Publicitate

Luni 29 ianuarie 2018, a fost o zi încărcată de simboluri pentru multă lume. România s-a pricopsit cu un al treilea Guvern PSD, într-un an de zile. Într-o acţiune maraton, Parlamentul a audiat şi validat Guvernul Dăncilă, după un vot zdrobitor, care încurajează PSD-ul să-şi mai schimbe 4-5 guverne până în 2020. De dimineaţă, deputaţii şi senatorii s-au prezentat la comisii, pentru a-i supune pe cei 28 de candidaţi ai noului Guvern la un simulacru de audiere, acordând câteva minute pentru fiecare. Dacă cineva a apucat să pună vreo intrebare, nu a mai fost timp pentru răspuns. Coaliţia majoritară, care a făcut jocurile, a considerat că prea multă curiozitate nu face bine şi că eliminarea vreunui candidat la audieri strică jocurile liderilor teritoriali, făcute în culise. S-a mers pe formula economiei de piaţă; văzut şi plăcut. Aşa că Parlamentul a hotărât să nu-i mai întrebe nimic pe candidaţi, şi aceştia să nu mai răspundă, pentru a nu se da în stambă. De data aceasta, Guvernul prezentat a fost constituit după un algoritm, în care majoritatea judeţelor au primit dreptul să promoveze câte un ministru în Guvern. Algoritmul repartizării portofoliilor pe judeţe nu a fost meritul lui Liviu Dragnea, ci a lui Mihai Tudose. Confruntarea dintre premierul Tudose şi membrii CExN, din 15 ianuarie, nu s-a încheiat în favoarea lui Dragnea, cum li s-a părut unor menestreli de curte. Am spus-o de atunci că Dragnea a obţinut o victorie „a la Pirus“. Victoria morală a fost a lui Tudose, care a provocat revoluţia din PSD, în urma căreia a fost înlocuit „conducătorul unic“ cu „conducerea colectivă“. Conform algoritmului, consacrat ca principiu de promovare, liderii teritoriali ai PSD au avut dreptul să-şi prezinte şi să-şi susţină câte un candidat din judeţul propriu, pentru un portofoliu de ministru. A fost greu de decis între meritocraţie şi obligaţii. S-ar părea că principalul criteriu de selecţie a fiecărui candidat a fost capacitatea acestuia de a se face remarcat în vreun mod, în relaţia sa cu liderul. În cazul judeţului Suceava, Liviu Dragnea nu a putut rezista „recomandării a 30 de rectori“ de a susţine în CExN candidatura lui Valentin Popa, rector al unei universităţi din Suceava. Acesta s-a remarcat în mod penibil, pocind limba română şi gramatica ei, dincolo de regionalisme. Pentru aceste calităţi, CExN a decis că domnul Valentin Popa merită Ministerul Educaţiei, în urma votului democratic al liderilor teritoriali, realizat după principiul „eu ţi-l votez pe al tău, dacă şi tu îl votezi pe al meu“. Faptul că rectorul nu era membru PSD nu a fost un handicap statutar. Acesta a beneficiat instant de o înrolare în partid „marca Dragnea“, aceea de a i se înmâna portofoliul de ministru în schimbul adeziunii la PSD. Acelaşi mod de înrolare, ca şi în cazul lui Ilan Laufer la Neamţ, care a trecut pe la Ionel Arsene, mai în toamnă, când i s-a înmânat carnetul de partid, pentru a deveni ministru în Guvernul Tudose.

Definiţia limitei competenţei – „Mai bine în satul tău fruntaş, decât codaş la oraş

La vestita şedinţă CExN, unde au fost împărţite ministerele, Ionel Arsene a avut o cumpănă în plus. Conform algoritmului, Neamţul avea dreptul la un minister, dar acesta era ocupat deja de Ilan Laufer, care culmea, figura şi pentru un posibil post de viceprim-ministru. Cât pe ce să ne bage Laufer în istorie, nemţenii să dea un vicepremier ţării. Ce este drept, Laufer nu avea buletin de Neamţ, dar avea carnet de partid de Neamţ. Cumpăna lui Arsene s-a declanşat în CExN, în momentul în care a realizat că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Socoteala din târg se numea Dănuţ Andruşcă, căruia Ionel Arsene îi jurase un minister, dar îl încurca Laufer. În plină şedinţă CExN, Arsene a dezvăluit colegilor că Ilan Laufer, ca şi Mihai Tudose, este omul serviciilor. Punct ochit, punct lovit. Ilan Laufer a fost împachetat şi trimis acasă. Ionel Arsene şi-a adjudecat Ministerul Economiei pentru Dănuţ Andruşcă din Târgu Neamţ, răsuflând uşurat. Nu vreau să ştiu ce l-a apucat pe Ionel Arsene, să se dea cu curul de pământ în faţa CExN, motivând că el nu se poate prezenta la Târgu Neamţ, în faţa lui Andruşcă, fără propunerea de ministru. Cu mici excepţii, nemţenii nu ştiu cine este Dănuţ Andruşcă, şi de bună seamă se întreabă, ce îl recomandă pentru postul de ministru al Economiei. Nemţenilor, cărora nu li se poate reproşa de ce nu-l cunosc pe Dănuţ Andruşcă, li se poate dezvălui că acesta este născut în anul 1969 în comuna Vânători – Neamţ şi nu s-a prea depărtat de casă până în 2013. După Revoluţie, în 1990, Dănuţ Andruşcă şi-a deschis în Vânători o afacere, în renumitul meşteşug local, definit „producţie obiecte din cauciuc“ pentru elitişti şi „producţie chingă şi bandă“ pentru vulg. Renumitul meşteşug local constituia preocuparea de bază a multor mici întreprinzători, a căror principală grijă era să găsească desfacere pentru producţia lor modestă cantitativ şi calitativ, dar şi de complexitate redusă. Prin anii ’80 se excela în confecţionarea de „chingă“, pentru ca mai târziu să se treacă la confecţionarea artizanală de benzi transportoare. Dănuţ Andruşcă a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din Iaşi, în anul 2001 şi şi-a dezvoltat afacerea, fiind preocupat permanent de găsirea de noi pieţe de desfacere. După 22 de ani de activitate meşteşugărească, pe lângă casă, în 2012, acesta intră în politică alături de Ionel Arsene, gândind că este o bună oportunitate, pentru a-şi dezvolta aptitudinile şi în alt mediu, decât cel al afacerilor. Pasul s-a dovedit inspirat. În anul 2013 Ionel Arsene era preşedintele PSD Neamţ şi în bune relaţii cu ministrul Economiei, Constantin Niţă (PSD). Astfel, Dănuţ Andruşcă ajunge consilier personal al secretarului de stat Marcel Popa, care răspundea de Departamentul pentru energie, sub ministeriatul lui Niţă. În perioada anilor 2013 – 2016 lui Dănuţ Andruşcă i se oferă mai multe funcţii de conducere în companii de stat, în unele activând în acelaşi timp. În perioada mai 2013 – martie 2014 a fost numit director general al RAAN (Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare) din Drobeta Turnu-Severin. Pentru că în 2013 RAAN era în insolvenţă, Dănuţ Andruşcă a fost numit şi administrator special. A făcut un plan de reorganizare, care a fost respins. În aprilie 2014, Dănuţ Andruşcă a fost demis. În ianuarie 2016, Tribunalul Mehedinţi declară falimentul RAAN. În tot acest interval, producţia şi desfacerea benzilor transportoare şi a altor articole din cauciuc au luat avânt în Vânători şi Târgu Neamţ. Între aprilie 2014 şi decembrie 2015, în calitate de consilier al secretarului de stat Marcel Popa, Dănuţ Andruşcă, girează altă funcţie de director general la SC Cupru Min SA şi de preşedinte al Consiliului de administraţie al SC Conversmin SA, două regii, mari consumatoare de benzi rulante şi de alte articole din cauciuc, dar şi de fonduri bugetare. Ca recunoaştere a meritelor „acumulate“ în cei doi ani de manageriat, Dănuţ Andruşcă este propus în 2016 candidat pentru Camera Deputaţilor, de către Ionel Arsene şi obţine mandatul. La Camera Deputaţilor îşi alege Comisia pentru industrii şi servicii, ca domeniu de activitate. În data de 24.10.2017, Grupul parlamentar PSD îi repartizează funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii. Liderul grupului parlamentar era deputatul Ioan Munteanu. Surpriza unora, dar nu a tuturor, a fost când după două săptămâni, pe 08.11.2017, Dănuţ Andruşcă a fost înlocuit din această funcţie, la solicitarea aceluiaşi grup parlamentar al PSD. În toată perioada mandatului de deputat, cuprinsă între ianuarie 2017 – ianuarie 2018, Dănuţ Andruşcă a fost de o discreţie totală în Parlament. Nici în plen şi nici în comisie nu i s-a auzit timbrul vocii. Din experienţa sa profesională „acumulată“ în cei doi ani de management extra RAAN, Dănuţ Andruşcă nu a avut nimic de împărtăţit în procesul legislativ. Vineri 26 ianuarie, după şedinţa CExN de lansare a candidaturilor de miniştrii, Ionel Arsene a fost asaltat la ieşire de presă, cu întrebarea „Ce îl recomandă pe Dănuţ Andruşcă pentru funcţia de ministru, şi încă al Economiei?“, Arsene a răspuns scurt, parcă mirat de ignoranţa ziariştilor: „Competenţa domnilor, competenţa probată ca director general la RAAN, la Cuprumin şi la Conversmin, unităţi de top ale României“. La audierea în comisiile reunite, Dănuţ Andruşcă a răspuns la puţinele întrebări puse, citind de pe nişte foi pregătite de o secretară a ministerului. A citit fără greşeli, nu ca alţii. Seara, la ora 20, Dănuţ Andruşcă ieşea ca ministru pe porţile Cotroceniului, în maşina ministerului, notându-şi să nu uite „de-o atenţie“ pentru şofer, care a fost primul care i s-a adresat cu „Să trăiţi, dom’ ministru!“ În aceeaşi seară, cu satisfacţia lucrului bine făcut, Ionel Arsene se pregătea să-şi încheie prima zi de arest, din cele 30 de zile cu care a fost gratulat de Curtea de Apel din Bacău.

În loc de epilog

În Guvernul Ponta, Mihai Tudose (recentul fost premier) a fost ministrul Economiei. S-a spus despre el ca ministru că nu a făcut NIMIC. Sunt convins că Dănuţ Andruşcă îl va surclasa pe Tudose. Despre el nu se va spune nici atât. În Vânători şi Târgu Neamţ, în seara zilei de 29 ianuarie, producătorii de benzi transportatoare au desfăcut şampanii, făcându-şi planuri mari de viitor. S-a pus şi de o chetă pentru ridicarea unui grup statuar, alături de statuia lui Ion Creangă.

Comentarii Facebook
- Publicitate -

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here