Contactează-ne

Actualitate

Ziua Comunei Ion Creangă 2019, voie bună şi bilanţul gospodarilor

Știe publicată cu

în data de

■ duminică, 19 mai, s-a desfăşurat cea de a XIV-a ediţie a Festivalului concurs „Pe sub creanga de arini“ ■ pe scena din parcul comunei au evoluat ansambluri locale şi artişti cunoscuţi ■ „Sînt sigur că la finalizarea mandatului meu, în 2020, comuna Ion Creangă va avea asfalt şi gaz metan pe fiecare stradă, toate aceste investiţii realizîndu-se cu ajutorul dumneavoastră, al cetăţenilor“, le- a transmis consătenilor, primarul Petrică Prichici ■

Sute de locuitori ai comunei Ion Creangă s-au adunat duminică, 19 mai, în parcul localităţii pentru a asista la manifestările festive prilejuite de Ziua comunei şi de tradiţionalul concurs de muzică populară „Pe sub creanga de arini“. Locuitorii satelor Avereşti, Ion Creangă, Izvoru, Muncelu, Recea şi Stejaru au ţinut să se distreze cum numai pe aceste meleaguri străvechi, răzeşeşti, oamenii ştiu să o facă. Festivalul a început cu o scurtă ceremonie religioasă, oficiată de şase preoţi de la parohiile comunei. În lipsa primarului Petru Prichici, aflat în refacere după un concediu medical mai lung, consilierul preot Mihail Buda a transmis locuitorilor un mesaj de salut din partea edilului şef, trecînd în revistă eforturile de modernizare a comunei. „Iubiţi locuitori ai comunei Ion Creangă, iubiţi invitaţi, dragi artişti, avînd în vedere faptul că ne aflăm încă sub emoţia marelui praznic al Învierii, permiteţi-mi să vă transmit din partea mea şi a domnului primar Petru Prichici un călduros Hristos a înviat! Din binecuvîntate pricini, domnia sa nu a putut fi prezent, alătări de noi, pentru a se bucura, dar gîndul său şi inima sa sînt în această zi de sărbătoare, alături de noi“, a spus părintele Mihail Buda. În mesajul edilului şef au fost evidenţiate realizările din comuna în timpul ultimelor sale mandate. „Ne aflăm la cea de a XIV-a ediţie a Zilelor comunei Ion Creangă. Dacă stăm bine să ne gîndim, este a 2019 ediţie a Zilelor comunelor Brăteşti şi Avereşti, ţinute pe aceste meleaguri, pentru că la punctul numit «Lutărie», se ştie că s-au descoperit obiecte de uz casnic, vînătoresc şi monede romane care atestă faptul că pe aceste locuri au trăit oameni care au edificat aici o adevărată cultură. Comuna Ion Creangă este aşezată în sud-estul judeţului Neamţ, pe prima terasă a Podişului Central Moldovenesc care începe din Lunca Siretului şi se termină în Lunca Prutului. Dacă acum cîteva ediţii promiteam că o să facem lucruri mari pentru comuna noastră, iată că acum vă putem spune lucruri concrete despre realizările noastre. Toate şcolile din comună au fost modernizate de la temelie, pînă la acoperiş, amenajîndu-se inclusiv grupuri sanitare în interior. Şcolile au fost dotate cu laboratoare de informatică şi mobilier nou. S-au construit şcoli noi, s-a construit o sală de sport pentru copiii noştri. S-au refăcut căminele culturale din satele Izvoru şi Avereşti, s-a construit un cămin cultural nou la Recea, iar la Ion Creangă s-a ridicat o adevărată casă de cultură, o bibliotecă, un muzeu etno-folcloric şi o sală de spectacole cu 400 de locuri. A fost realizat şi iluminatul public, inexistent pînă acum în comună. S-au resfinţit bisericile din satele Ion Creangă, Recea, Avereşti şi Izvor şi s-au construit biserici noi în satul Stejaru şi Muncel. Pe data de 4 iunie se va sfinţi bustul părintelui Eftenie Moraru, care este recunoscut ca fiind un fel de Arsenie Boca al ţinutului Romanului. Pe 14 septembrie se va sfinţi şi Biserica din satul Muncel, ridicată pe Drumul Crucii, lăcaş de cult construit de primărie, ca o încununare a Drumului Golgotei, de la Ierusalim, unicat în zona Romanului“, se arată în mesajul primarului Petrică Prichici.

Proiecte majore: apă, canalizare, gaz metan, infrastructură rutieră

Unul din cele mai importante proiecte pentru viaţa localnicilor din satele comunei Ion Creangă este cel de introducere a apei şi canalizării pe o distanţă de 15 kilometri. „Există autorizate în execuţie firmele care au cîştigat licitaţia pentru extinderea pe încă 29 de kilometri de reţea. Există asigurate încă 11 milioane lei pentru finanţarea acestei lucrări. Se cunosc firmele care au cîştigat licitaţia pentru acest proiect, există deja autorizaţia eliberată pentru construirea unui Centru Medical cu 8 cabinete, investiţie care se ridică la 8,1 milioane lei, din care 500.000 fonduri europene, iar 700.000 fonduri proprii. Avem asigurată finanţarea a 800.000 lei pentru construirea unei case pentru persoane în vîrstă şi pentru persoane fără adăpost, lucrare care va fi dată în folosinţă pînă în anul 2020. Avem aprobată proiectarea şi construcţia unui dig în amonte de satul Ion Creangă, pe o distanţă de un kilometru şi un dig în satul Recea pe o distanţă de 2 kilometri. Începînd cu anul 2019, drumul judeţean de la Peco Ion Creangă şi pînă la Recea se va reface complet, de la temelie, transformîndu-se din drum de categoria a IV-a, în drum de categoria a II-a. Ultimele trei programe vor fi materializate cu ajutorul Consiliului Judeţean Neamţ, motiv pentru care-i mulţumim preşedintelui Ionel Arsene, pentru ajutorul dat şi sperăm că vom fi ajutaţi şi în alte proiecte. Din cei 4 kilometri de drumuri şi uliţe săteşti am reuşit să asfaltăm 23 kilometri şi să asigurăm betonarea şanţurilor. Mai există un proiect depus la Ministerul Dezvoltării Regionale pentru încă 19 kilometri. Un lucru extrem de important pentru comunitatea noastră este faptul că avem aprobată cota în vederea aducerii gazului metan din conducta de la Secuieni, în satul Recea. Pînă la 1 iunie va fi gata documentaţia pe care urmează să o depunem la Ministerul Dezvoltării“, se mai spune în mesajul primarului Petrică Prichici. Acesta a cerut ajutorul populaţiei pentru implementarea proiectelor europene, solicitînd locuitorilor să iasă la vot pentru alegerile europarlamentare din 26 mai. Primarul a insistat pe oportunitatea de accesare a banilor europeni, în vederea implementării proiectului de aducţiune a gazului metan. „Introducerea gazului metan în comună este, poate, cel mai important proiect care va schimba în totalitate nivelul de trai din comună, valoarea caselor dumneavoastră. Dar ce este mai important este faptul că va aduce investitori în comună şi se vor crea noi locuri de muncă pentru localnici. Vă îndemn pe această cale să continuăm lucrurile bune făcute împreună şi să oprim duşmănia şi vrajba dintre români. Vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-o acordaţi şi sînt sigur că la finalizarea mandatului meu, în 2020, comuna Ion Creangă va avea asfalt pe fiecare stradă, va avea gaz metan pe fiecare stradă, toate aceste investiţii realizîndu- se cu ajutorul dumneavoastră, al cetăţenilor“, a conchis primarul comunei Ion Creangă, Petrică Prichici.

Sprijin guvernamental pentru săteni

Invitat la deschiderea manifestărilor legate de Zilele Comunei Ion Creangă, senatorul PSD Dan Manoliu, a pomenit în discursul său despre realizările guvernării social-democrate. „Bine v-am regăsit în această zi splendină de mai, în acest loc binecuvînat de Dumnezeu, după un an încărcat de simbolistică, 2018, Anul Centenarului. Anul 2019 este Anul Satului Românesc. Vin în faţa dumneavoastră din partea partidului aflat la guvernare, partid care a venit în 2016 cu un program consistent, din care au fost respectate majoritatea promisiunilor. Au fost acordate la timp subvenţiile, au fost iniţiate şi alte programe rurale: Programul Tomate, cu subvenţia de 3000 euro pentru 1000 de metri pătraţi de sere. Se va mări alocaţia guvernamentală la 6000 euro. Am iniţiat Programul Carne de porc, pentru că România, care era unul din furnizorii tradiţionali de carne de porc, acum importă mai bine de 4 8% carne de porc. Anual, o fermă de 200 de porci poate primi o subvenţie de 10.000 de euro. Nu cred că există comună în România care să nu fi avut cel puţin un proiect pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru infrastructura rutieră, şcolară, sanitară. Începînd din acest an am pornit şi Fondul Naţional de Investiţii, prin care vor fi finanţate proiecte locale. Pentru pensionari am mărit punctul de pensii şi au fost scoase toate taxele la pensii, pînă în cuantum de 2000 lei. Punctul de pensii urmează a fi majorat în continuare. Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ vă asigură că a reuşit să obţină o alocaţie de la bugetul de stat, care este cea mai mare de după 1989, pentru asfaltări. Toate drumurile judeţene vor intra în modernizare. În continuare, domnul preşedinte Ionel Arsene va fi alături de comuna dumneavoastră, de domnul primar Petrică Prichici, alături de Consiliul Local, pentru ca la sfîrşitul mandatului său, comuna să arate ca una cu adevărat europeană. Operatorii de gaz metan sînt obligaţi, prin lege, să introducă gaz metan în toate localităţile“, a spus senatorul Dan Manoliu, care a cerut cetăţenilor să iasă în 26 mai la vot şi să pună ştampila pe formaţiunea care şi-a respectat promisiunile. Apoi, pînă noaptea tîrziu, pe scenă au evoluat ansamblurile folclorice din localitate şi din comunele învecinate, începînd cu grupul folcloric „Stejarul“ care în ropotele de aplauze ale localnicilor a cîntat şi a dansat pe cele mai frumoase melodii populare din zonă şi nu numai. Spectacolul a continuat pînă noaptea tîrziu, pe scenă evoluînd şi artişti consacraţi, cap de afiş fiind cunoscutul interpret de muzică populară Petrică Mîţu Stoian, urmat de Manuela Bendiuc, Roxana Nemeş, Ramona Hobu şi Lorenna. Spectacolul s-a încheiat cu un foc de artificii.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Tratamente dispreţuitoare ale ministerului Sănătăţii, la adresa nemţenilor

Știe publicată cu

în data de

■ consideră senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

P

Ministerul Sănătăţii continuă politica dispreţuitoare la adresa nemţenilor, cel puţin aşa reiese dintr-un răspuns oficial la o întrebare referitoare la situaţia datoriilor Spitalului Judeţean Neamţ. Concret, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a fost întrebată de senatorul PNL Eugen Ţapu, cînd va reuşi ministerul să achite datoriile Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, datorii care, la sfîrşitul lunii martie depăşeau un milion de euro. În răspunsul primit trei luni mai tîrziu, cu întâîrziere de două luni, ministerul răspunde sec că ”în ceea ce priveşte acumularea datoriilor către furnizori nu rezultă că acest fapt se datorează derulării Programelor de Sănătate Publică finanţate de Ministerul Sănătăţii”. Mai mult, ministerul se spală pe mîini şi precizează că a predat atribuţiile şi competenţele în sarcina administraţiei publice locale, mai exact a Consiliului Judeţean. ”Este cea mai bună dovadă de delăsare şi neimplicare într-o situaţie care îngreunează actul medical, cu consecinţe negative asupra pacienţilor nemţeni. Cele mai multe din datoriile Spitalului de Urgenţă sînt către furnizorii de medicamente şi programe medicale. Cifrele sînt oficiale, publice. Cei de la minister nu au avut nici măcar curiozitatea să vadă de unde provin aceste datorii, au oferit un răspuns şablonistic şi atît”, a explicat senatorul Eugen Ţapu, care consideră că această atitudine demonstrează că ministerul Sănătăţii, de fapt, nu are banii necesari achitării datoriilor şi funcţionării optime a Spitalului Judeţean. ”La fel de revoltător este şi că preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, nu a iniţiat niciun demers pentru recuperarea acestor sume. Dînsului i-ar fi fost mai la îndemână, pentru că este coleg de partid cu doamna ministru. Numai că nici pe acesta nu-l interesează Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ, deşi, conform ministerului, are atribuţii şi obligaţii pentru buna funcţionare a acestuia”, a mai declarat Eugen Țapu.

Biroul de presă al PNL Neamţ

Citește știrea

Actualitate

Ambulanţa Neamţ: Două accidente într-o oră. Patru victime.

Știe publicată cu

în data de

Angajaţii Serviciului de Ambulanţă Judeţean Neamţ, au intervenit, miercuri, 19 iunie, în interval de 35 de minute, la două accidente rutiere soldate cu patru victime, printre care şi un copil în vîrstă de 9 ani. Prima solicitare a fost primită la ora 14.44, pentru un accident produs la Bicazu Ardelean, soldat cu trei victime: un băiat în vîrstă de 9 ani cu diagnosticul: traumatism cranio-cerebral, sindrom cefalalgic. A fost transportat iniţial la Spitalul Bicaz, apoi la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Piatra Neamţ. O altă victimă, un bărbat de 38 de ani, care a suferit o fractură de gambă stîngă şi fracturi costale a fost transportată tot la UPU Piatra Neamţ. Un alt bărbat, de 36 de ani, care a suferit un traumatism cranio-cerebral minor a refuzat transportul la spital. Al doilea accident rutier s-a produs în jurul orei 15.20, la Tîrgu Neamţ. Victimă a fost un bărbat de 63 de ani, diagnosticat cu politraumatism, traumatism coloană cervicală şi lombară, şi care a fost transportat la spitalul din localitate.

Citește știrea

Actualitate

Revedere după 6 decenii

Știe publicată cu

în data de

Absolvent, Ana CATZAITI

Ziua cea mai lungă din an, 21 iunie – solstiţiul de vară, pentru noi zi de sărbătoare, deoarece traducem în fapt hotărârea de a ne întâlni după 60 ani de la absolvirea cursurilor de pregătire generală. Urma să parcurgem, apoi, etapa de pregătire specială profesională spre a ne integra social. Suntem generaţia copiilor născuţi în anii 1941- 1942, în plin război mondial, apăruţi în lume, de regulă „acasă“, asistaţi de o „moaşă“ autocalificată…Suntem generaţia copiilor care nu au avut jucării proprii, hăinuţe proprii (se transmiteau de la mare la mic) şi care am cunoscut, din plin, sărăcia, durerile şi jalea instaurate după război. În conflagraţia mondială toată populaţia a fost profund afectată material şi sentimental. În toate casele mari lipsuri materiale, răniţi, decedaţi pe front, prizonieri, boli în general, şi „boli speciale“, dobândite, precum: scabia, poliomelita, tifosul, afecţiuni venerice, T. B. C., etc. Suplimentar ţara, distrusă economic şi redusă teritorial, a fost obligată la plata unor „despăgubiri de război“ covârşitoare. Redresarea a început de la baza societăţii, stabilindu-se rânduiala în famiile parţial întregite, unde, de la mic la mare, toţi aveau sarcini şi obligaţii pentru asigurarea celor necesare existenţei. Privind retrospectiv, în localităţile copilăriei şi adolescenţei noastre, cu utilaje şi unelte rudimentare se cultiva orice lot de teren, se creşteau multe animale, iar în gospodării proprii şi în ateliere de lemnărie, fierărie, croitorie, pielărie, etc se realizau toate bunurile de dotare şi consum, prin prelucrarea materialelor de construcţie locale (lut, piatră, lemn) a lânei, inului, cânepei, borangicului, pieilor, blănurilor, penelor, etc. Toţi învăţau să fie utili, învăţau tâlcurile şi rosturile unor activităţi şi înţelegeau că meseria este „brăţară de aur“. Dăinuia formularea „bun de şcoală, bun de meserie“! După al II-lea război mondial, ţara rămânând în sfera estică, a fost supusă reformelor subscrise „transformării socialiste a ţării“, absolut în toate domeniile: politic, economic, social. Regretatul prof. univ., istoric Gh. Buzatu, în lucrarea „Românii în Arhivele Americii“ dă publicităţii un text, strict secret, elaborat la Moscova în 02.06.1947, numit „Strategia exportului de comunism“, care cuprinde 45 de prevederi, menite să anihileze orice opoziţie la instaurarea noului regim politic în „sfera estică“. Eram prea mici ca să înţelegem atunci ce a însemnat naţionalizarea, expropierea, lupta de clasă… adică transformările de început ale domeniului politic şi economic. Am fost, în schimb, „beneficiarii“ transformărilor din învăţământ şi cultură. Prevederea 35 stipula: „Din toate şcolile, la orice nivel, să fie înlăturaţi specialiştii competenţi şi cu popularitate. Să nu se mai înveţe Limba latină, Limba greacă. Din manualele de Istorie să dispară domnitorii apărători de ţară, să se insiste pe mişelia regilor, iar la şcolile profesionale să se urmărească specializare proastă şi îngustă. Prevederea 45: „La facultăţi să ajungă, cu prioritate, proveniţii din cele mai joase categorii sociale, neinteresaţi de studii, interesaţi doar de diplome“. A apărut, astfel, Legea de Reformă a Învăţământului în 03.08.1948, iar ministrul Mihai Florescu (Iancu Avram din Roman) a reorganizat învăţământul, distrugând buna şi eficienta organizare, instruire şi educare din reforma lui Spiru Haret. Astfel: Învăţământ preşcolar nu era. Învăţământ primar cu clase I-IV, cu examen de absolvire, învăţământ elementar, facultativ, cu clase V-VII, cu examen de absolvire. Cei interesaţi puteau, prin examene de admitere, să continuie să înveţe la şcoli profesionale cu durată scurtă, la şcoli medii cu clase VIII-X şi la şcoli normale. Nici învăţământul primar nu era obligatoriu iar gratuit (?!) era până la clasa a IV-a. Manualele şi rechizitele se cumpărau, la toate nivelurile, dar nu existau suficiente. Anul şcolar în pătrare, sistem de notare de la nota 1 la nota 5. Se învăţa obligatoriu Limba rusă, Istoria şi Geografia U.R.S.S. Toate cadrele didactice şi-au pierdut titularizările şi li s-au anulat gradele didactice. Concomitent, sub ministeriatul lui I. Ştefănescu (soţul Ninei Cassian) revoluţia culturală a eliminat din biblioteci tot ceea ce ar fi putut fi „nociv“ pentru cultura maselor. Eliminarea s-a făcut, de regulă, prin ardere. S-au pierdut valori ştiinţifice şi cultural-estetice inestimabile! În Piatra Neamţ au rămas Şcoala Medie nr. 1 (băieţi) şi Şcoala Medie nr.2 (fete), iar şcolile normale (foarte necesare pentru lipsa de cadre de după război) au fost transformate în anul 1954 în Case de Copii pentru orfani şi pentru copiii proveniţi din medii cu boli incurabile (T.B.C., poliomelita, etc.). Generaţia noastră a început clasa I în anul 1948, în localuri improprii (şcolile fuseseră rechiziţionate, dărăpănate, ruinate prin bombardamente), anul 1948 fiind anul foametei şi sărăciei generale. Era o lipsă acută şi de cadre calificate corespunzător (morţi pe front, prizonieri, răniţi grav), iar alte cadre eliminate pe bază de „dosar de cadre“. Indiferent de mărimea greutăţilor prin care am trecut, „şcoala“, de toate nivelurile, a rămas „sfântă“ pentru interesaţii de învăţătură. Pe atunci noi nu „umblam“ la şcoală. Învăţam individual, fără preparatori speciali. Profesorii, de regulă fără continuitate la clasă, nu ne dădăceau, nu intrau în clase însoţiţi de camera T.V., nu corectau pe bază de subpunctaje, etc., dar nimeni nu punea la îndoială corectitudinea aprecierilor! Nu se instalase „instituţia suspiciunii şi a contestaţiei“ devenită în prezent permanentă. Am absolvit Şcoala Medie în anul 1959, în ultima promoţie demixtată, în prima promoţie cu 11 ani, cu Examen de Maturitate la 6 obiecte, cu 8 probe – 2 teze şi 6 (şase) examene orale susţinute în aceeaşi zi, comisia fiind formată cu profesori din toată regiunea Bacău şi preşedinte un cadru universitar. Pentru noi, şcoala de toate nivelurile, cu toate ostilităţile şi restricţiile la care a fost supusă, a rămas o adevărată instituţie de cultură şi educaţie pentru formarea de orizont cultural, de convingeri, de comportamente, de atitudini pentru aspiraţii profesionale pe „măsură“. De asemenea, şcoala era o „mare familie“ în care se respectau, cu sfinţenie, regulamentele de toţi: profesori, personal didactic ajutător şi administrativ şi de elevi. Deci responsabilitate şi demnitate aveau toţi cei implicaţi în învăţământ. Nu nominalizăm nici cadre, nici elevi, pentru a nu nedreptăţi, dar am cunoscut drept educatori-formatori, apoi colaboratori în activitate nume celebre, personalităţi imaculate profesional şi moral de modestie sacră. Nu am fost o generaţie cu visuri absurde, am fost mult mai practici şi implicaţi. Aşa se explică faptul că toţi absolvenţii promoţiei 1959 şi-au continuat învăţătura pentru profesie, în etape post şcoala medie, şi au devenit specialişti de valoare, absolut în toate domeniile de activitate, pe tot teritoriul ţării. Deşi am fost supuşi la ingratitudini datorită „dosarului familial sau al originii sociale“ am rămas oameni oneşti şi discreţi, buni şi responsabili profesionişti, care iubim ţara şi neamul şi dorim să dăinuie, în prosperitate, România. Nu ne erijăm în a toate cunoscători, dar putem aprecia, după o viaţă de muncă şi experienţă, că Familia este cu adevărat Sfântă, că Patria este una singură şi numai în patrie este „acasa“ şi că fericirea şi mulţumirea nu sunt determinate doar de situaţia materială. Ne cerem scuze, dar ne permitem să subliniem pentru diriguitori, că tot ce ţine de cultură, de civilizaţia, de evoluţia materială şi spirituală se formează, se consolidează în şcoală şi se continuă, prin autopregătire, toată viaţa. Numai aşa vom dăinui ca NEAM, urmaşii vor avea rădăcini şi patrie şi nu vor fi „apreciaţi şi acceptaţi“, doar ca nomazi şi forţă de muncă ieftină în lume.

Citește știrea

Trending