lansată de Ludovic Orban.

Din şirul revelaţiilor post-moţiune, Ludovic Orban lansează şi această teză delirantă, care doreşte să fie reţinută de istorie. Ce şochează în relevaţiile liberalilor, inclusiv ale lui Klaus Iohannis, este că toate criticile la adresa guvernării PSD nu sunt făcute în numele PNL sau ale Preşedinţiei, ci în numele întregii Românii, de parcă această ţară ar fi ocupată numai de liberali. Partidul Social Democrat este la putere de ceva mai puţin de 3 ani şi procentul de 46%, obţinut în decembrie 2016, nu justifică nici măcar în glumă teza „coşmarului de trei ani“. De acord că, în ianuarie 2017, instalarea guvernării Partidului Social Democrat a fost un coşmar pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru Klaus Iohannis. Până şi la alegerile din 26 mai 2019, aproape un sfert din electorat nu a confirmat teza lui Orban, care nu poate fi susţinută public, nici măcar în regim de publicitate electorală. Prin astfel de aberaţii, paralele cu corectitudinea politică, Iohannis şi liberalii nu urmăresc decât reideologizarea întregii Românii, contra celor aleşi democratic să guverneze. Astfel, românilor care nu empatizează cu Iohannis şi cu liberalii, li se neagă apartenenţa la România.

La Moţiune nu s-a jucat atât soarta României, cât soarta celui de al doilea mandat al lui Iohannis

Liberalii au naivitatea să creadă că succesul moţiunii li se datorează. Singurul lor merit este că au creat doar prilejul. Succesul moţiunii, care a fost scrisă de Partidul Naţional Liberal , nu s-a datorat conţinutului acesteia, ci a ostilităţii formaţiunilor Parlamentului faţă de guvernarea social-democrată în general, şi faţă de premierul Viorica Dăncilă în special. Ostilitate izvorâtă din varii motive, inabil disimulate sub pretextul moţiunii, care a încercat să definească „Guvernarea catastrofală a Partidului Social Democrat“. La Moţiune, toate formaţiunile Parlamentului au atacat PSD la baionetă, însuşindu-şi până şi acuzele aiuritoare din conţinutul acesteia, deşi fiecare formaţiune îşi avea propriile nemulţumiri, pe care nu le putea etala de la tribună. Paradoxal, Guvernul Viorica Dăncilă a căzut, dar majoritatea nemulţumirilor celor care au susţinut Moţiunea, au rămas de actualitate, urmând a fi transferate în contul guvernării liberale, pentru a fi rezolvate. Pe de altă parte, spaţiul public a fost invadat de teza că „actuala Moţiune este exprimarea voinţei întregului electorat“. Teza e falsă pe fond. Voinţa electoratului a fost Parlamentul rezultat din alegerile din 2016, nu actualul Parlament, reconfigurat după multiple trădări şi migraţii oneroase. Nici o Moţiune de cenzură nu e dictată de electorat, aceasta fiind doar un exerciţiu democratic şi constituţional, care istoriceşte s-a derulat cu regularitate după principiul „Nici o sesiune, fără o moţiune“. Succesul real al Moţiunii nu a fost asigurat de Klaus Iohannis, nici de Ludovic Orban şi nici de conţinutul acesteia. Succesul s-a datorat exclusiv formaţiunilor Pro România şi ALDE, conduse de Victor Ponta, respectiv, de Cătălin Popescu Tăriceanu. Pentru cei doi, Moţiunea a fost doar un pretext de a-şi rezolva propriile ambiţii. Pentru Ponta, de a mai rupe o halcă din Partidul Social Democrat, iar pentru Tăriceanu, de a-i plăti o poliţă lui Dăncilă. Singurul merit al lui Iohannis nu poate fi căutat decât în acţiunea tenebroasă a retragerii ALDE de la guvernare. Moţiunea de cenzură din 10 octombrie este a patra de succes din istoria postdecembristă a României. Toate moţiunile au fost câştigate cu contribuţia determinantă a Partidului Social Democrat. Prima, în 6 octombrie 2009, când social-democraţii şi liberalii, aflaţi în Opoziţie, au dat jos Guvernul Ungureanu. A doua, în 18 aprilie 2012, când aceeaşi Opoziţie (PSD + PNL) au dat jos Guvernul Boc (PDL). A treia, în 2017, când Partidul Social Democrat şi-a dat jos propriul Guvern – Grindeanu – Ponta. Acum, pe 10 octombrie, succesul Moţiunii a fost hotărât de fracţiunea desprinsă din Partidul Social Democrat, aflată sub conducerea lui Ponta. Mai mulţi parlamentari social-democraţi au migrat la Pro România, după alegerile din 26 mai, ceea ce justifică mai mult oportunismul acestora, decât voinţa electoratului. Migrarea unor pesedişti către Victor Ponta este benefică PSD, aceasta definind „năpârlirea“ de care are nevoie acest partid mamut, după cum aprecia public fostul premier Adrian Năstase.

Pe cine va desemna Klaus Iohannis ca premier?

După cum se aşteaptă toată lumea şi după cum dictează jocul politic al momentului, Klaus Iohannis nu poate avea decât o singură opţiune, Ludovic Orban. Preşedintele nu se află în aceeaşi situaţie, ca în 2015, după demisia premierului Victor Ponta, transmisă de acesta românilor pe facebook, într-un gest de băşcălie la adresa PSD. Atunci, Iohannis şi-a permis să-l scoată din joben pe Dacian Cioloş, după cum Dragnea a scos-o pe Sevil Shhaideh în decembrie 2016, pe Grindeanu şi pe Tudose în 2017. Acum, Klaus Iohannis este legat ombilical de Ludovic Orban, preşedintele PNL, singurul partid care îl susţine necondiţionat pentru alegerile prezidenţiale. Şi ombilicul nu poate fi tăiat. După momentul succesului Moţiunii, Iohannis, şi-a asumat public acest succes, ca fiind singurul lui proiect de ţară finalizat după 5 ani, întitulat „România lucrului bine făcut“, de inspiraţie germană.

Ca să poată valida Guvernul în Parlament, PNL are nevoie de susţinerea PSD, care o va acorda

USR, prin vocea lui Dan Barna, a umplut eterul cu proiectul lor de a începe o nouă guvernare doar în condiţiile organizării unor alegeri anticipate. Ele nu sunt acceptate ca variantă fezabilă de către PSD, UDMR şi ALDE. Klaus Iohannis a anunţat şi el că alegerile anticipate nu pot fi organizate imediat. Dar, urgent, pentru noul Guvern PNL are nevoie de cel puţin 233 voturi, pe care nu le poate strânge, fără a apela la PSD. Altfel, cele 233 de voturi necesare, nu mai pot fi adunate, obiectivul Moţiunii fiind atins. Dar apare riscul de a i se imputa PNL că şi guvernarea acestuia se va realiza sub controlul PSD, după cum s-a imputat şi guvernării Cioloş. Pe da altă parte, PSD se vede încorsetat de riscul alegerilor anticipate, dacă primul Guvern PNL nu trece de Parlament. În aceste circumstanţe, dacă PSD nu acordă sprijin pentru validarea Guvernului PNL, acesta nu va trece, iar Iohannis este împins în situaţia să nominalizeze un nou premier de sacrificiu, nu pe Ludovic Orban, cu care să fie sigur că Parlamentul îl va respinge, pentru a-şi vedea visul cu ochii. Acela de a dizolva Parlamentul. PSD este dispus, ca şi UDMR, să aprobe al doilea guvern fantomă, creând premizele ca guvernarea acestuia să fie mai catastrofală decât guvernarea PSD, trimiţând astfel în derizoriu tot proiectul lui Iohannis. În aceste circumstanţe, preşedintele trebuie să renunţe la scenariul cu alegerile anticipate, fiind obligat să-l renominalizeze pe Ludovic Orban ca premier. În mod cert, al doilea guvern Orban va avea şi votul PSD, care va obţine astfel o prelungire a mandatului Guvernului Dăcilă, de guvern interimar. Se prefigurează reeditarea succesului electoral al PSD, obţinut după guvernarea Cioloş.

Actualitate

Mara Calista, candidat PNL Neamț: Pilonului II de pensii administrate privat trece pragul de 70 de miliarde de lei active

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Partidul Național Liberal a apărat, a redat încrederea în acest sistem de economisire și va crește contribuția aferentă acestuia

Pentru prima dată de la înființarea sistemului de pensii administrate privat, în anul 2008, activele depășesc 70 de miliarde de lei. Peste 70% din acești bani sunt investiți în titluri de stat și în jur de 20% sunt în acțiuni la Bursă. Cu alte cuvinte, banii românilor susțin activ economia românească, susțin ferm companiile românești.

Am susținut în toți cei 4 ani de mandat ca Pilonul II de pensii să rămână în continuare o formă validă de economisire pentru fiecare român în parte. Am luptat, de multe ori pe picior de inegalitate, cu un PSD care și-a dorit constant naționalizarea și desființarea acestui Pilon. PSD nu a înțeles sau nu a vrut să înțeleagă această formulă de (re)investiție a banilor, folosind un protecționism electoral care a fost la un pas să pună la pământ tot conceptul de pensii  administrate privat. Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat și astăzi, echipa PNL propune creșterea contributivității lunare la 4,75% până în 2024. Cu alte cuvinte, mai mulți bani se întorc înapoi în economie, realizează capitalizare pentru beneficiarii reali și susțin dezvoltarea României”, a declarat Mara Calista, deputat în Comisia de muncă și protecție socială și candidat pe listele județului Neamț.

Mecanismele de protecție socială sunt din ce în ce mai mult supuse unei presiuni datorate unei populații tot mai îmbătrânite a României. Pilonul I de pensii, așa cum funcționează astăzi, nu va mai fi sustenabil fără un sprijin din partea Pilonului II, fără o serie de mecanisme de protecție și încredere.

Succesul Pilonului II de Pensii de stat administrate privat ne arată că indiferent de anumite abordări cu iz populist pe termen scurt ale PSD care pot zdruncina capacitatea investițională, economia rezistă, crește și, în definitiv, economisește activ banii de pensie ai românilor. Faptul că titlurile de stat sunt principalul segment investițional ne arată că administratorii privați au încredere în economia românească, în reziliența acesteia în vremurile pe care le traversăm. Banii noștri, ai tuturor, sunt în siguranță, pe termen lung”, a conchis deputatul Mara Calista.

Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care contribuie obligatoriu 7,6 milioane de salariaţi români, au încheiat luna octombrie din 2020 cu active totale de 70,2 miliarde lei, record istoric, în creştere cu 8,3 miliarde lei de la începutul anului în principal pe fondul revenirii unor acţiuni din portofoliu şi ca urmare a contribuţiilor trimise de salariaţii români.

 

Mara CALISTA, deputat PNL

Citește știrea

Actualitate

PMP a prezentat programul de guvernare „Mişcăm România”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Programul de guvernare al Partidului Mişcarea Populară cuprinde aproximativ 200 de proiecte şi măsuri concrete care, odată aplicate, vor ajuta România să facă un pas semnificativ înainte din punct de vedere economic, social, administrativ.

Având în vedere problemele sistemice scoase la lumină de pandemie şi şirul lung de tragedii petrecute în spitalele româneşti, PMP propune o reformă din temelii prin intermediul unei Legi privind organizarea și funcționarea sistemului de Sănătate. În acelaşi timp, se impune creşterea semnificativă a finanţării Sănătăţii până la media UE şi modificarea legislației astfel încât spitalele să aibă regim de societăți cu capital de stat pentru a-și completa veniturile.

În ceea ce priveşte Educaţia, angajamentul Partidului Mișcarea Populară este ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă. Asta înseamnă o creştere incrementală până în 2024 a alocărilor bugetare în aşa fel încât să fie respectat Pactul pentru Educaţie din 2008 care presupune 6% din PIB pentru Învăţământ şi 1% pentru Cercetare. Cu aceşti bani, toate şcolile vor fi conectate la internet, dotarea corespunzătoare a tuturor unităţilor de Învăţământ din România cu grupuri sanitare şi să aibă acces la apă curentă. De asemenea, se pot dezvolta programe de reducere a abandonului şcolar timpuriu. În plus, PMP doreşte construirea a 1.000 de creşe în următorii patru ani.

Criza economică adusă de pandemie ne-a arătat importanţa accelerării procesului de digitalizare a economiei şi administraţiei publice româneşti. Tocmai de aceea, propunem înfiinţarea unui Minister pentru Digitalizare, Inovare și Inteligență Artificială. Ministerul va pleca de la structura instituțională și funcțională oferită de Autoritatea pentru Digitalizare din România. În acest context, PMP susţine implementarea imediată a noului standard 5G în România evitându-se folosirea tehnologiei chineze care prezintă riscuri de securitate. Ţara noastră are şansa uriaşă de a face un salt economic şi societal semnificativ în următorii patru ani dacă mergem pe drumul digitalizării, mai ales că, având în vedere numărul mare de IT-işti bine pregătiţi, îndeplinim condiţiile necesare pentru un astfel de succes.

PMP este partidul care a susţinut mereu cauza românilor de ambele părţi ale Prutului. În continuare, milităm pentru înfiinţarea unui Minister pentru Relaţia cu Republica Moldova care să sprijine activ politicile de reformă administrativă ale noii administraţii de la Chişinău.

Dacă vrem un progres societal major, dacă ne dorim o ţară ca afară, avem datoria de a investi în Cultură. Iată de ce PMP susţine alocarea a 1,5% din PIB pentru Cultură, bani care să fie folosiţi atât pentru acţiuni concrete la nivel naţional, dar şi pentru promovarea unei imagini favorabile în plan extern. Milităm şi pentru consolidarea unui parteneriat între stat şi culte pentru asumarea unui rol crescut al Bisericii în asistența şi îngrijirea persoanelor vulnerabile, parteneriat care va avea ca obiectiv şi promovarea valorilor creștine. Parteneriatul va fi deschis către Biserica Ortodoxă Română, Biserica Catolică și celelalte culte recunoscute legal.

Poate cel mai important, PMP doreşte ca toate construcţiile bugetare din următorii patru ani să fie concentrate pe investiţii în infrastructură cu potenţial de multiplicare ridicat şi pentru ajutorarea IMM-urilor româneşti puternic afectate de criza economică. Partidul Mişcarea Populară militează pentru reducerea taxării forţei de muncă, limitarea birocraţiei şi digitalizarea economiei.

Citește știrea

Actualitate

Parlamentarii PNL au contribuit activ la obiectivul extinderii rețelei de gaze naturale în județul Neamț

Știre publicată în urmă cu

în data de

Obiectivul echipei PNL Neamț este ca fiecare gospodărie din județ să aibă acces la rețelele de utilități: apă, canalizare și gaze naturale. Acest efort este susținut, prin măsuri active, de guvernarea PNL. Parlamentarii liberali au contribuit la o măsură importantă, care a intrat deja în vigoare: GRATUITATEA racordării la rețeaua de furnizare a gazului metan! Practic, se merge în paralel cu lucrările pentru extinderea rețelei de distribuție a gazului, care să acopere cât mai multe localități. Rețeaua de furnizare acoperă cât mai multe locuințe din cadrul unei localități.

Guvernul PNL finanțează extinderea rețelelor de gaze naturale, alocând pentru acest obiectiv suma de 250 milioane euro, urmând ca pentru întregul program să fie alocată suma de 1 miliard de euro. Echipa PNL Neamț va contribui activ pentru a atrage cât mai multe milioane de euro și pentru județul Neamț.

După terminarea lucrărilor, racordarea la rețea va fi gratuită!Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat că românii nu vor mai plăti pentru această conectare. Potrivit anunțului ANRE, au intrat în vigoare următoarele noi prevederi:

”Operatorul de distribuție nu poate refuza racordarea la sistem și este obligat să finanțeze lucrările pentru realizarea obiectivelor/conductelor necesare racordării consumatorilor aflați în perimetrul unității administrativ-teritoriale pentru care a fost concesionat serviciul public de distribuție. Termenul de extindere și/sau branșare a consumatorilor nu poate depăși termenul de 90 de zile de la data obținerii autorizației de construire.

Operatorul de distribuție are obligația să racordeze toți solicitanții, viitori clienți finali casnici la sistemul de distribuție, în termen de 90 zile de la data obținerii autorizației de construire. Recuperarea costurilor privind racordarea clienților casnici se realizează prin tarifele de distribuție.

De asemenea, noul Regulament permite accesul la gaze naturale unui număr sporit de utilizatori și, în același timp, vine în sprijinul viitorilor clienți finali casnici cu venituri reduse.Punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului are un impact important asupra consumatorilor clienți finali casnici și prin dezvoltarea programelor de alimentare cu gaze naturale a localităților și de extindere/înființare a sistemelor de distribuție a gazelor naturale, astfel autoritățile administrației publice au posibilitatea să realizeze planurile de dezvoltare a sistemelor de distribuție pe termen mediu și lung prin finanțarea acestor lucrări din fonduri nerambursabile.

Având în vedere faptul că prevederile Legii nr. 155/2020 au intrat în vigoare la data de 30.07.2020, tarifele de racordare încasate de către operatorii de distribuție ulterior acestei date, în situația în care nu există un contract de racordare semnat, se vor returna în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al prezentului Ordin de aprobare al Regulamentului.Cererile de racordare depuse anterior datei de 30.07.2020 își mențin valabilitatea fără a putea fi prelungite, urmând ca procesul de racordare să decurgă conform Regulamentului”.

Cum au contribuit parlamentarii PNL la acest cadru legal? Prin susținerea și acordarea votului pentru adoptarea Legii nr. 155/2020.  Da, de asta este nevoie să existe o bună colaborare între Parlament și Guvernul României, pentru a putea să promoveze măsuri cu impact pozitiv pentru români, pentru nemțeni.

Prin munca pe care au depus-o, parlamentarii liberali au dovedit că au lucrat pentru a reprezenta cât mai bine interesele cetățenilor.

Citește știrea

Trending