Contactează-ne

Actualitate

Zi de scrutin, ce ar trebui să ştim

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ românii vor vota duminică, 26 mai, pentru alegerea celor 32 de europarlamentari care îi vor reprezenta timp ce cinci ani ■ în aceeaşi zi este organizat şi Referendumul pentru Justiţie ■ alegătorii care doresc să-şi exprime opţiunile vor primi trei buletine de vot: unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum ■ se poate afla dacă cineva a votat în numele nostru, dacă nu am mers la vot ■

România este chemată la vot duminică, 26 mai pentru a-şi desemna europarlamentarii, dar şi pentru un Referendum solicitat de preşedintele Klaus Iohannis. În Neamţ, votul poate fi exprimat în cele 488 de secţii, cu două mai multe decît la ultimul scrutin organizat în judeţ, acestea urmînd să fie deschise începînd cu ora 7.00 şi pînă seara la ora 21.00. Conform datelor furnizate de Instituţia Prefectului Neamţ, pe listele permanente sînt înscrise 467.737 de persoane, iar pentru procesul electoral sînt disponibile 1.543.830 de buletine de vot. Numărul uriaş de buletine de vot este explicat de faptul că sînt trei tipuri de formulare, unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum, aferente celor două întrebări la care electoratul este chemat să răspundă. În ziua celor două scrutinuri, fiecare alegător se va prezenta la secţia unde este arondat pentru a vota cu actul de identitate la operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Acesta va scana buletinul şi va înscrie CNP-ul alegătorului în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot, aşa cum prevede Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru Organizarea Autorităţii Electorale Permanente. Sistemul ajută la prevenirea votului ilegal şi semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vîrsta de 18 ani, şi-a pierdut drepturile electorale, şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, este arondată altei secţii de votare etc. Dacă un alegător nu merge la vot duminică, din diverse motive, poate să afle, ulterior, dacă a votat altcineva în numele său. După alegeri, în temeiul Regulamentului European cu privire la protecţia datelor, orice cetăţean poate trimite o solicitare Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru a afla dacă CNP-ul său a fost înscris în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot (SIMPV). Cu alte cuvinte, românii care nu se duc la alegeri sau la referendum vor putea afla dacă cineva a votat fraudulos în locul lor. Solicitarea se va face printr-un formular adresat AEP, prin care se va putea verifica dacă la rubrica CNP-ului celui care a făcut solicitarea apare vreo semnătură. Încă nu există un formular oficial pentru alegerile din 26 mai, dar este probabil ca modelul să apară cît de curînd pe site-ul oficial al AEP.

Ce rol vor avea europarlamentarii pe care îi alegem pe 26 mai

Parlamentul European este o instituţie legislativă a Uniunii Europene. Membrii săi sînt aleşi prin scurin direct: alegeri în care cetăţenii votează în mod direct candidaţii/partidele pe care le doresc alese, o dată la cinci ani. Împreună cu alt organism – Consiliul Uniunii Europene şi cu această Comisie Europeană, Parlamentul European exercită puterea legislativă a Uniunii Europene. Cele mai recente alegeri pentru Parlamentul European au fost în 2014, iar următorul scrutin are loc, în România, pe data de 26 mai 2019. Fiecare ţară din Uniunea Europeană are repartizat un anumit număr de deputaţi în Parlamentul European, modul de stabilire a numnărului de deputaţi pentru fiecare ţară fiind stabilit de tratatele europene. Deputaţii aleşi la finele lui mai în toată Europa vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din toate statele membre. În principiu, numărul deputaţilor din fiecare ţară este proporţional cu populaţia sa, dar se aplică sistemul „proporţionalităţii degresive“, după cum explică Parlamentul European pe site-ul oficial. Cu alte cuvinte, cu toate că statele cu o populaţie mai numeroasă au, într-adevăr, mai mulţi reprezentanţi decît statele mai mici, acestora din urmă le revin mai multe locuri decît ar avea dacă s-ar face un calcul strict proporţional. Totuşi, nici o ţară nu poate avea mai puţin de şase, sau mai mult de 96 de parlamentari, iar numărul total al europarlamentarilor nu poate depăşi 750, plus preşedintele. României îi revin 32 de locuri pentru Parlamentul European dacă Marea Britanie rămîne în Uniunea Europeană, iar dacă decide să părăsească Uniunea Europeană atunci numărul europarlamentarilor români se va mări la 33. Membrii Parlamentului European nu sînt repartizaţi în funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afilierea politică. În prezent, în cadrul Parlamentului European există opt grupuri politice, după cum urmează: Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat); Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European; Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni; Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa; Grupul Confederal al Stîngii Unite Europene/Stînga Verde Nordică; Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană; Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe; Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii. Pentru a fi alese în Parlamentul European, partidele politice trebuie să obţină la alegeri cel puţin 5% din voturi. Normele UE prevăd că trebuie utilizată o formă de reprezentare proporţională, ceea ce înseamnă că numărul de deputaţi aleşi de la fiecare partid depinde de numărul de voturi obţinute de respectivul partid. Cu alte cuvinte, dacă un partid politic obţine, de exemplu, 20% din voturi, atunci va cîştiga aproximativ 20% din mandate, adică din numărul total de europarlamentari ai ţării. În ceea ce priveşte Referendumul, cele două întrebări care se vor regăsi pe buletine duminică, 26 mai sînt: „Sînteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“ şi „Sînteţi de acord cu interzicerea adoptării de cãtre Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituþională?“. În cazul în care un alegător nu doreşte să voteze la Referendum, membrii biroului electoral vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură de pe listele permanente. F. ORDEAN; C. FILIP

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Iarmaroc şi o invitaţie la fapte bune, sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în parcul de lîngă Casa Culturii se desfăşoară Iarmarocul de toamnă, avînd în program şi un tîrg de produse şi spectacole ale artiştilor locali ■ Direcţia de Asistenţă Socială Tîrgu Neamţ invită participanţii să doneze diferite lucruri pentru persoanele nevoiaşe ■

Locuitorii din zona Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi în acest week-end la ediţia anuală a Iarmarocului de toamnă, ce se va desfăşura în parcul din vecinătatea Casei Culturii. Pe lîngă tîrgul de produse tradiţionale, programul include momente artistice ce vor fi prezentate de artiştii locali. Profitînd de acest eveniment, Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ va organiza în aceeaşi perioadă o campanie caritabilă intitulată Iarmaroc de fapte bune. Cetăţenii sînt invitaţi să participe la o colectă de produse în beneficiul persoanelor nevoiaşe. „Iarmaroc de fapte bune este o campanie caritabilă iniţiată de Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ în parteneriat cu Primăria oraşului Tîrgu Neamţ, ce se desfăşoară în perioada 18-20 octombrie 2019 în cadrul Iarmarocului de toamnă. Vă aşteptăm la standul din Parcul Casei de Cultură, vineri, sîmbătă şi duminică, în intervalul orar 13.00-17.00, unde puteţi dona diverse lucruri, de la îmbrăcăminte, încălţăminte pînă la jucării şi alimente. La finalul campaniei, toate donaţiile vor ajunge la familiile nevoiaşe de pe raza oraşului Tîrgu Neamţ“, se menţionează într-un anunţ al Direcţiei de Asistenţă Socială. Organizarea Iarmarocului de toamnă vine să completeze paleta manifestărilor anuale organizate în oraşul de sub Cetate. Geanina Fedeleş, city-managerul oraşului, afirma cu ceva vreme în urmă: „Ne dorim să reinventăm iarmarocul lui Creangă, să se bucure şi vizitatorii şi să punem în valoare talentele locale pentru momentele artistice. Încercăm fixarea unui calendar stabil al evenimentelor din oraşul nostru şi avem deja cîteva evenimente mari intrate deja în tradiţie, cum ar fi Festivalul obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou, din 2 ianuarie, Festivalul medieval, Zilele Oraşului, Iarmarocul de toamnă, Zilele Ion Creangă şi Revelionul, în centru. Un calendar stabil este important pentru agrementul local, pentru vizitatori, pentru o vizibilitate mai bună pe plan naţional a zonei. Deja am demonstrat că putem pune în valoare hotelierii locali, prin Festivalul Ceaunul Fermecat, ce oferă o promovare a zonei din punct de vedere culinar. Ne-am îndreptat atenţia şi spre meşterii populari şi producătorii locali pe care vrem să-i adunăm laolaltă, la iarmarocul de toamnă“. Şi pentru ca locaţia aleasă pentru desfăşurarea evenimentului să aibă un aspect corespunzător, tîrgnemţenii sînt invitaţi să participe la decorare. Organizatorii îi aşteaptă pe cei interesaţi să aducă în parc felinare sculptate în dovleci.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Au fost mai multe slujbe decît absolvenţi, la tîrg

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la bursa locurilor de muncă, 77 de angajatori au oferit 874 de slujbe ■ s-au prezentat nici 500 de doritori ■ doar 28 au fost angajaţi, 175 fiind selectaţi în vederea încadrării ■ în Neamţ, în evidenţe figurează 7.577 şomeri la o populaţie activă civilă de 181.400 de persoane ■

La Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, acţiune care a avut loc ieri, au fost mai multe posturi vacante decît amatori de-un job. Astfel, 494 de participanţi din tot judeţul s-au „bătut“ pe 874 de slujbe, iar la final au fost angajate numai 28 de persoane, iar alte 175 au fost selectate în vederea încadrării. Au venit cu cerere de personal 77 de agenti economici, 33 la Piatra Neamt, 34 la Roman şi 10 la Tîrgu Neamt), care au oferit 874 locuri de muncă. Principalele ramuri de activitate unde erau disponibile slujbe au fost în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, servicii (în meserii de vînzător, ospătar, barman, patiser, bucătar, şofer), asigurări, construcţii, industria mobilei şi industria fabricării lacurilor şi vopselelor. Cele mai multe locuri de muncă au fost oferite în municipiul Piatra Neamţ (422), urmat fiind de Roman (318) şi Tîrgu Neamţ (134). „Au participat un număr de 494 de persoane, 242 la Piatra Neamt, 185 la Roman şi 67 la Tîrgu Neamţ, din care absolvenţi 307. Ca urmare a acestei acţiuni un număr de 28 de persoane au fost angajate pe loc şi 175 au fost selectate în vederea încadrării“, a declarat Daniel Chirilă, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ. Evenimentul a avut loc ieri, cu începere de la ora 9. La Piatra Neamţ, manifestarea a fost găzduită în sala de sport a Colegiului Naţional Calistrat Hogaş, din strada Alexandru cel Bun, nr. 19, iar la Roman cei în căutarea unei slujbe au fost aşteptaţi la cantina Grupului Şcolar Vasile Sav, din Bulevardul Republicii, nr. 46. La Tîrgu Neamţ, manifestarea s-a desfăşurat la Casa de Cultură din strada Ştefan cel Mare, nr. 55. Bursa a avut ca scop facilitarea accesului absolvenţilor la posturile disponibile şi interacţiunea directă cu agenţii economici. Au avut loc întîlniri directe între angajatorii ofertanţi de locuri de muncă şi persoanele aflate în căutarea unui job, cadru în care s-au făcut cunoscute condiţiile necesare pentru angajare şi în funcţie de îndeplinirea acestora se va stabili angajarea sau programarea pentru proba de lucru. Anul trecut, Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi a avut loc pe 19 octombrie. Au participat 76 de agenti economici, cîte 32 în reşedinţa de judeţ şi la Roman şi 12 la Tîrgu Neamţ. Ei au oferit 686 locuri de muncă vacante, cele mai multe în domenii cum ar fi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, servicii (vînzător, ospătar, barman, patiser, bucătar, şofer), asigurări, construcţii şi industria mobilei. Cele mai multe locuri de muncă au fost în Piatra Neamt (308), la Roman au fost oferite doritorilor 289 de slujbe, iar cei de la Tîrgu Neamţ au fost nevoiţi să aleagă între 89 de posturi disponibile. Au participat un număr de 536 de persoane, din care 237 la Piatra Neamt, 190 la Roman şi 109 la Tîrgu Neamţ. Ca urmare a acestei acţiuni, 31 de persoane au fost angajate pe loc, iar 192 au fost selectate în vederea încadrării.

Şomajul nemţean în cifre

La sediul Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Roman, conducerea Agenţiei Neamţ a organizat joi, 17 octombrie, o conferinţă de presă în care a subliniat aspecte referitoare la scăderea numărului de şomeri şi la accentuarea crizei de forţă de muncă. Directorul AJOFM Neamţ, Daniel Chirilă, a trecut în revistă datele legate de numărul total de şomeri existent în evidenţele instituţiei pe care o conduce. În Neamţ, se află în evidenţă 7.577 şomeri, din care 3.378 femei, indemnizaţi fiind 1.337, dintr-o populaţie activă civilă (18-62 ani) de 181.400. În Roman există doar 382 de şomeri, din care 215 femei. Dintre aceştia, sînt indemnizaţi doar 211, din care 122 sînt femei. Cifrele se raportează la o populaţie stabilă, între 18 şi 62 de ani, de 46.804 persoane, ponderea şomerilor în populaţia stabilă fiind de doar 0,82%. „Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în comuna Oniceni, unde sînt 348 şomeri, cu 114 femei, din care doar patru primesc indemnizaţii, între aceştia fiind o femeie. Alţi 344 sînt neindemnizaţi, din care 113 femei, la o populaţie stabilă de 1.980 persoane. La polul opus se înscrie comuna Gherăeşti, cu doar 21 şomeri, din care nouă femei, cu un procent de 0,47% la o populaţie activă de 4.510 cetăţeni. De altfel, în toate comunele zonei metropolitane Roman sînt doar 2.960 şomeri (2,42%) la o populaţie stabilă de 122.434 cetăţeni“, a declarat Daniel Chirilă, directorul AJOFM Neamţ. În oraşul Bicaz sînt în evidenţă 32 şomeri, din care 22 de femei, la o populaţie stabilă de 5.505 persoane (0,58%), din care indemnizaţi 12. Cel mai mare număr de şomeri, respectiv 42 de persoane sînt la Bicaz Chei, din care 18 mai primesc indemnizaţie, iar cel mai mic la Dămuc, unde sînt în evidenţă doar opt şomeri, din care şase indemnizaţi. La Tîrgu Neamţ sînt în evidenţă 237 şomeri, din care 96 femei şi 57 indemnizaţi (1,63%) la o populaţie stabilă de 14. 525 locuitori (1,63%). Cel mai mare număr de şomeri este înregistrat la Răuceşti, unde figurează în evidenţe 369 şomeri, din care 159 femei, din care 40 indemnizaţi, la o populaţie stabilă de 5.226 locuitori (7,06% pondere în populaţia stabilă). În primele nouă luni ale anului, la nivelul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă din judeţ s-au înregistrat la intrări şomeri indemnizaţi doar 685 persoane, din care 287 absolvenţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în care s-au înregistrat intrarea a 673 de persoane, din care 290 absolvenţi.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Case improvizate într-o centrală termică şi un fost post de pază

Știre publicată în urmă cu

în data de

O razie a poliţiştilor locali din Piatra Neamţ, avînd ca „ţintă” cerşetorii” a dus la descoperirea a două locuinţe improvizate: una într-o centrală termică dezafectată şi una într-un fost post de pază. „Locatarii” au fost îndrumaţi către Centrul pentru persoane fără adăpost din Speranţa. „În data de 17.10.2019, între orele 06.00 – 22.00, polițiștii locali din cadrul Birourilor Ordine Publică 1 și 2 – Poliția Locală Piatra Neamț, împreună cu lucrători ai Direcției de Asistență Socială – Primăria Piatra Neamț, au organizat și desfășurat o acțiune specifică pe linia prevenirii și combaterii cerșetoriei și a faptelor antisociale. Cu această ocazie au fost aplicate 37 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 3.500 de lei. Doi minori, care apelau la mila publicului, au fost încredințați familiei, iar alte trei persoane, doi bărbați (C.C. – 51 de ani; M.O. – 30 de ani) și o femeie (M.Ț. – 35 de ani), depistați că își improvizaseră locuințe într-o centrală termică dezafectată de pe strada Grigore Ureche, respectiv în fostul post de pază de la Reconstrucția, au fost îndrumați către Centrul pentru persoane fără adăpost din cartierul Speranța”, au comunicat reprezentanţii Poliţiei Locale Piatra Neamţ.

Citește știrea

Trending