10 ani de la Colectiv: memoria eroilor din Piatra-Neamț și lecțiile unei tragedii care nu trebuie uitate

Poveștile nu ar mai trebui lăsate doar să treacă. Trebuie spuse și, când și unde e nevoie, rezolvate. Ca să nu rămână doar povești. Acesta e și rostul articolului.

Astăzi se împlinesc 10 ani de la Colectiv, noaptea care a rupt în două o generație. Zece ani în care România a plâns, a protestat și a cerut dreptate pentru cei 65 de tineri care nu s-au mai întors acasă. Doi dintre ei au fost pietrenii Adrian Rugină și Costi Ignat – muzicieni, prieteni, eroi. Zece ani în care am comemorat zeci de vieți curmate prea devreme și am ascultat povești despre curaj, sacrificiu și prietenie.

Eroii din Piatra-Neamț

Doi tineri din Piatra-Neamț, stabiliți în București, au murit în incendiul din Clubul „Colectiv”, tragedie soldată cu 29 de morți în seara de 30 octombrie 2015 (număr care a crescut ulterior la 65), în timpul unui concert al trupei „Goodbye to Gravity”.

Printre victime s-au numărat și doi oameni din Piatra-Neamț: Adrian Rugină și Constantin (Costi) Ignat — nume care, pentru comunitatea noastră, au devenit simboluri ale unei tragedii care continuă să ne doară.

Adrian a rămas în memoria noastră ca omul care nu s-a gândit mai întâi la propria siguranță, a ieșit din infern și s-a întors pentru a salva alți oameni. Aceasta nu e doar o relatare a unei fapte eroice — e mărturia unui mod de a fi: demn, curajos, generos. Costi pleacă și el dintr-o lume care nu le-a oferit tuturor protecția pe care o meritau. Povestea celor doi, și a tuturor celor plecați în acea noapte, nu este doar o listă de nume: sunt destine frânte, prietenii întrerupte, familii îndoliate, vise care nu au mai avut timp să se împlinească.

Ce a urmat după tragedie

Din octombrie 2015, de la tragedia din clubul Colectiv și până în prezent, au curs demisiile la nivel înalt, rețineri, modificări legislative, trimiteri în judecată.

Tragedia de la Colectiv s-a petrecut în jurul orei 23:00. Artificiile aprinse în timpul concertului au incendiat tavanul antifonat cu burete inflamabil.

În doar 30 de secunde, flăcările au cuprins tot clubul, iar zeci de oameni au ars de vii.

Printre ei – Costi Ignat, iar printre eroi, Adrian Rugină, care s-a întors de mai multe ori înăuntru pentru a scoate răniți.

Ne arde sufletul, dar nu trebuie să uităm

Am comemorat cu lumânări și am cerut reforme — modificări legislative, controale mai stricte, responsabilitate reală a celor care administrează. Au urmat anchete, dezbateri publice, proteste care păreau, pentru o vreme, că pot schimba ceva. Dar, la un deceniu distanță, trebuie să ne întrebăm cu sinceritate: s-a schimbat destul? Câte din lacunele care au permis o asemenea tragedie au fost acoperite definitiv? Câte promisiuni au fost urmate de fapte care să țină oamenii în siguranță?

Comemorarea nu e numai durere — e și datorie: datoria de a nu uita, dar și datoria de a cere constant responsabilitate. Memoria lor devine un simbol: să cerem legi aplicate, controale serioase, sancțiuni reale pentru greșeli. Eroii din Colectiv — cei care au încercat să ajute, cei care au murit salvând alții, cei răniți care s-au luptat ani de zile cu urmările — trebuie să rămână nu doar în amintirile noastre, ci și în conștiința noastră. Ne arde sufletul și azi, pentru că România încă mai plătește prețul nepăsării.

In memoriam

Îi pomenim pe Adrian și pe Costi, dar și pe toți ceilalți care nu s-au mai întors acasă.

Şi pe miile care au purtat răni fizice și sufletești ani la rând.

Îi onorăm prin tăcere, prin lumină și prin acțiune. Lumina aprinsă astăzi în memoria lor să fie aceeași și pentru viitorul nostru.

Postarea lui Adrian Rugină — Testamentul unei conștiințe

Mai jos redăm integral postarea lui Adrian Rugină de pe Facebook —un text care vorbește despre speranță, revoltă și responsabilitate.

Şi care astăzi, la zece ani de la Colectiv, rămâne la fel de actual.

”Statul roman nu stie sa-si sustina decat propriul buzunar. In rest, te ingesuie cu zeci de controale, popriri nesimtite, suprataxare, birocratie, lipsa de interes. In paralel, statul si-ai lui reprezentanti, pe care i-am votat si apoi i-am lasat sa-si faca de cap, sau pe care nu i-am votat pentru ca ne era scarba sa mergem la vot, si-au batut joc de orice. Au furat tot ce era de furat, au dat tunuri peste tunuri. Lucrurile au transpirat intotdeauna, dar nimeni n-a luat atitudine. Stirile au aparut in presa, noi am dat de doua ori Share pe Facebook, ultragiati nevoie-mare intre doua cafele, si povestea a trecut.”