Contactează-ne

Actualitate

Zi de scrutin, ce ar trebui să ştim

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ românii vor vota duminică, 26 mai, pentru alegerea celor 32 de europarlamentari care îi vor reprezenta timp ce cinci ani ■ în aceeaşi zi este organizat şi Referendumul pentru Justiţie ■ alegătorii care doresc să-şi exprime opţiunile vor primi trei buletine de vot: unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum ■ se poate afla dacă cineva a votat în numele nostru, dacă nu am mers la vot ■

România este chemată la vot duminică, 26 mai pentru a-şi desemna europarlamentarii, dar şi pentru un Referendum solicitat de preşedintele Klaus Iohannis. În Neamţ, votul poate fi exprimat în cele 488 de secţii, cu două mai multe decît la ultimul scrutin organizat în judeţ, acestea urmînd să fie deschise începînd cu ora 7.00 şi pînă seara la ora 21.00. Conform datelor furnizate de Instituţia Prefectului Neamţ, pe listele permanente sînt înscrise 467.737 de persoane, iar pentru procesul electoral sînt disponibile 1.543.830 de buletine de vot. Numărul uriaş de buletine de vot este explicat de faptul că sînt trei tipuri de formulare, unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum, aferente celor două întrebări la care electoratul este chemat să răspundă. În ziua celor două scrutinuri, fiecare alegător se va prezenta la secţia unde este arondat pentru a vota cu actul de identitate la operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Acesta va scana buletinul şi va înscrie CNP-ul alegătorului în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot, aşa cum prevede Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru Organizarea Autorităţii Electorale Permanente. Sistemul ajută la prevenirea votului ilegal şi semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vîrsta de 18 ani, şi-a pierdut drepturile electorale, şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, este arondată altei secţii de votare etc. Dacă un alegător nu merge la vot duminică, din diverse motive, poate să afle, ulterior, dacă a votat altcineva în numele său. După alegeri, în temeiul Regulamentului European cu privire la protecţia datelor, orice cetăţean poate trimite o solicitare Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru a afla dacă CNP-ul său a fost înscris în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot (SIMPV). Cu alte cuvinte, românii care nu se duc la alegeri sau la referendum vor putea afla dacă cineva a votat fraudulos în locul lor. Solicitarea se va face printr-un formular adresat AEP, prin care se va putea verifica dacă la rubrica CNP-ului celui care a făcut solicitarea apare vreo semnătură. Încă nu există un formular oficial pentru alegerile din 26 mai, dar este probabil ca modelul să apară cît de curînd pe site-ul oficial al AEP.

Ce rol vor avea europarlamentarii pe care îi alegem pe 26 mai

Parlamentul European este o instituţie legislativă a Uniunii Europene. Membrii săi sînt aleşi prin scurin direct: alegeri în care cetăţenii votează în mod direct candidaţii/partidele pe care le doresc alese, o dată la cinci ani. Împreună cu alt organism – Consiliul Uniunii Europene şi cu această Comisie Europeană, Parlamentul European exercită puterea legislativă a Uniunii Europene. Cele mai recente alegeri pentru Parlamentul European au fost în 2014, iar următorul scrutin are loc, în România, pe data de 26 mai 2019. Fiecare ţară din Uniunea Europeană are repartizat un anumit număr de deputaţi în Parlamentul European, modul de stabilire a numnărului de deputaţi pentru fiecare ţară fiind stabilit de tratatele europene. Deputaţii aleşi la finele lui mai în toată Europa vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din toate statele membre. În principiu, numărul deputaţilor din fiecare ţară este proporţional cu populaţia sa, dar se aplică sistemul „proporţionalităţii degresive“, după cum explică Parlamentul European pe site-ul oficial. Cu alte cuvinte, cu toate că statele cu o populaţie mai numeroasă au, într-adevăr, mai mulţi reprezentanţi decît statele mai mici, acestora din urmă le revin mai multe locuri decît ar avea dacă s-ar face un calcul strict proporţional. Totuşi, nici o ţară nu poate avea mai puţin de şase, sau mai mult de 96 de parlamentari, iar numărul total al europarlamentarilor nu poate depăşi 750, plus preşedintele. României îi revin 32 de locuri pentru Parlamentul European dacă Marea Britanie rămîne în Uniunea Europeană, iar dacă decide să părăsească Uniunea Europeană atunci numărul europarlamentarilor români se va mări la 33. Membrii Parlamentului European nu sînt repartizaţi în funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afilierea politică. În prezent, în cadrul Parlamentului European există opt grupuri politice, după cum urmează: Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat); Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European; Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni; Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa; Grupul Confederal al Stîngii Unite Europene/Stînga Verde Nordică; Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană; Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe; Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii. Pentru a fi alese în Parlamentul European, partidele politice trebuie să obţină la alegeri cel puţin 5% din voturi. Normele UE prevăd că trebuie utilizată o formă de reprezentare proporţională, ceea ce înseamnă că numărul de deputaţi aleşi de la fiecare partid depinde de numărul de voturi obţinute de respectivul partid. Cu alte cuvinte, dacă un partid politic obţine, de exemplu, 20% din voturi, atunci va cîştiga aproximativ 20% din mandate, adică din numărul total de europarlamentari ai ţării. În ceea ce priveşte Referendumul, cele două întrebări care se vor regăsi pe buletine duminică, 26 mai sînt: „Sînteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“ şi „Sînteţi de acord cu interzicerea adoptării de cãtre Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituþională?“. În cazul în care un alegător nu doreşte să voteze la Referendum, membrii biroului electoral vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură de pe listele permanente. F. ORDEAN; C. FILIP

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Accident comis de un şofer băut – un tînăr a decedat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un tînăr în vîrstă de 25 de ani a decedat în urma unui accident rutier produs la Dămuc, în noaptea de sîmbătă spre duminică, 30 spre 31 mai. Din cauza alcoolului consumat, şoferul, în vîrstă de 24 de ani, a pierdut la un moment dat controlul volanului şi a intrat în coliziune cu o remorcă parcată pe marginea drumului.

“La data de 31 mai a.c., în jurul orei 04.00,  polițiștii Serviciului Rutier Neamț au intervenit la un accident rutier produs pe DJ 127 A, soldat cu decesul unei persoane și rănirea alteia.

Din primele cercetări a reieșit faptul că, în timp ce un tânăr de 24 de ani, conducea un autoturism pe DJ 127 A, în localitatea Dămuc, pe fondul consumului de alcool, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare la ieșirea dintr-o curbă la dreapta, moment în care a părăsit partea carosabilă, intrând în coliziune cu o semiremorcă parcată în afara drumului.

În urma impactului a rezultat decesul unui tânăr de 25 de ani, din localitatea Dămuc, pasager în același autoturism și rănirea conducătorului auto, acesta fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

De asemenea, conducătorul auto a fost testat alcoolscopic, rezultatul indicând o concentrație de 0,65 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului”, au transmis reprezentanţii IPJ Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 882 de cazuri în total. Naţional: 151 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivel naţional sunt confirmate 19.133 de cazuri, 1.253 decese, 13.046 vindecaţi

Până astăzi, 30 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 19.133 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 13.046 au fost declarate vindecate și externate.  Totodată, până acum, 1253 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt, Ilfov și Harghita, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 151 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 160 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 2.993 de  persoane. Alte 98.403 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 425.819 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 429 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.393 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 174 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 118.000 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 3 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Totodată, în data de 29 mai a.c.,  69 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.074 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.699 în Italia, 561 în Spania, 84 în Franța, 583 în Germania, 87 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 106 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 35 în Marea Britanie, 9 în Spania, 6 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 22 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 9 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Până la data de 29 mai 2020, au fost raportate  1.384.703 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andora. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Italia, Franţa, Germania, Spania și Regatul Unit.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Amendaţi pentru că au făcut scandal la băutură

Știre publicată în urmă cu

în data de

Polițiștii locali din cadrul Biroului Ordine Publică – Poliția Locală Piatra Neamț au fost sesizați vineri, 29.05.2020, în jurul orei 11, despre existența unui conflict între mai multe persoane fără adăpost, în zona centralei termice dezafectate de pe strada Viorelelor din Piatra Neamț.

 „Echipajele Biroului Ordine Publică au depistat la fața locului 6 persoane care, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, s-au luat la ceartă, existînd pericolul ca situația să degenereze.

Toți cei șase bărbați, cu vîrste cuprinse între 24 și 45 de ani au fost conduși la sediul Poliției Locale Piatra Neamț, unde, după ce au fost identificați, au fost sancționați contravențional cu amenzi cuprinse între 200 și 500 de lei pentru încălcarea Legii 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, art. 2, pct. 24 (”Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice”).

Totodată, biroul de specialitate din cadrul Primăriei Piatra Neamț a fost sesizat și informat cu privire la faptul că, din cauza nesecurizării ușii de acces în centrală – atribuției ce-i revine proprietarului imobilului – există riscul ca persoane neautorizate să pătrundă în incintă și să provoace astfel de incidente sau să depoziteze deșeuri”, se precizează în comunicatul de presă emis de Poliţia Locală Piatra Neamţ.

Citește știrea

Trending