Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

1.286.000.000 de lei

Știre publicată în urmă cu

în data de

• suma reprezintã valoarea bugetul municipiului Piatra Neamt în 2006 • autoritãtile locale estimeazã încasãri de 824 miliarde de lei la bugetul local • MTCT va aloca o sumã dublã pentru sistematizarea zonelor cu constructii ANL • infrastructura de drumuri si utilitãti va costa aproape 734 miliarde de lei •

Legislativul local pietrean a avizat, în sedinta de ieri, bugetul pe 2006 al localitãtii. Înainte, însã, de a se trece la sedinta propriu-zisã, Vasile Visan, secretarul municipiului, a solicitat legislativului local sã aprobe un proiect de hotãrîre privind completarea comisiei de buget-finante din cadrul Consiliului Local cu un consilier, aceasta functionînd cu numai 4, fatã de numãrul de minim 5 pe care îl au celelalte comisii. Solicitarea l-a surprins pe primarul Gheorghe Stefan care nu a fost informat – cu atît mai mult cu cît situatia dureazã de aproape un an si jumãtate – cu privire la aceastã situatie: „De ce domnule Visan? Eu ca primar nu am stiut, pînã acum, cã din aceastã comisie s-a retras un consilier“. Secretarul Visan a presupus cã situatia s-ar fi creat prin plecarea fostului consilier local Serban Strãtilã, care a devenit parlamentar, odatã cu validarea supleantului sãu nemaifiind completatã si comisia din care acesta fãcuse parte. Votarea bugetului local pe 2006 s-a fãcut dupã aproape o orã de discutii si comentarii, lãmuririle fiind solicitate de cãtre liderul grupului de consilieri locali ai PSD, Adriean Chirilã. Acesta a cerut lãmuriri legate atît de modul de prognozare a veniturilor proprii la bugetul local, cît si de suportabilitatea bugetului local al municipiului în contextul accesãrii creditului de 1.300 miliarde de lei pentru investitii. De asemenea, acesta a avut o serie de nelãmuriri în privinta sumelor prevãzute, despre care a presupus cã ar fi fost greseli de redactare. Consilierul Chirilã s-a mai plîns cã proiectul de buget nu a ajuns la comisie în timp util si cã existã diferente mari între cele douã variante prezentate de cãtre reprezentantii Directiei Economice din cadrul Primãriei Piatra Neamt. Directorul economic Silvia Olaru a explicat cã elaborarea bugetului a presupus un foarte mare volum de muncã si cã, în prima variantã, a fost vorba despre o sintezã, formula dezvoltatã fiind prezentatã înainte de sedinta de Consiliu Local. Consilierul local Adriean Chirilã a vrut sã stie dacã veniturile proprii la bugetul local au fost corect estimate, de ce nu a fost alocatã o subventie mai mare de 5 miliarde de lei pentrru subventionarea transportului, pentru ce tip de autoturisme au fost alocati 102 milioane de lei – ulterior s-a dovedit cã era vorba despre 1,02 miliarde de lei – ca platã în avans, dacã investitiile prinse în bugetul din acest an au la bazã studii de fezabilitate si a mai vrut sã stie care va fi costul creditului de 1.300 miliarde de lei, contractat de Primãrie si de ce nu au fost organizate dezbateri publice detaliate pe tema îndatorãrii localitãtii pentru urmãtorii 15-20 de ani. Pe lîngã lãmuririle date de cãtre reprezentantul Directiei Economice, primarul Gheorghe Stefan a subliniat: „Eu stiu cã am aprobat într-o sedintã contractarea unui credit de 1.916 miliarde de lei. Pentru cei 1.380 miliarde, am primit aprobarea comisiei din cadrul Ministerului de Finante care a verificat tot si nu ar fi aprobat nici un leu peste pragul de îndatorare de 20%. Am înglobat în acest credit si sumele necesare pentru cofinantarea proiectului derulat în strand, prin Programul Phare, dar si pentru cel privind Managementul Deseurilor, cu finantare ISPA. S-a schimbat administratia localã si am constatat cã au fost cheltuiti banii Uniunii Europene, iar Primãria nu contribuise cu nimic. Proiectul cu finantare ISPA se blocase atît prin neasigurarea cofinantãrii locale, cît si a celei guvernamentale. Fuseserã cheltuiti 117 mii de euro pe flori, în strand, dar nu fuseserã asigurati cei 800 mii de euro reprezentînd cofinantarea localã“.

Investitiile, prioritare în 2006 Potrivit previziunilor fãcute, din taxele si impozitele plãtite de pietreni, veniturile proprii ale Primãriei Piatra Neamt vor fi de 824,03 miliarde de lei. Din sumele rezultate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, resedintei judetului i-au revenit 17,87 miliarde de lei, sumã mai mare cu 188 % fatã de repartizarea de anul trecut. De asemenea, din sumele defalcate din TVA, Piatra Neamt va primi 23,86 miliarde de lei, din care 1,51 miliarde de lei pentru programele cu finantare europeanã. De asemenea, CJ Neamt a repartizat, din cotele defalcate din TVA suma de 420,93 miliarde de lei, din care 323,55 miliarde de lei pentru salariile profesorilor. În acest an, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va aloca – pentru sistematizarea zonelor în care au fost construite locuinte cu fonduri ANL – suma de 50 miliarde de lei, de douã ori mai mare decît suma primitã în 2005. În acest an, reprezentantii Primãriei Piatra Neamt au apreciat cã vor face cheltuieli în valoare totalã de 1.312,83 miliarde de lei, din care 1.062,38 miliarde de lei vor reprezenta cheltuieli curente cu personalul, bunurile si serviciilor, dobînzile, subventiile, fondul de rezervã etc, suma de 249,45 miliarde de lei – din bugetul local – urmînd sã fie alocatã pentru investitii. Pentru investitiile din acest an, sumei ce urmeazã a fi alocatã din bugetul propriu i se vor adãuga 54,19 miliarde de lei din fondul de rulment, 1.295,877 miliarde de lei – din împrumuturi interne, si 5 miliarde de lei – din fondul pentru locuinte. Pentru realizarea investitiilor din învãtãmînt vor fi alocati 51,99 miliarde de lei (13,49 miliarde de lei din bugetul local, 2,5 miliarde de lei din fondul de rulment si 35 miliarde de lei din împrumuturi interne), cel mai important obiectiv fiind continuarea modernizãrii sistemului termic al unitãtilor de învãtãmînt. Pentru serviciile publice, locuinte si dezvoltare au fost alocati 733,994 miliarde de lei: 71,65 miliarde de lei – din bugetul local, 403,284 miliarde de lei – din împrumuturi interne, si 5 miliarde de lei – din fondul pentru locuinte. Principalele obiective vizate, în acest an, sînt extinderea retelelor de gaze naturale, canalizare menajerã si sistemelor de scurgere a apelor pluviale, a retelelor pentru utilitãti din cartierul Speranta si modernizarea infrastructurii de drumuri. Infrastructurii din Cartierul Pietricica II i-a fost rezervatã suma de 200 miliarde de lei. Capitolului „culturã, recreere, sport“ i-au fost rezervati 477,475 miliarde de lei – 135,04 miliarde de lei din bugetul local, 328,935 miliarde de lei din împrumuturi interne si 13,5 miliarde de lei din fondul de rulment. Pentru dezvoltarea infrastructurii turistice de pe versantul Cozla – a liftului înclinat si pîrtiilor artificiale – au fost prevãzuti 128,63 miliarde de lei, iar pentru gondolã – 190 miliarde de lei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending