Contactează-ne

Actualitate

Ziua Comunei Ion Creangă 2019, voie bună şi bilanţul gospodarilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ duminică, 19 mai, s-a desfăşurat cea de a XIV-a ediţie a Festivalului concurs „Pe sub creanga de arini“ ■ pe scena din parcul comunei au evoluat ansambluri locale şi artişti cunoscuţi ■ „Sînt sigur că la finalizarea mandatului meu, în 2020, comuna Ion Creangă va avea asfalt şi gaz metan pe fiecare stradă, toate aceste investiţii realizîndu-se cu ajutorul dumneavoastră, al cetăţenilor“, le- a transmis consătenilor, primarul Petrică Prichici ■

Sute de locuitori ai comunei Ion Creangă s-au adunat duminică, 19 mai, în parcul localităţii pentru a asista la manifestările festive prilejuite de Ziua comunei şi de tradiţionalul concurs de muzică populară „Pe sub creanga de arini“. Locuitorii satelor Avereşti, Ion Creangă, Izvoru, Muncelu, Recea şi Stejaru au ţinut să se distreze cum numai pe aceste meleaguri străvechi, răzeşeşti, oamenii ştiu să o facă. Festivalul a început cu o scurtă ceremonie religioasă, oficiată de şase preoţi de la parohiile comunei. În lipsa primarului Petru Prichici, aflat în refacere după un concediu medical mai lung, consilierul preot Mihail Buda a transmis locuitorilor un mesaj de salut din partea edilului şef, trecînd în revistă eforturile de modernizare a comunei. „Iubiţi locuitori ai comunei Ion Creangă, iubiţi invitaţi, dragi artişti, avînd în vedere faptul că ne aflăm încă sub emoţia marelui praznic al Învierii, permiteţi-mi să vă transmit din partea mea şi a domnului primar Petru Prichici un călduros Hristos a înviat! Din binecuvîntate pricini, domnia sa nu a putut fi prezent, alătări de noi, pentru a se bucura, dar gîndul său şi inima sa sînt în această zi de sărbătoare, alături de noi“, a spus părintele Mihail Buda. În mesajul edilului şef au fost evidenţiate realizările din comuna în timpul ultimelor sale mandate. „Ne aflăm la cea de a XIV-a ediţie a Zilelor comunei Ion Creangă. Dacă stăm bine să ne gîndim, este a 2019 ediţie a Zilelor comunelor Brăteşti şi Avereşti, ţinute pe aceste meleaguri, pentru că la punctul numit «Lutărie», se ştie că s-au descoperit obiecte de uz casnic, vînătoresc şi monede romane care atestă faptul că pe aceste locuri au trăit oameni care au edificat aici o adevărată cultură. Comuna Ion Creangă este aşezată în sud-estul judeţului Neamţ, pe prima terasă a Podişului Central Moldovenesc care începe din Lunca Siretului şi se termină în Lunca Prutului. Dacă acum cîteva ediţii promiteam că o să facem lucruri mari pentru comuna noastră, iată că acum vă putem spune lucruri concrete despre realizările noastre. Toate şcolile din comună au fost modernizate de la temelie, pînă la acoperiş, amenajîndu-se inclusiv grupuri sanitare în interior. Şcolile au fost dotate cu laboratoare de informatică şi mobilier nou. S-au construit şcoli noi, s-a construit o sală de sport pentru copiii noştri. S-au refăcut căminele culturale din satele Izvoru şi Avereşti, s-a construit un cămin cultural nou la Recea, iar la Ion Creangă s-a ridicat o adevărată casă de cultură, o bibliotecă, un muzeu etno-folcloric şi o sală de spectacole cu 400 de locuri. A fost realizat şi iluminatul public, inexistent pînă acum în comună. S-au resfinţit bisericile din satele Ion Creangă, Recea, Avereşti şi Izvor şi s-au construit biserici noi în satul Stejaru şi Muncel. Pe data de 4 iunie se va sfinţi bustul părintelui Eftenie Moraru, care este recunoscut ca fiind un fel de Arsenie Boca al ţinutului Romanului. Pe 14 septembrie se va sfinţi şi Biserica din satul Muncel, ridicată pe Drumul Crucii, lăcaş de cult construit de primărie, ca o încununare a Drumului Golgotei, de la Ierusalim, unicat în zona Romanului“, se arată în mesajul primarului Petrică Prichici.

Proiecte majore: apă, canalizare, gaz metan, infrastructură rutieră

Unul din cele mai importante proiecte pentru viaţa localnicilor din satele comunei Ion Creangă este cel de introducere a apei şi canalizării pe o distanţă de 15 kilometri. „Există autorizate în execuţie firmele care au cîştigat licitaţia pentru extinderea pe încă 29 de kilometri de reţea. Există asigurate încă 11 milioane lei pentru finanţarea acestei lucrări. Se cunosc firmele care au cîştigat licitaţia pentru acest proiect, există deja autorizaţia eliberată pentru construirea unui Centru Medical cu 8 cabinete, investiţie care se ridică la 8,1 milioane lei, din care 500.000 fonduri europene, iar 700.000 fonduri proprii. Avem asigurată finanţarea a 800.000 lei pentru construirea unei case pentru persoane în vîrstă şi pentru persoane fără adăpost, lucrare care va fi dată în folosinţă pînă în anul 2020. Avem aprobată proiectarea şi construcţia unui dig în amonte de satul Ion Creangă, pe o distanţă de un kilometru şi un dig în satul Recea pe o distanţă de 2 kilometri. Începînd cu anul 2019, drumul judeţean de la Peco Ion Creangă şi pînă la Recea se va reface complet, de la temelie, transformîndu-se din drum de categoria a IV-a, în drum de categoria a II-a. Ultimele trei programe vor fi materializate cu ajutorul Consiliului Judeţean Neamţ, motiv pentru care-i mulţumim preşedintelui Ionel Arsene, pentru ajutorul dat şi sperăm că vom fi ajutaţi şi în alte proiecte. Din cei 4 kilometri de drumuri şi uliţe săteşti am reuşit să asfaltăm 23 kilometri şi să asigurăm betonarea şanţurilor. Mai există un proiect depus la Ministerul Dezvoltării Regionale pentru încă 19 kilometri. Un lucru extrem de important pentru comunitatea noastră este faptul că avem aprobată cota în vederea aducerii gazului metan din conducta de la Secuieni, în satul Recea. Pînă la 1 iunie va fi gata documentaţia pe care urmează să o depunem la Ministerul Dezvoltării“, se mai spune în mesajul primarului Petrică Prichici. Acesta a cerut ajutorul populaţiei pentru implementarea proiectelor europene, solicitînd locuitorilor să iasă la vot pentru alegerile europarlamentare din 26 mai. Primarul a insistat pe oportunitatea de accesare a banilor europeni, în vederea implementării proiectului de aducţiune a gazului metan. „Introducerea gazului metan în comună este, poate, cel mai important proiect care va schimba în totalitate nivelul de trai din comună, valoarea caselor dumneavoastră. Dar ce este mai important este faptul că va aduce investitori în comună şi se vor crea noi locuri de muncă pentru localnici. Vă îndemn pe această cale să continuăm lucrurile bune făcute împreună şi să oprim duşmănia şi vrajba dintre români. Vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-o acordaţi şi sînt sigur că la finalizarea mandatului meu, în 2020, comuna Ion Creangă va avea asfalt pe fiecare stradă, va avea gaz metan pe fiecare stradă, toate aceste investiţii realizîndu- se cu ajutorul dumneavoastră, al cetăţenilor“, a conchis primarul comunei Ion Creangă, Petrică Prichici.

Sprijin guvernamental pentru săteni

Invitat la deschiderea manifestărilor legate de Zilele Comunei Ion Creangă, senatorul PSD Dan Manoliu, a pomenit în discursul său despre realizările guvernării social-democrate. „Bine v-am regăsit în această zi splendină de mai, în acest loc binecuvînat de Dumnezeu, după un an încărcat de simbolistică, 2018, Anul Centenarului. Anul 2019 este Anul Satului Românesc. Vin în faţa dumneavoastră din partea partidului aflat la guvernare, partid care a venit în 2016 cu un program consistent, din care au fost respectate majoritatea promisiunilor. Au fost acordate la timp subvenţiile, au fost iniţiate şi alte programe rurale: Programul Tomate, cu subvenţia de 3000 euro pentru 1000 de metri pătraţi de sere. Se va mări alocaţia guvernamentală la 6000 euro. Am iniţiat Programul Carne de porc, pentru că România, care era unul din furnizorii tradiţionali de carne de porc, acum importă mai bine de 4 8% carne de porc. Anual, o fermă de 200 de porci poate primi o subvenţie de 10.000 de euro. Nu cred că există comună în România care să nu fi avut cel puţin un proiect pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru infrastructura rutieră, şcolară, sanitară. Începînd din acest an am pornit şi Fondul Naţional de Investiţii, prin care vor fi finanţate proiecte locale. Pentru pensionari am mărit punctul de pensii şi au fost scoase toate taxele la pensii, pînă în cuantum de 2000 lei. Punctul de pensii urmează a fi majorat în continuare. Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ vă asigură că a reuşit să obţină o alocaţie de la bugetul de stat, care este cea mai mare de după 1989, pentru asfaltări. Toate drumurile judeţene vor intra în modernizare. În continuare, domnul preşedinte Ionel Arsene va fi alături de comuna dumneavoastră, de domnul primar Petrică Prichici, alături de Consiliul Local, pentru ca la sfîrşitul mandatului său, comuna să arate ca una cu adevărat europeană. Operatorii de gaz metan sînt obligaţi, prin lege, să introducă gaz metan în toate localităţile“, a spus senatorul Dan Manoliu, care a cerut cetăţenilor să iasă în 26 mai la vot şi să pună ştampila pe formaţiunea care şi-a respectat promisiunile. Apoi, pînă noaptea tîrziu, pe scenă au evoluat ansamblurile folclorice din localitate şi din comunele învecinate, începînd cu grupul folcloric „Stejarul“ care în ropotele de aplauze ale localnicilor a cîntat şi a dansat pe cele mai frumoase melodii populare din zonă şi nu numai. Spectacolul a continuat pînă noaptea tîrziu, pe scenă evoluînd şi artişti consacraţi, cap de afiş fiind cunoscutul interpret de muzică populară Petrică Mîţu Stoian, urmat de Manuela Bendiuc, Roxana Nemeş, Ramona Hobu şi Lorenna. Spectacolul s-a încheiat cu un foc de artificii.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Aleg conştient! Stop dependenţei de Internet!, la Şcoala Bicazu Ardelean

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ elevi, cadre didactice şi părinţi au fost implicaţi într-un proiect de promovare a activităţilor pentru folosirea creativă, utilă şi sigură a Internetului

La Şcoala Bicazu Ardelean au fost organizate, într-una din zilele săptămînii trecute, două ateliere de lucru la care au participat 30 elevi de la nivel primar şi 28 elevi de gimnaziu şi unul la care au participat 20 de cadre didactice şi părinţi, avînd drept coordonatoare două reprezentante ale Organizaţiei Salvaţi Copiii. Am ţinut să intrăm în dialog cu Georgiana Roşculeţ, şefa de proiecte în perioada celor zece ediţii desfăşurate în România pe tema îndrumării copiilor în folosirea echilibrată a Internetului, de la care aveam să aflăm lucruri interesante. „Este vorba despre proiectul european Ora de net, ce se derulează şi la noi, în ţară, pe o perioadă de zece ani. Participarea Şcolii Bicazu Ardelean este urmarea unui concurs lansat de noi, pe care elevii de la şcoala amintită l-au cîştigat, situîndu-se pe locul I, acum un an, şi locul II anul acesta. Tema de anul acesta a fost Dependenţa de Internet. Titulatura exactă a fost Aleg conştient! Stop dependenţei de Internet!. Prezenţa noastră aici, ca reprezentante ale proiectului se datorează frumoasei activităţi desfăşurate de şcoala din localitatea nemţeană, care sperăm să continue să meargă mai departe cu acest proiect în care beneficiari vor fi copiii, iar dascălii şi părinţii, ca părţi implicate în educaţia copiilor“, a declarat Georgiana Roşculeţ. Cele două grupe de copii au fost implicate în organizarea de jocuri, avînd drept obiectiv înţelegerea mai bină a proiectului cu tot cu programul său de instruire şi întreaga sa logistică. Concluzionînd, cele două ateliere, avînd drept deviză Aleg conştient! Stop dependenţei de Internet!, susţinute de reprezentanţii Organizaţiei Salvaţi copiiii în cadrul programului Ora de Net, proiect de promovare a activităţilor pentru folosirea creativă, utilă şi sigură a Internetului, se bucură de apreciere din partea şcolarilor unităţii de învăţămînt din Bicazu Ardelean. Pe parcursul celor doi ani de derulare micii beneficiari au înţeles ce, cît şi cum cu viaţa lor de elevi şi internauţi, totul spre binele tinerei generaţii, care s-a născut cu faţa spre Internet, nerenunţînd totuşi la carte. Cît o priveşte pe învăţătoarea Ţepeş, aceasta a deprins întreaga tehnică pedagogică de împlicare a copiilor în proiectul cu pricina, iar rezultatele sînt pe măsura implicării sale. „Prin proiectul nostru vrem să contracarăm efectul negativ al Internetului şi asta prin instruirea şi educarea elevilor privind abordarea reţelelor de socializare şi a felului de a se feri de furnizarea de informaţii personale, ce pot mai apoi folosite de către unii împotriva lor. Prin pătrunderea lor în lumea virtuală, fără supravegherea părinţilor sau a şcolii, pot întîlni fel de fel de persoane, unele răuvoitoare, ori noi încercăm să-i ocrotim tocmai de acest lucru nedorit“, a declarat inimasa dăscăliţă din Bicazu Ardelean..

Citește știrea

Actualitate

La Loteria bonurilor sînt mai multe şanse

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la ultima extragere a ieşit ca fiind cu noroc bonul de 328 lei de pe 6 septembrie ■ cine îl are trebuie să meargă cu el la Fisc în termen de 30 de zile ■ valoarea mică creşte şansele de cîştig ■

Ultima extregere în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, ce a avut loc pe 21 octombrie, aduce şanse mai mari de cîştig celor care urmăresc acest joc de noroc. Au intrat în cursă bonurile emise de comercianţi sau prestatorii de servicii pe parcursul lunii trecute, septembrie 2019. A ieşit ca fiind cîştigător bonul în valoare de 328 lei emis la data de 6 septembrie. Avînd în vedere faptul că este vorba de o zi de vineri, este foarte probabil ca la final de săptămînă unii să fi făcut cumpărături mai consistente care să adune pe acelaşi bon de casă 328 de lei. Ideea este ca norocoşii să deţină un tichet cu o valoare între 328 de lei şi cel mult 328,99 lei. Dacă există, bonul trebuie depus la Fisc în următoarele 30 de zile cu începere din 21 octombrie 2019. Posesorii bonurilor cîştigătoare trebuie să le depună în original, copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală. Fondul de premiere rămîne în continuare la valoarea de un milion de lei. Cei care au „documentul“ cu noroc şi îl validează la Fisc vor intra în posesia banilor pînă cel mai tîrziu la jumătatea lunii aprilie a acestui an. Rămîn în vigoare prevederile conform cărora nu pot fi mai mult de 100 de cîştigători, astfel că pentru a se evita ca numărul norocoşilor să fie prea mare, ceea ce ar duce la premii modice, se va face o „Loterie a loteriei“ şi vor fi extraşi, în mod aleatoriu, cel mult 100 de cîştigători. Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul MFP şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală plus Loteria Română pentru 30 de zile. Un bon fiscal este considerat cîştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, avînd înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat. Loteria bonurilor constă într-un număr de 12 extrageri lunare, la care se mai adaugă alte două extraordinare (de Paşte şi Crăciun). La tragerile lunare participă bonurile cu o valoare cuprinsă între 1 şi cel mult 999 de lei, emise în luna anterioară extragerii. Rămîne de văzut dacă această loterie va fi cu noroc pentru nemţeni, deoarece pînă acum foarte puţini au ajuns pe lista norocoşilor. De exemplu, anul trecut au fost numai 11 nemţeni care au avut tichete cîştigătoare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: După bursă, ceva mai multe job-uri pe piaţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în ultima decadă a lui Brumărel angajatorii nemţeni oferă peste 1.000 de locuri de muncă vacante ■ marea majoritate a posturilor au fost şi la bursa pentru absolvenţi, dar au rămas neocupate ■

La Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, ce a avut loc la finele săptămînii trecute, angajatorii nu au reuşit să acopere deficitul de personal. Aşa se face că la începutul ultimei decade a lui Brumărel piaţa muncii din judeţ abundă de locuri de muncă vacante. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţă că la 21 octombrie sînt neacoperite 1.053 de posturi în cele mai diverse ocupaţii. Mai bine de jumătate din cerera de personal, 656 de slujbe, vin de la angajatorii din reşedinţa de judeţ şi localităţile limitrofe, în timp ce şomerii romaşcani pot alege între 330 de locuri de muncă. Doar la Tîrgu Neamţ nu prea este de muncă şi patronii scot la mezat 67 de cereri de personal. Defalcat, cei mai mulţi dintre cei cu studii superioare pot găsi de lucru în Piatra Neamţ sau localităţile învecinate. Aici se caută încă de săptămîna trecută un maestru de sunet şi unul de lumini, mai este de lucru pentru doi economişti şi trei consultanţi asigurări, dar se mai pot angaja şi şase ingineri specializaţi în construcţii sau nouă ingineri mecanici. Mai este de lucru pentru un proiectant inginer electronist i mai mulţi ingineri între care un automatist şi unul specializat în industria alimentară plus un inginer tehnolog, doi ingineri producţie şi opt ingineri chimişti. Pentru ceilalţi sînt pe piaţă 10 posturi de confecţioner tîmplărie pvc, 39 de cereri sînt pentru lăcătuş mecanic şi 23 pentru manipulanţi mărfuri, mai este nevoie de cîte 63 de necalificaţi, 10 operatori mase plastice10 strungari universali, dar se caută şi 49 de sudori sau 14 tîmplari universali, ori 27 de dulgheri, 12 faianţari, sau 14 fierari betonişti. Piaţa mai cere 31 de zidari, 15 agenţi de securitate, 13 casieri şi 26 de lucrători comerciali. Din cele 330 de joburi de la Roman puţine sînt pentru licenţiaţi şi este nevoie de un inginer şef în industria prelucrătoare, un inginer tcm şi un inspector itp. Pentru cei cu studii medii cele mai multe oportunităţi sînt în industrie unde se caută 84 de confecţioneri – asamblori articole textile, 67 de necalificaţi şi 25 de operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. Se mai caută 10 necalificaţi în alte domenii, 14 casieri, 13 lucrători comerciali, precum şi şapte manipulanţi marfă, în alte ocupaţii fiind mai puţine cereri. La Tîrgu Neamţ cererea de licenţiaţi este ca şi inexistentă şi este pe piaţă doar un post pentru o persoană calificată în ocupaţia de inginer industria alimentară. În rest se caută persoane calificate ca ambalator manual, ascuţitor scule, bucătar sau ajutor de bucătar, electrician, finisor construcţii, fochist, îngrijitor clădiri, dar se mai recrutează şi ospătari, sudori, strungari, sobari, sau şoferi camion.

Citește știrea

Trending