Contactează-ne

Actualitate

Vreau si eu o rublã!

Știe publicată cu

în data de

Vreau o rublã! Nu, nu-mi spuneti cã m-am prostit, cã mi-am pierdut uzul ratiunii, cã nu pot sã nu am un dinte împotriva rusilor (fosti sovietici), cã doar ei ne-au sechestrat tezaurul, cã au sfâsiat hãlci mari din trupul tãrii, cã ne-au adus… holera aia (sau ce-o fi fost) rosie pe cap, cã abia am scãpat de ei, cã se uitã chiorâs la noi cã ne-am dat cu Europa si ne amenintã cu rãzboiul si mai câte nu s-ar putea spune despre vecinii nostri de care ne desparte tot o prietenã de aceeasi spitã, precum Ucraina. Ei bine, vreau o rublã ! Dar nu una oaresicare, ci una cu totul si cu totul specialã, cu o soartã specialã (si nefericitã în context istoric), de care n-am avut habar, cum cred cã s-a întâmplat si cu dvs. si cu multi dintre semenii nostri. „Stai mãi omule, cã ai luat-o pe arãturã“, cum îmi spunea mai anul trecut, cu vesnicã recunostintã un pretenar pe care l-am scos de nu stiu câte ori din ananghie. „Uite cã stau!“. Si stau ca sã deslutim faptele si rosturile lor, asa cum le-am aflat. Nu mã încumet sã spun cã de ce si cum si nu mã lansez în speculatii, cã ce i-a împins sau împuns pe conducãtorii lagãrului nostru socialist, ocrotitori si iubitori de noi, dar faptele nu pot fi contestate, si dacã au comis-o, au comis-o. Asa cã luati aminte: Fie cã în anul 1989 (declarat de UNESCO „Anul Eminescu“) se împlineau 130 de ani de la moarte, fie cã anul urmãtor, 1990, marca 140 de la nasterea lui, fapt este cã monetãria Leningradului bãtea, în acel an de gratie si binecuvântat, o monedã dedicatã poetului nostru, Eminescu. Era o realizare, lege artis, având pe avers efigia, numele (Mihail), semnãtura si anii natterii si mortii lui, pe revers stema URSS si anul 1989, iar pe muche scris „odin rubli“ (o rublã), de douã ori. Cinste lor! Si celor care au conceput-o si au realizat-o dar, mai ales, celor care au gândit-o. Era o rublã ruseascã adevãratã, cu valoare nominalã de 1 (o) rublã, cu un tiraj de douã milioane de monede (nu fiti cârcotasi, cã nu e putin pentru o monedã omagialã), din care 10% erau de o calitate specialã, probabil pentru muzee si colectionari. Din nefericire – notiune cu totul si cu totul relative, depinzând de locul pe care-l ocupi sub soare – din cauza cutremurului care zdruncina întreaga Europã si mai ales cea Centralã si de Est si care a dus la dãrâmarea Zidului Berlinului si la cãderea comunismului, ori din cauza racilelor cunoscute ale sistemului socialist, evenimentul crucial a întârziat si, in extremis, emisiunea monetarã intra în circulatie exact pe data de 26 decembrie, adicã exact a doua zi dupã executia cuplului de genii carpatine de la noi, care ne fericise jumãtate de secol si care dãdeau peste cap societatea si viata noastrã, asa cum nu mai speram. Cred cã acesta este principalul motiv – s-ar putea sã fie si altele – pentru care evenimentul a rãmas în umbrã, ba chiar total necunoscut pentru noi, românii. Cã doar nu aveam pretentia sã fi venit ei sã ne spunã: „bravo vouã, vã multumim cã v-ati desprins de noi, iatã dovada!“. Vreau o rublã! Cine ce are cu mine?! Cã rubla asta face mai mult decât nu stiu câti euroi, bravo cui a gândit-o, cã noi nu ne-am învrednicit sã avem una, în vreme ce chipul marelui poet a apãrut târziu, pe bancnota de 500 de lei (e drept cu valoarea cea mai mare), probabil la gândul cã va stopa devalorizarea în picaj a monedei nationale. Vreau o rublã! Dar mai mult ti mai mult, vreau sã ne cinstim poetul, în acest an centenar pentru existenta României. Dar sã-l cinstim simplu, fãrã manifestãri sofisticate si alambicate, lipsite de nerv si vlagã, fãrã discursuri si analize anoste, care nu spun nimic. Cred cã cel mai desãvârsit omagiu pe care-l putem aduce poetului este sã rostim versurile lui, asa cum ne pricepem, cum îl simtim, fiecare dupã sufletul si mintea cu care l-a înzestrat Dumnezeu. Nimic mai mult. Vreau o rublã a lor, cu Eminescu al nostru!

Dr. Virgil RÃZESU, Piatra Neamt

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Femeie salvată dintr-o fîntînă de 25 de metri

Știe publicată cu

în data de

Pompierii nemţeni au salvat, luni dimineaţă, 21 mai, o femeie care a căzut într-o fîntînă adîncă de 25 de metri, în Săbăoani. “Misiune salvare persoană căzută într-o fîntînă cu adîncimea de aproximativ 20 – 25 metri, în comuna Săbăoani, sat Săbăoani. La locul evenimentului s-au deplasat pompierii romașcani cu o autospecială de intervenție, un container multirisc, o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat și o autospecială de serviciu şi o ambulanţă SAJ cu medic”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ în momentul declanşării operaţiunii de salvare, în jurul orei 7.45. Ulterior au anunţat că femeia a fost scoasă din fîntînă şi i se acordă îngrijiri medicale: “Salvatorii romașcani, sub coordonarea comandantului de detașament, au reușit să extragă, din fîntîna cu o adîncime de circa 25 metri, o persoană de sex feminin, în vîrstă de 55 ani, conştientă, fără afecţiuni medicale majore. Persoana este asistată de către echipajul SAJ”.

Citește știrea

Actualitate

Puţintele bilete de tratament

Știe publicată cu

în data de

Casa Judeţeană de Pensii Neamţ a primit o nouă alocare de bilete pentru tratament din acest an. 55 de nemţeni trebuie să ajungă la băi pînă în ultima zi a lui Florar, 31 mai 2019, în staţiuni cum ar fi Covasna, Buziaş, 1Mai – Oradea, Amara, Nicolina, Geoagiu Băi, Moneasa, Pucioasa şi Sarata Monteoru. „Precizăm că pentru această serie a rămas nealocat un singur bilet, în staţiunea Pucioasa, acesta fiind pus la dispoziţia oricărei persoane care a solicitat tratament balnear în respectiva staţiune“, conform unui comunicat al Casei Judeţene de Pensii Neamţ. Beneficiarii vor fi înştiinţaţi telefonic despre repartizarea biletului de tratament, lista cererilor aprobate fiind afişată atît la sediile Casei Judeţene de Pensii Neamţ, din Piatra Neamţ şi Roman, cît şi pe pagina de internet a instituţiei www.pensiineamt.ro/bilete de tratament. Mai trebuie spus că în seriile de pînă acum, cinci la număr, au fost valorificate 205 de bilete de tratament, însă la CJP Neamţ sînt depuse deja 4.884 de cereri pentru anul 2019. Reamintim că prin publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 201 din 13 martie 2019 a H.G. nr.139/2019 au fost reglementate regulile de stabilire a numărului biletelor de tratament balnear pentru anul 2019, cît şi modul de acordare, distribuire şi de decontare a acestora. Astfel, pentru anul 2019 va fi asigurat în unităţile de tratament balnear proprietate a Casei Naţionale de Pensii Publice un număr maxim de 59.622 de locuri la tratament balnear, ce vor fi repartizate pe maximum 19 serii de trimitere. Pot beneficia de tratament balnear persoanele care au calitatea de: pensionar al sistemului public de pensii; asigurat al sistemului public de pensii sau beneficiar al prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii şi care care dovedesc existenţa unei afecţiuni medicale care să necesite tratament balnear, în conformitate cu prevederile legale. Pentru a se putea înscrie în vederea obţinerii unui bilet de tratament, potenţialul beneficiar depune cererea de acordare însoţită în mod obligatoriu de copie după buletin/carte de identitate, urmînd ca restul documentelor să fie ataşate la momentul eliberării biletului. Repartiţia biletelor de tratament balnear se face pe baza ordinii de ierarhizare a cererilor, funcţie de opţiunile făcute de solicitant şi în ordinea menţionată în cerere. Ordinea de ierarhizare a cererilor prin care se solicită bilete de tratament balnear este dată de ordinea descrescătoare a punctajelor aferente fiecărei cereri, punctajul aferent fiecărei cereri fiind obţinut prin însumarea punctajelor acordate pentru fiecare criteriu în parte raportat la numărul de criterii prevăzut pentru categoria respectivă.

Citește știrea

Actualitate

Festivalul „Ţara Hangului, la poale de Ceahlău”, prima ediţie

Știe publicată cu

în data de

Autor

Domeniul Hangului, zonă situată pe Valea Bistriţei de aproape 500 de ani, se pregăteşte intens pentru organizarea primei ediţii a Festivalului de Datini, Obiceiuri şi Tradiţii „Ţara Hangului, la poale de Ceahlău”, ce se va desfăşura duminică, 2 iunie 2019, în comuna Ceahlău, pe platoul din vecinătatea lacului de acumulare, în punctul debarcader. Sărbătoarea este organizată de Primăria şi Consiliul Local Ceahlău, avînd ca finanţator Ocolul Silvic Domeniul Hangu, iar spectacolul propriu-zis va consta în evoluţia pe scena special pregătită a artiştilor Ansamblului folcloric „Florile Ceahlăului”, Ceahlău, Orchestra şi ansamblul „Floricică de la Munte” – Piatra Neamţ, Ion Paladi alături de Orchestra Naţională „Lăutarii ” din Chişinău dirijată de maestrul Nicolae Botgros şi Paula Seling, alături de band-ul său. „Sperăm să fie un adevărat răsfăţ al tradiţiilor populare, unde vor participa meşteri populari, vînători, gastronomi locali şi reprezentanţi ai breslelor meşteşugăreşti. Veţi avea prilejul să petreceţi clipe minunate alături de ansambluri şi orchestre de excepţie, precum şi de mari artişti de talie naţională. Aşadar, se cuvine să subliniem că vor evolua în faţa celor ce ne vor călca plaiul special amenajat tinere vlăstare din localităţi din zonă, Ansamblul folcloric „Florile Ceahlăului”, Ceahlău, Orchestra şi ansamblul „Floricică de la Munte” – Piatra Neamţ, Ion Paladi alături de Orchestra Naţională „Lăutarii ” din Chişinău dirijată de maestrul Nicolae Botgros şi Paula Seling alături de trupa sa. Pe lîngă momentele cultural-artistice se va putea admira portul popular şi savura din bucatele tradiţionale. Dorim să-i avem ca oaspeţi, dar şi parteneri pe colegii din administraţiile locale din comunele ce compun administrativ istorica Ţară a Hangului”, a declarat inginerul silvic Gabi Bostan, persoana care a pus suflet în organizarea acestui important eveniment cultural-artistic, ce se vrea un adevărat brand al locului. Manifestarea se va încheia tîrziu în noapte cu un frumos foc de artificii. De reamintit faptul că Ţara Hangului a intrat cu un an în urmă în rîndul Comorilor Turistice ale României. Titlul i- a fost acordat oficial de către Asociaţia Celor mai Frumoase Sate din România (AFSR) în parteneriat cu Ambasada Franţei din România şi Asociaţia Wallonie-Bruxelle, ca urmare a participării şi obţinerii unui punctaj pozitiv la concursul Satele Culturale ale României. Candidatura pentru acest titlu a fost depusă de Ocolul Silvic Domeniul Hangu, ideea aparţinînd Prinţului Gheorghe Sturdza. „Ne-am înscris la acest concurs din iniţiativa Alteţei Sale Prinţul Sturdza, cu scopul de a promova cultura populară a Domeniului Ţara Hangului, frumuseţile acestui loc pitoresc şi calităţile oamenilor zonei”, a mai afirmat Gabi Bostan.

Citește știrea

Trending