Contactează-ne

Actualitate

Ziua Drapelului – un mic istoric al steagului tricolor

Știe publicată cu

în data de

■ astăzi se serbează Ziua Drapelului Naţional al României ■ în 1834, domnitorul Alexandru D. Ghica Vodă a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii“ ■ revoluţionarii de la 1848 au arborat steagul tricolor ca simbol al luptei lor, dîndu-i denumirea de „stindard al libertăţii“ ■

Autorităţile din principalele oraşe ale judeţului Neamţ vor marca marţi, 26 iunie, prin diverse manifestări, Ziua Drapelului Naţional al României. Astfel de solemnităţi sînt programate la Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ. Astfel, în urbea de sub Cetatea Neamţ membrii echipei din fruntea primăriei, consilieri locali şi cetăţeni se vor aduna la ora 11 pe platoul din faţa Casei Culturii cu prilejul ridicării drapelului naţional pe cel mai înalt catarg, după intonarea imnului de stat. Programul va mai include o rugăciune de mulţumire şi alocuţiuni referitoare la însemnătatea tricolorului, simbol al identităţii şi unităţii naţionale. Manifestarea se va încheia cu un moment artistic susţinut de artiştii locali. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului naţional al României prin Legea 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale ţi ale Ministerului de Interne. Iată şi o scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional, după cum este consemnată în enciclopedia virtuală Wikipedia. În 1834, cînd ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, cînd conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii“. Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), iar cel atribuit armatei era compus din roşu, galben şi albastru, cu un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pămînt românesc. O informaţie despre drapel o descoperim în mărturiile francezului Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al Colegiului Sfîntul Sava din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva, zona Comarnic – Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt. Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.

Egalitatea, verticalitatea şi numărul perfect

În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, cînd a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional. Revoluţionarii de la 1848, atît cei din Transilvania, cît şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor ca simbol al luptei lor, avînd inscripţionat lozinca: „Frăţia: Dreptate – Frăţie“ şi dîndu-i denumirea de „stindard al libertăţii“. O lună mai tîrziu, „văzînd cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că „stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin“. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lîngă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fîlfîind“. În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, „zi de mîntuire pentru toată România“, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române“, a întregii naţiuni. Potrivit unei alte ipoteze, tricolorul se impune ca drapel naţional in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pînă în 1862, a avut fîşia albastră plasată sus, urmînd ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîşia roşie să fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, cînd Guvernul revoluţionar a decretat că Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect. Pe lîngă România mai există alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Sancţiuni consistente la textile cu probleme

Știe publicată cu

în data de

■ sancţiunile s-au cifrat la 62.000 lei ■ marfă neconformă de peste 271.000 lei a fost retrasă de la comercializare ■

Lucrătorii din cadrul Protecţiei Consumatorilor Neamţ au ars la buzunar vînzătorii de produse textile. S-a întîmplat în perioada 20 – 30 martie cînd a avut loc o acţiune de verificare a modului de comercializare, denumire, marcare şi etichetare a produselor textile, făcînd parte dintr-o serie de controale, pe acestă temă, la nivel naţional. Au fost verificaţi 51 de operatori economici, valoarea produselor controlate fiind de 1.008.099 lei. La 47 operatori economici au fost identificate abateri de la prevederile legale, valoarea produselor cu abateri fiind de 271.234 lei. „Au fost aplicate 26 avertismente şi 25 amenzi contravenţionale în valoare totală de 62.000 lei şi s-a dispus măsura opririi temporare de la comercializare pentru confecţii textile în cantitate de 3.307 bucăţi, în valoare totală de 271.234 lei“, conform unui comunicat al Protecţiei Consumatorilor Neamţ. Printre abaterile depistate de comisari se numără nemarcarea compoziţiei fibroase (la 5 operatori economici); informaţiile marcate pe etichetă nu erau complete: lipsa denumirii produsului, lipsa instrucţiunilor de întreţinere (3 firme); nemarcarea în limba română a tuturor informaţiior de pe etichetele ataşate produselor, implicit a compoziţiei fibroase (42 de firme); detalii legate de promoţii, respectiv data la care încetează oferta sau, dacă este cazul, faptul că oferta specială se referă la stocul de bunuri disponibil; data de începere a perioadei în care se aplică preţul special sau alte condiţii specifice, dacă oferta specială nu a început încă (de ex: în cadrul promoţiei „-20%. Oferta specială“, produsele aveau ataşată cîte o etichetă de culoare roşie „-20%“, fără a avea înscris preţul nou, promoţia de tip „Cumperi şi primeşti 50% la al doilea produs“, nu specifica faptul că reducerea se aplică produsului mai ieftin). În acest context, comisarii vin cu recomandări utile pentru consumatori: achiziţionaţi produse numai din magazine şi/sau raioane specializate, unde se eliberează documente de cumpărare (factură, bon fiscal, chitanţă fiscală), de care aveţi neapărat nevoie, în caz de reclamaţie; acordaţi o atenţie deosebită la achiziţionarea articolelor de îmbrăcăminte care poartă numele unor mărci celebre, dar al căror preţ este exagerat de mic în raport cu preţul real al unor astfel de produse, existînd riscul ca acestea să fie contrafăcute; eticheta oricărui produs trebuie să menţioneze compoziţia fibroasă a acestuia, denumirile fibrelor componente, urmate de procentul în greutate al fiecărei fibre; în cazul în care produsul are şi căptuşeală, compoziţia acesteia trebuie precizată în mod expres; orice produs textil trebuie să aibă instrucţiunile de întreţinere marcate pe eticheta din material textil; respectaţi instrucţiunile de întreţinere – acestea trebuie să acopere toate tratamentele, în următoarea ordine: spălare, clorurare, călcare, curăţare chimică şi uscare în maşina de uscat cu tambur rotativ, indiferent dacă se aplică sau nu.

Citește știrea

Actualitate

Infractori la închisoare

Știe publicată cu

în data de

Un tînăr de 25 de ani, din Cordun a ajuns la închisoare pe 23 aprilie, după ce a fost condamnat la 2 ani de detenţie pentru furt calificat. Faptele au avut loc în perioada 21-22 mai 2015 cînd, în calitate de angajat al unei firme din localitatea amintită, a sustras 11 termocupole cu fire de platină, cauzînd un prejudiciu de 46.584 lei. În aceeaşi zi, un pietrean de 61 de ani a fost depistat la Girov şi dus la penitenciar după ce fusese condamnat definitiv pentru loviri la 1 an de detenţie. Asta după ce pe 19 mai 2014, cu alte persoane, a agresat victima care a suferit leziuni vindecabile în 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

Citește știrea

Actualitate

La ITM, acţiuni dedicate Zilei securităţii şi sănătăţii în muncă

Știe publicată cu

în data de

■ în fiecare an acest eveniment este marcat la data de 28 aprilie ■ manifestări pe această temă au început de pe 19 aprilie ■

În fiecare an, la 28 aprilie, Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) sărbătoreşte Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă (SSM) pentru a promova la nivel mondial prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale. Acest eveniment reprezintă, în fapt, o campanie de sensibilizare pentru a focaliza atenţia internaţională asupra tendinţelor în domeniul SSM. 28 aprilie este, de asemenea, o zi în care mişcarea sindicală din lume onorează memoria victimelor accidentelor şi bolilor profesionale şi organizează acţiuni şi campanii în întreaga lume. „Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ s-a alăturat organizaţiilor internaţionale, instituţiilor şi autorităţilor naţionale care sînt active în promovarea SSM, preluînd tematica campaniei «Securitatea şi sănătatea în muncă o proiecţie către viitor» şi sărbătorirea Zilei internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă. Preocupările noastre vizează conştientizarea angajatorilor, lucrătorilor şi a altor părţi responsabile pentru SSM în contextul unei lumi într-o continuă schimbare“, a declarat Ioan Popescu, directorul ITM Neamţ. Programul dedicat zilei de 28 aprilie din acest an, a început practic, în data 19 aprilie, cu premierea elevilor unor licee din Piatra Neamţ, cîştigători ai concursului pe teme de securitate şi sănătate în muncă „Ştiu şi aplic. Securitatea şi sănătatea în muncă se deprind de pe băncile şcolii“, a continuat pe 23 aprilie, cînd s-a organizat o întîlnire de informare/prevenire/educare pe teme privind securitatea şi sănătatea în muncă la care au participat copiii/tinerii din cadrul Complexului de Servicii „Elena Doamna“ din Piatra Neamţ. Pe 24 aprilie a fost Ziua porţilor deschise la ITM Neamţ şi o prezentare a semnificaţiei Zilei de 28 aprilie şi a temei sub care se desfăşoară acţiunile în 2019. Anul acesta OIM marchează 100 ani de realizări în domeniul SSM, dezvăluind cîteva din provocările şi oportunităţile apărute în crearea unor medii de lucru mai bune. Inspirată de aniversarea centenarului, tema aleasă de OIM în acest an este „Securitatea şi sănătatea în muncă o proiecţie către viitor“. Campania abordează noile modificări în practicile de lucru, globalizarea, modificările demografice, tehnologiile (digitalizarea şi TIC, munca pe platforme, automatizarea şi robotica), organizarea muncii, dezvoltarea durabilă şi mediul înconjurător care creează noi preocupări în viitor. Provocările crescînde includ riscurile psihosociale, stresul asociat muncii şi bolile netransmisibile, în special bolile circulatorii, respiratorii şi cancerul. Situaţia este îngrijorătoare deoarece statisticile arată că în fiecare an 2,78 milioane de lucrători mor în urma unor accidente de muncă şi boli profesionale (din care 2,4 milioane sînt legate de boală). Un număr suplimentar de circa 374 milioane de lucrători suferă accidente de muncă cu incapacitate de muncă sau îmbolnăviri profesionale. Din punct de vedere economic se estimează că zilele de lucru pierdute din cauze legate de SSM reprezintă aproape 4% din PIB-ul mondial, iar în unele ţări pînă la 6%. „Pe lîngă costul economic trebuie să recunoaştem suferinţa umană incomensurabilă provocată de aceste îmbolnăviri şi accidente. Încheiem nu înainte de a transmite, pentru victimele accidentelor de muncă, – în primul rînd – un mesaj de solidaritate faţă de cei afectaţi şi familiile lor, dar şi un mesaj de unitate şi de acţiune conjugată a tuturor celor implicaţi: instituţii ale administraţiei publice, întreprinderi şi reprezentanţi ai salariaţilor, pentru reducerea accidentelor de muncă şi a efectelor acestora, conştienţi fiind că eradicarea acestora nu se va putea realiza niciodată“, a mai spus Ioan Popescu.

Citește știrea

Trending