Contactează-ne

Prima pagină

Voturile acordate PSD de electorat nu sunt pentru a legitima aroganţa, impostura şi ciocoismul unor lideri

Știe publicată cu

în data de

Luni 29 ianuarie 2018, a fost o zi încărcată de simboluri pentru multă lume. România s-a pricopsit cu un al treilea Guvern PSD, într-un an de zile. Într-o acţiune maraton, Parlamentul a audiat şi validat Guvernul Dăncilă, după un vot zdrobitor, care încurajează PSD-ul să-şi mai schimbe 4-5 guverne până în 2020. De dimineaţă, deputaţii şi senatorii s-au prezentat la comisii, pentru a-i supune pe cei 28 de candidaţi ai noului Guvern la un simulacru de audiere, acordând câteva minute pentru fiecare. Dacă cineva a apucat să pună vreo intrebare, nu a mai fost timp pentru răspuns. Coaliţia majoritară, care a făcut jocurile, a considerat că prea multă curiozitate nu face bine şi că eliminarea vreunui candidat la audieri strică jocurile liderilor teritoriali, făcute în culise. S-a mers pe formula economiei de piaţă; văzut şi plăcut. Aşa că Parlamentul a hotărât să nu-i mai întrebe nimic pe candidaţi, şi aceştia să nu mai răspundă, pentru a nu se da în stambă. De data aceasta, Guvernul prezentat a fost constituit după un algoritm, în care majoritatea judeţelor au primit dreptul să promoveze câte un ministru în Guvern. Algoritmul repartizării portofoliilor pe judeţe nu a fost meritul lui Liviu Dragnea, ci a lui Mihai Tudose. Confruntarea dintre premierul Tudose şi membrii CExN, din 15 ianuarie, nu s-a încheiat în favoarea lui Dragnea, cum li s-a părut unor menestreli de curte. Am spus-o de atunci că Dragnea a obţinut o victorie „a la Pirus“. Victoria morală a fost a lui Tudose, care a provocat revoluţia din PSD, în urma căreia a fost înlocuit „conducătorul unic“ cu „conducerea colectivă“. Conform algoritmului, consacrat ca principiu de promovare, liderii teritoriali ai PSD au avut dreptul să-şi prezinte şi să-şi susţină câte un candidat din judeţul propriu, pentru un portofoliu de ministru. A fost greu de decis între meritocraţie şi obligaţii. S-ar părea că principalul criteriu de selecţie a fiecărui candidat a fost capacitatea acestuia de a se face remarcat în vreun mod, în relaţia sa cu liderul. În cazul judeţului Suceava, Liviu Dragnea nu a putut rezista „recomandării a 30 de rectori“ de a susţine în CExN candidatura lui Valentin Popa, rector al unei universităţi din Suceava. Acesta s-a remarcat în mod penibil, pocind limba română şi gramatica ei, dincolo de regionalisme. Pentru aceste calităţi, CExN a decis că domnul Valentin Popa merită Ministerul Educaţiei, în urma votului democratic al liderilor teritoriali, realizat după principiul „eu ţi-l votez pe al tău, dacă şi tu îl votezi pe al meu“. Faptul că rectorul nu era membru PSD nu a fost un handicap statutar. Acesta a beneficiat instant de o înrolare în partid „marca Dragnea“, aceea de a i se înmâna portofoliul de ministru în schimbul adeziunii la PSD. Acelaşi mod de înrolare, ca şi în cazul lui Ilan Laufer la Neamţ, care a trecut pe la Ionel Arsene, mai în toamnă, când i s-a înmânat carnetul de partid, pentru a deveni ministru în Guvernul Tudose.

Definiţia limitei competenţei – „Mai bine în satul tău fruntaş, decât codaş la oraş“

La vestita şedinţă CExN, unde au fost împărţite ministerele, Ionel Arsene a avut o cumpănă în plus. Conform algoritmului, Neamţul avea dreptul la un minister, dar acesta era ocupat deja de Ilan Laufer, care culmea, figura şi pentru un posibil post de viceprim-ministru. Cât pe ce să ne bage Laufer în istorie, nemţenii să dea un vicepremier ţării. Ce este drept, Laufer nu avea buletin de Neamţ, dar avea carnet de partid de Neamţ. Cumpăna lui Arsene s-a declanşat în CExN, în momentul în care a realizat că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Socoteala din târg se numea Dănuţ Andruşcă, căruia Ionel Arsene îi jurase un minister, dar îl încurca Laufer. În plină şedinţă CExN, Arsene a dezvăluit colegilor că Ilan Laufer, ca şi Mihai Tudose, este omul serviciilor. Punct ochit, punct lovit. Ilan Laufer a fost împachetat şi trimis acasă. Ionel Arsene şi-a adjudecat Ministerul Economiei pentru Dănuţ Andruşcă din Târgu Neamţ, răsuflând uşurat. Nu vreau să ştiu ce l-a apucat pe Ionel Arsene, să se dea cu curul de pământ în faţa CExN, motivând că el nu se poate prezenta la Târgu Neamţ, în faţa lui Andruşcă, fără propunerea de ministru. Cu mici excepţii, nemţenii nu ştiu cine este Dănuţ Andruşcă, şi de bună seamă se întreabă, ce îl recomandă pentru postul de ministru al Economiei. Nemţenilor, cărora nu li se poate reproşa de ce nu-l cunosc pe Dănuţ Andruşcă, li se poate dezvălui că acesta este născut în anul 1969 în comuna Vânători – Neamţ şi nu s-a prea depărtat de casă până în 2013. După Revoluţie, în 1990, Dănuţ Andruşcă şi-a deschis în Vânători o afacere, în renumitul meşteşug local, definit „producţie obiecte din cauciuc“ pentru elitişti şi „producţie chingă şi bandă“ pentru vulg. Renumitul meşteşug local constituia preocuparea de bază a multor mici întreprinzători, a căror principală grijă era să găsească desfacere pentru producţia lor modestă cantitativ şi calitativ, dar şi de complexitate redusă. Prin anii ’80 se excela în confecţionarea de „chingă“, pentru ca mai târziu să se treacă la confecţionarea artizanală de benzi transportoare. Dănuţ Andruşcă a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din Iaşi, în anul 2001 şi şi-a dezvoltat afacerea, fiind preocupat permanent de găsirea de noi pieţe de desfacere. După 22 de ani de activitate meşteşugărească, pe lângă casă, în 2012, acesta intră în politică alături de Ionel Arsene, gândind că este o bună oportunitate, pentru a-şi dezvolta aptitudinile şi în alt mediu, decât cel al afacerilor. Pasul s-a dovedit inspirat. În anul 2013 Ionel Arsene era preşedintele PSD Neamţ şi în bune relaţii cu ministrul Economiei, Constantin Niţă (PSD). Astfel, Dănuţ Andruşcă ajunge consilier personal al secretarului de stat Marcel Popa, care răspundea de Departamentul pentru energie, sub ministeriatul lui Niţă. În perioada anilor 2013 – 2016 lui Dănuţ Andruşcă i se oferă mai multe funcţii de conducere în companii de stat, în unele activând în acelaşi timp. În perioada mai 2013 – martie 2014 a fost numit director general al RAAN (Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare) din Drobeta Turnu-Severin. Pentru că în 2013 RAAN era în insolvenţă, Dănuţ Andruşcă a fost numit şi administrator special. A făcut un plan de reorganizare, care a fost respins. În aprilie 2014, Dănuţ Andruşcă a fost demis. În ianuarie 2016, Tribunalul Mehedinţi declară falimentul RAAN. În tot acest interval, producţia şi desfacerea benzilor transportoare şi a altor articole din cauciuc au luat avânt în Vânători şi Târgu Neamţ. Între aprilie 2014 şi decembrie 2015, în calitate de consilier al secretarului de stat Marcel Popa, Dănuţ Andruşcă, girează altă funcţie de director general la SC Cupru Min SA şi de preşedinte al Consiliului de administraţie al SC Conversmin SA, două regii, mari consumatoare de benzi rulante şi de alte articole din cauciuc, dar şi de fonduri bugetare. Ca recunoaştere a meritelor „acumulate“ în cei doi ani de manageriat, Dănuţ Andruşcă este propus în 2016 candidat pentru Camera Deputaţilor, de către Ionel Arsene şi obţine mandatul. La Camera Deputaţilor îşi alege Comisia pentru industrii şi servicii, ca domeniu de activitate. În data de 24.10.2017, Grupul parlamentar PSD îi repartizează funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii. Liderul grupului parlamentar era deputatul Ioan Munteanu. Surpriza unora, dar nu a tuturor, a fost când după două săptămâni, pe 08.11.2017, Dănuţ Andruşcă a fost înlocuit din această funcţie, la solicitarea aceluiaşi grup parlamentar al PSD. În toată perioada mandatului de deputat, cuprinsă între ianuarie 2017 – ianuarie 2018, Dănuţ Andruşcă a fost de o discreţie totală în Parlament. Nici în plen şi nici în comisie nu i s-a auzit timbrul vocii. Din experienţa sa profesională „acumulată“ în cei doi ani de management extra RAAN, Dănuţ Andruşcă nu a avut nimic de împărtăţit în procesul legislativ. Vineri 26 ianuarie, după şedinţa CExN de lansare a candidaturilor de miniştrii, Ionel Arsene a fost asaltat la ieşire de presă, cu întrebarea „Ce îl recomandă pe Dănuţ Andruşcă pentru funcţia de ministru, şi încă al Economiei?“, Arsene a răspuns scurt, parcă mirat de ignoranţa ziariştilor: „Competenţa domnilor, competenţa probată ca director general la RAAN, la Cuprumin şi la Conversmin, unităţi de top ale României“. La audierea în comisiile reunite, Dănuţ Andruşcă a răspuns la puţinele întrebări puse, citind de pe nişte foi pregătite de o secretară a ministerului. A citit fără greşeli, nu ca alţii. Seara, la ora 20, Dănuţ Andruşcă ieşea ca ministru pe porţile Cotroceniului, în maşina ministerului, notându-şi să nu uite „de-o atenţie“ pentru şofer, care a fost primul care i s-a adresat cu „Să trăiţi, dom’ ministru!“ În aceeaşi seară, cu satisfacţia lucrului bine făcut, Ionel Arsene se pregătea să-şi încheie prima zi de arest, din cele 30 de zile cu care a fost gratulat de Curtea de Apel din Bacău.

În loc de epilog

În Guvernul Ponta, Mihai Tudose (recentul fost premier) a fost ministrul Economiei. S-a spus despre el ca ministru că nu a făcut NIMIC. Sunt convins că Dănuţ Andruşcă îl va surclasa pe Tudose. Despre el nu se va spune nici atât. În Vânători şi Târgu Neamţ, în seara zilei de 29 ianuarie, producătorii de benzi transportatoare au desfăcut şampanii, făcându-şi planuri mari de viitor. S-a pus şi de o chetă pentru ridicarea unui grup statuar, alături de statuia lui Ion Creangă.

Actualitate

Zi de scrutin, ce ar trebui să ştim

Știe publicată cu

în data de

■ românii vor vota duminică, 26 mai, pentru alegerea celor 32 de europarlamentari care îi vor reprezenta timp ce cinci ani ■ în aceeaşi zi este organizat şi Referendumul pentru Justiţie ■ alegătorii care doresc să-şi exprime opţiunile vor primi trei buletine de vot: unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum ■ se poate afla dacă cineva a votat în numele nostru, dacă nu am mers la vot ■

România este chemată la vot duminică, 26 mai pentru a-şi desemna europarlamentarii, dar şi pentru un Referendum solicitat de preşedintele Klaus Iohannis. În Neamţ, votul poate fi exprimat în cele 488 de secţii, cu două mai multe decît la ultimul scrutin organizat în judeţ, acestea urmînd să fie deschise începînd cu ora 7.00 şi pînă seara la ora 21.00. Conform datelor furnizate de Instituţia Prefectului Neamţ, pe listele permanente sînt înscrise 467.737 de persoane, iar pentru procesul electoral sînt disponibile 1.543.830 de buletine de vot. Numărul uriaş de buletine de vot este explicat de faptul că sînt trei tipuri de formulare, unul pentru euroalegeri şi două pentru Referendum, aferente celor două întrebări la care electoratul este chemat să răspundă. În ziua celor două scrutinuri, fiecare alegător se va prezenta la secţia unde este arondat pentru a vota cu actul de identitate la operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Acesta va scana buletinul şi va înscrie CNP-ul alegătorului în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot, aşa cum prevede Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru Organizarea Autorităţii Electorale Permanente. Sistemul ajută la prevenirea votului ilegal şi semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vîrsta de 18 ani, şi-a pierdut drepturile electorale, şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, este arondată altei secţii de votare etc. Dacă un alegător nu merge la vot duminică, din diverse motive, poate să afle, ulterior, dacă a votat altcineva în numele său. După alegeri, în temeiul Regulamentului European cu privire la protecţia datelor, orice cetăţean poate trimite o solicitare Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru a afla dacă CNP-ul său a fost înscris în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot (SIMPV). Cu alte cuvinte, românii care nu se duc la alegeri sau la referendum vor putea afla dacă cineva a votat fraudulos în locul lor. Solicitarea se va face printr-un formular adresat AEP, prin care se va putea verifica dacă la rubrica CNP-ului celui care a făcut solicitarea apare vreo semnătură. Încă nu există un formular oficial pentru alegerile din 26 mai, dar este probabil ca modelul să apară cît de curînd pe site-ul oficial al AEP.

Ce rol vor avea europarlamentarii pe care îi alegem pe 26 mai

Parlamentul European este o instituţie legislativă a Uniunii Europene. Membrii săi sînt aleşi prin scurin direct: alegeri în care cetăţenii votează în mod direct candidaţii/partidele pe care le doresc alese, o dată la cinci ani. Împreună cu alt organism – Consiliul Uniunii Europene şi cu această Comisie Europeană, Parlamentul European exercită puterea legislativă a Uniunii Europene. Cele mai recente alegeri pentru Parlamentul European au fost în 2014, iar următorul scrutin are loc, în România, pe data de 26 mai 2019. Fiecare ţară din Uniunea Europeană are repartizat un anumit număr de deputaţi în Parlamentul European, modul de stabilire a numnărului de deputaţi pentru fiecare ţară fiind stabilit de tratatele europene. Deputaţii aleşi la finele lui mai în toată Europa vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din toate statele membre. În principiu, numărul deputaţilor din fiecare ţară este proporţional cu populaţia sa, dar se aplică sistemul „proporţionalităţii degresive“, după cum explică Parlamentul European pe site-ul oficial. Cu alte cuvinte, cu toate că statele cu o populaţie mai numeroasă au, într-adevăr, mai mulţi reprezentanţi decît statele mai mici, acestora din urmă le revin mai multe locuri decît ar avea dacă s-ar face un calcul strict proporţional. Totuşi, nici o ţară nu poate avea mai puţin de şase, sau mai mult de 96 de parlamentari, iar numărul total al europarlamentarilor nu poate depăşi 750, plus preşedintele. României îi revin 32 de locuri pentru Parlamentul European dacă Marea Britanie rămîne în Uniunea Europeană, iar dacă decide să părăsească Uniunea Europeană atunci numărul europarlamentarilor români se va mări la 33. Membrii Parlamentului European nu sînt repartizaţi în funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afilierea politică. În prezent, în cadrul Parlamentului European există opt grupuri politice, după cum urmează: Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat); Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European; Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni; Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa; Grupul Confederal al Stîngii Unite Europene/Stînga Verde Nordică; Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană; Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe; Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii. Pentru a fi alese în Parlamentul European, partidele politice trebuie să obţină la alegeri cel puţin 5% din voturi. Normele UE prevăd că trebuie utilizată o formă de reprezentare proporţională, ceea ce înseamnă că numărul de deputaţi aleşi de la fiecare partid depinde de numărul de voturi obţinute de respectivul partid. Cu alte cuvinte, dacă un partid politic obţine, de exemplu, 20% din voturi, atunci va cîştiga aproximativ 20% din mandate, adică din numărul total de europarlamentari ai ţării. În ceea ce priveşte Referendumul, cele două întrebări care se vor regăsi pe buletine duminică, 26 mai sînt: „Sînteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“ şi „Sînteţi de acord cu interzicerea adoptării de cãtre Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituþională?“. În cazul în care un alegător nu doreşte să voteze la Referendum, membrii biroului electoral vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură de pe listele permanente. F. ORDEAN; C. FILIP

Citește știrea

Prima pagină

Neamţ: Vine vara?

Știe publicată cu

în data de

■ pe final de Florar aşteptăm valori termice în creştere ■ în cea mai caldă zi, la Piatra Neamţ vor fi 27 de grade ■

Finalul lunii mai pare a ne aduce căldura la care tînjim de atîta amar de vreme. Pînă la sfîrşitul lunii aşteptăm valori termice în creştere, iar în cea mai caldă zi meteorologii anunţă în Piatra Neamţ temparaturi de 27 de grade. Vestea rea este că nu scăpăm de instabilitate, iar ploile îşi vor face de cap, aşa că e bine să nu uităm acasă umbrela. Cea mai rece zi din întreg intervalul de prognoză se anunţă a fi cea de sîmbătă, 25 mai. Conform informaţiilor de pe site- ul ANM, vom vedea soarele dar ploi în aversă ar putea veni după amiază. În schimb, va fi destul de rece pentru acest moment al anului, iar la amiază nu vor fi mai mult de 19 grade. Noaptea aduce cer variabil şi o minimă de 12 grade. De duminică, 26 mai, aşteptăm temperaturi în creştere cu cîteva grade bune, iar la amiază termometrele vor indica 23 de grade Celsius. Săptămîna viitoare debutează cu soare, dar în fiecare zi vin precipitaţii în aversă. Meteorologii spun că va fi bine şi cald iar la amiază se va înregistra o maximă de 24 de grade. Cea mai caldă zi din întreg intervalul de prognoză pare a fi cea de marţi, cînd meteorologii dau asigurări că ne vom bucura de 27 de grade. Asta nu înseamnă că putem pleca de acasă fără umbrelă, pentru că pot veni ceva ploi răzleţe. Cam la fel va fi vremea şi miercuri, cu excepţia faptului că se mai răceşte niţel, şi nu vor fi mai mult de 24 de grade. Va fi şi soare dar şi episoade cu ploi. Se face mai bine şi peste noapte cînd termometrele vor indica 16 grade. O zi mai caldă şi una mai rece, pentru că joi vor fi 26 de grade. Vedem şi soarele, dar nu scăpăm de instabilitate. După lăsarea întunericului va fi cea mai caldă noapte, cu o minimă care ajunge pînă la 17 grade. Se mai răcoreşte pe parcursul zilei de vineri, cînd maxima diurnă nu mai depăşeşte valoarea de 21 de grade, timp în care episoadele de instabilitate vor alterna cu cele cu soare. Prima zi a lunii iunie nu aduce nici o noutate din punct de vedere meteo, decît faptul că nu plouă. Cireşar debutează cu un regim termic modest, nu mai mult de 21 de grade ziua şi vreo 13 grade peste noapte.

Citește știrea

Educatie

Neamţ: Desant de inspectori în patru şcoli din judeţ

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ au fost vizate toate aspectele legate de procesul instructiv- educativ

Inspectorii şcolari şi corpul de metodişti ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ se află în perioada de evaluare a situaţiei din şcolile în care, săptămîna trecută, au fost efectuate inspecţii generale. Au fost vizitate următoarele unităţi: Şcoala gimnazială Stăniţa, Centrul de Educaţie Incluzivă Roman, Şcoala Postliceală Moldova Roman şi Colegiul Tehnic Ion Creangă din Tîrgu Neamţ. „În perioada 13-17 mai Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ a efectuat inspecţii şcolare generale în patru şcoli din judeţ. La sfîrşitul acestor inspecţii, pentru fiecare unitate vizitată va fi elaborat un raport de inspecţie, care va fi discutat cu personalul didactic şi didactic auxiliar din fiecare şcoală inspectată. În următoarele două săptămîni, inspectorii care au realizat vizita în şcoli au obligaţia de a prelucra datele. Fiecare şcoală are un contract semnat cu Inspectoratul Şcolar pentru a se realiza vizita de raportare, care poate dura două – trei săptămîni. Dacă există situaţii în care lucrurile nu au fost constatate ca fiind în regulă se fac recomandări şi se întocmeşte un plan de remediere a disfuncţiilor găsite. Prin aceste inspecţii au fost urmărite absolut toate aspectele din sistemul educaţional. Inspecţia generală înseamnă, în primul rînd, evaluarea calităţii educaţiei, şi apoi tot ceea ce este legat de şcoală, comunitate, părinţi, elevi“, a precizat Elena Preda, purtătorul de cuvînt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ. Graficul de inspecţii generale este stabilit în Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar, încă de la începutul anului de învăţămînt, iar aceste controale vizează nu doar activitatea la clasă a cadrelor didactice din unitatea vizitată, ci toate aspectele care ţin de procesul instructiv-educativ dintr-o şcoală.

Citește știrea

Trending