Contactează-ne

Politica

Virusul anticipatelor, mai tare decât coronavirusul?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dacă primele informaţii despre coronavirus ne veneau prin decembrie 2019, dinspre Wuhan, capitala provinciei Hubei din China, primele informaţii despre virusul anticipatelor le avem de prin 2017, venite dinspre laboratoarele Cotroceniului, din Bucureşti, capitala României.

Diferenţa statistică dintre Wuhan şi Bucureşti este diferenţa dintre 11 milioane şi două milioane de locuitori, câţi are fiecare dintre aceste capitale. Diferenţa geografică e de vreo 7.500 km. Coronavirusul este mult mai rapid, decât virusul nostru autohton, purtător de anticipate.

Coronavirusul a ajuns în Europa, şi implicit în România, via Italia, într-un timp record, de circa două luni. În schimb, puturosul nostru virus cotrocenist, atât ca mobilitate, cât şi olfactiv, nu este menit să părăsească România, în nicio direcţie şi de mai bine de doi ani ne tot bântuie. Paradoxal, dar coronavirusul chinezesc, ca un activ promotor al economiei de piaţă, a reuşit să ne golească magazinele de ulei, zahăr, făină, cartofi şi mai ales de hârtie igienică, prevestind vremurile de rahat care ne aşteaptă.

Ce e drept, consumul exagerat de hârtie igienică se datorează mai mult guvernării minoritare a PNL, decât coronavirusului. Epidemia de coronavirus, înregistrată în China, a reuşit să declanşeze o isterie mondială, pe când epidemia virusului anticipatelor, se manifestă doar între graniţele României, proiectat să devină o pandemie naţională.

Dacă în combaterea coronavirusului se recomandă citirea instrucţiunilor de folosire a măştilor în public şi a săpunului acasă, pentru combaterea virusului anticipatelor se recomandă citirea Constituţiei. Atitudinea autorităţilor faţă de riscurile unor epidemii sau pandemii virusologige este diferită, de la caz la caz.

Autorităţile chineze s-au mobilizat în scurt, pentru blocarea infestării populaţiei cu coronavirus, şocând cu construirea unui spital de 1.000 de paturi, în doar 10 zile. Avem de ce să ne pară rău că nu construiesc şi autostrăzile noastre. Autorităţile române, recte preşedinţia şi guvernul, s-au mobilizat, pas cu pas, urmărind doar infestarea până la saturaţie a populaţiei cu virusul anticipatelor. Guvernul chinez şi guvernele statelor lumii fac eforturi remarcabile în eliminarea infestării cu coronavirus şi a efectelor acesteia. Guvernul nostru liberal şi preşedinţia sunt dedicate efortului de a propaga virusul anticipatelor, în toate straturile politice, sociale şi civice.

Dacă efectul coronavirusului, asupra României, este deocamdată neglijabil, efectul virusului anticipatelor se vrea să atingă cotele contagiunii majore. Pentru atingerea nivelului unei pandemii, privind alegerile anticipate, Klaus Iohannis consideră că nici un efort nu este prea mare.

Până acum, în România, coronavirusul nu a făcut nicio victimă, pentru a o zdruncina din punct de vedere demografic. În schimb, virusul anticipatelor, scăpat din laboratoarele Cotroceniului, este menit să zdruncine din temelii scena politică românească, cu efectele greu de evaluat ale schimbării polilor de putere.

Guvernul Cîţu – cioara vopsită desemnată de Iohannis s-o vedem ca porumbelul normalităţii

Ca oricărui popor, care cultivă respectul de sine, românilor le place să creadă că sunt greu de păcălit şi că se prind repede, ori de câte ori cineva umblă să-i păcălească cu cioara vopsită. De la Ion Creangă, când vindea pupăza în târg ca găinuşă, comerţul cu ciori vopsite, în mediul politic, este o practică mai veche, care nu este dejucată de români, decât în faţa urnelor de vot.

România traversează o criză politică, ca efect exclusiv al virusului anticipatelor, de a cărui paternitate nu poate fi scuzat Klaus Iohannis. Prima fază a crizei respective s-a consumat în 10 octombrie 2019 când Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiunea de cenzură, de inspiraţie liberală. Atunci a fost desemnat ca premier Ludovic Orban de către Iohannis, care a constatat că „s-a consolidat o nouă majoritate parlamentară“, respectiv de 238 parlamentari.

A doua fază s-a consumat când Guvernul Orban a fost demis pe 4 februarie 2020, printr-o moţiune de cenzură iniţiată de PSD, împotriva practicii modificării legii alegerilor primarilor, prin asumarea răspunderii şi nu prin dezbatere parlamentară. Guvernul Orban a fost demis cu votul unei majorităţi, mult mai consistente, de 268 de parlamentari.

Această nouă majoritate a fost ignorată de Klaus Iohannis, care l-a desemnat premier tot pe Orban, a cărui majoritate de susţinere s-a pulverizat în cele trei luni de guvernare „progresistă“. Cioara vopsită a fost prezentă în peisaj, când PNL a stabilit pe 10 februarie că îl propune pe Orban ca premier, dar nu-l va susţine la votul din Parlament.

Pe 24 februarie, Curtea Constituţională a dejucat mascarada cotrocenisto-liberală, declarând ca ilegală nominalizarea unui premier din partea liberalilor, în condiţiile în care aceştia probează că nu au nicio şansă să coaguleze o majoritate, care să-l susţină. Propunerea PSD şi PRO România de premier tehnocrat, avansată la Cotroceni din partea „noii majorităţi coagulate“, a fost respinsă de Iohannis, care a taxat-o ca fiind conjuncturală. Şi majoritatea din 4 noiembrie 2019 a fost la fel de conjuncturală, dar PSD nu a blocat Guvernul Orban, demonstrând că respectă o astfel de majoritate.

Au existat voci excesiv partizane, care au criticat decizia CCR, acuzând-o că blochează atribuţiile preşedintelui, care trebuie să aibă libertatea să numescă premier pe cine vrea el. FALS! Dacă un preşedinte ar desemna ca premier pe oricine vrea el, consultarea constituţională a liderilor la Cotroceni devine inutilă.

Preşedintele e obligat să consulte liderii pentru a constata dacă există o majoritate din partea căreia să desemneze premierul, fără a-şi permite să ignore existenţa unei astfel de majorităţi. Altfel, preşedintelui nu i-ar trebui prea mult timp pentru a provoca alegeri anticipate, dacă aşa ar vrea muşchii lui. Ar putea desemna succesiv ca premier, pe clopotarul de la Cotroceni sau pe Cîţu Florian, pe care este convins că un Parlament responsabil ar trebui să-l respingă.

Lecţia administrată preşedintelui de către CCR a avut ca efect retragerea lui Orban din competiţie şi desemnarea, pe 26 februarie, a lui Cîţu Florian ca premier, stârnind un val de entuziasm debordant în România şi nedumerire în afara ei.

Retragerea mandatului lui Ludovic Orban a fost un fals semnal de normalitate şi de renunţare la anticipate

Retragerea mandatului lui Ludovic Orban, pe 25 februarie, a fost o fentă grosieră a preşedintelui, menită să păcălească românii de bunele sale intenţii, acelea de a se reveni la normalitatea constituţională.

A doua zi, pe 26 februarie, s-a dovedit că la Cotroceni cioara vopsită şi-a reintrat în rol, desemnarea lui Cîţu ca premier fiind dovada. Fostul ministru al Finanţelor, Cîţu Florian, are un palmares de neinvidiat. A colectat din partea majorităţii Parlamentului două avize negative în comisiile permanente şi o moţiune simplă în Senat.

Din această majoritate făcea parte şi PSD, care este paratrăsnetul de serviciu al furiei prezidenţiale. S-a dovedit că Iohannis avea nevoie de un premier care să cadă, ca şi Ludovic Orban, nu care să guverneze România. Nu găsea unul mai potrivit pentru o aşa cădere, decât pe Cîţu Florian.

Prin Cîţu Florian, a fost resuscitat virusul anticipatelor, care scăzuse sub 50% în pronosticul prezidenţial. Cu această mişcare s-a încheiat şi rolul ciorii vopsite, care nu mai poate fi folosită. De acum totul este la vedere, numai pot fi trase perdele de fum, după care să se poată vopsi ciori. Cîţu Florian este penultimul act al anticipatelor scris de Klaus Iohannis.

Cîţu Florian poate avea soarta lui Orban II, fără a i se mai înscrie în cartea de muncă funcţia de premier, sau poate fi respins, pentru a se trece la ultimul act al anticipatelor. Dar poate fi şi votat, lăsându-i PNL această povară, de a guverna ţara mai departe, sub bagheta lui Cîţu. E mai evident ca niciodată că preşedintele îl păstrează pe Orban pentru actul final, în care să conducă ultimul guvern liberal înainte de anticipate, pe care să le organizeze şi, bineînţeles, să le câştige.

Până atunci, Orban este scos pe tuşă, pentru a-şi recăpăta suflul necesar ultimului act. Orban va fi răzbunarea lui Iohannis împotriva PSD, care va fi pus în dilemă, între a-l respinge, provocând alegeri anticipate, sau a-l alege, anulând astfel anticipatele. Jocul lui Iohannis este astfel la mâna PSD, de a cărui soluţie depinde evoluţia rolului preşedintelui pe scena politică pentru următorii patru ani.

Dacă preşedintele Iohannis ar fi jucat „curat constituţional“ şi nu l-ar fi lăsat pe Orban să zburde precum cârlanul pe pajişti, astăzi Guvernul Orban şi-ar fi continuat misiunea până la finele anului şi România nu ar fi avut nicio criză politică. Dar în piesa lui Iohannis a fost inclusă şi scena cu ruleta rusească, la care Guvernul Orban nu a ratat primul glonţ, provocând o criză politică României.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

”Sprijinim prin măsuri concrete mediul de afaceri”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmă senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu-Nazare

Consecvent sprijinirii sectorului economic, Guvernul Orban a adoptat o serie de măsuri concrete care vin în sprijinul angajatorilor şi care intră în vigoare începând cu data de 1 iunie.

„Sunt vizaţi angajatorii care încadrează persoane ale căror contracte de muncă au încetat în perioada stării de urgenţă, tinerii care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, dar şi persoanele în vârstă de peste 50 de ani.

Astfel, începând cu 1 iunie 2020, angajaţii care au primit indemnizaţia de şomaj tehnic, suportată de la buget în proporţie de 75% şi cărora le sunt menţinute contactele, beneficiază în continuare, pentru o perioadă de trei luni, de plata unei părţi din salariu, reprezentând 41,5 % din salariul de bază, dar nu mai mult de 41,5 % din câştigul salarial mediu brut. Singura condiţie este ca angajatorii să menţină raporturilor de muncă până la 31 decembrie 2020, cu excepţia lucrătorilor sezonieri.

Tot începând cu 1 iunie 2020, angajatorii care încadrează cu normă întreagă persoane în vârstă de peste 50 de ani ale căror contracte de muncă au încetat din motive neimputabile lor, dar  şi tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani, înregistraţi ca şomeri, vor primi, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei. Angajatorii au obligaţia menţinerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni după împlinirea acestui termen. Măsura se aplică şi în cazul încadrării în muncă a cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, prin concediere.

De asemenea, indemnizaţia de şomaj tehnic va fi menţinută, de la data de 1 iunie 2020, pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţiile stabilite, până la ridicarea acestora”, a declarat Eugen Ţapu-Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senatul României.

Citește știrea

Actualitate

După ,,resetarea PSD-ului”, urmează ,,resetarea României”, sau invers?(I)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Oricine s-ar afla la guvernare găseşte motive să-şi justifice nerealizările, prin aceea că au fost împiedicaţi să facă tot ceea ce şi-ar fi dorit să facă.

Exemplul celor doi ani şi jumătate, de guvernare PSD, în perioada anilor 2017-2019, este prea suficient. PSD a avut o putere, pe care a gestionat-o prost şi acest lucru i-a costat.

Acum, ferească Dumnezeu ca PNL să poată face tot ce-şi doreşte, sub bagheta lui Klaus Iohannis. PNL nu are nici măcar sprijinul popular, pentru a-şi permite să guverneze după capul acestuia.

Pentru a obţine acest sprijin popular, pe orice cale, Preşedintele Klaus Iohannis a părăsit retorica alegerilor anticipate şi ne vorbeşte din ce în ce mai des despre un mare proiect al său, privind ,,resetarea României” şi implicit ,,resetarea PSD”.

Există aceste proiecte, lansate de la Cotroceni, privind resetarea României, pe de o parte, şi resetarea PSD–ului, pe de altă parte. Nu este clar ce ar trebui să resetăm mai întâi, România, PSD–ul, ori amândouă la pachet. Din culise, corul obedient al menestrelilor ţine isonul preşedintelui, fără a avea vreo idee în ce măsură un partid sau o societate pot fi supuse resetării.

Pentru ,,resetarea României”, Klaus Iohannis şi-a propus mai demult să solicite tuturor partidelor un pact politic, precum ,,Pactul de la Snagov” din 1995.

Acum 25 de ani, pe 21 iunie 1995, Ion Iliescu a chemat toate partidele la Snagov, unde au convenit printr-o declaraţie comună, un set de propuneri privind viitorul României. A fost o dezbatere colectivă, neexclusivistă. Pe declaraţia de atunci, alături de semnătura lui Ion Iliescu, se găsesc semnăturile lui Corneliu Coposu şi Ion Câmpeanu, deşi relaţiile dintre aceştia nu erau dintre cele mai bune.

Pentru un astfel de pact, Klaus Iohannis a preferat să nu convoace pe nimeni. A convocat în schimb populaţia României, pe 26 mai 2019, să iasă la un referendum, pentru a răspunde la nişte întrebări aiuritoare, care s-au dorit a fi tezele unui proiect de ţară. Pentru astfel de întrebări, nici măcar un elev de a opta nu ar fi dat notă de trecere domnului profesor. Astăzi, numai vorbeşte nimeni despre esenţa acestor întrebări, decât despre victoria a la Pirus, a Referendumului.

Referendumul, de care a făcut atâta zarvă clopotul Cotroceniului, nu a fost un semnal de a aduna la aceeaşi masă toate forţele politice, pentru a zămisli un proiect comun viabil. A spart consensul, precum norii de grindină.

Se vede treaba că preşedintele Iohannis nu poate reedita evenimentul unic, al declaraţiei de la Snagov, din 1995. Nu poate, pentru simplu motiv că pandemia cu ,,Ciuma roşie”, care urmărea să-i afecteze mandatul viitor, prin Ordonanţa 13 din 2017, l-a obligat să ţină distanţa politică faţă de stânga, respectiv faţă de PSD, pentru a rămâne în carantină la Cotroceni, încă un mandat.

Deşi Klaus Iohannis a lansat ideea, deloc originală, că România are nevoie de un pact politic, din cauza măsurilor de distanţare politică, acest pact nu este demarat nici astăzi, pentru că  pe poarta Cotroceniului, nu are acces decât PNL–ul, pentru a avea cu preşedintele sfaturi de taină.

La un astfel de pact trebuie să contribuie toate partidele, fiind nevoie de un consens, marca Snagov. În lipsa unui pact, din Dealul Cotroceniului a fost rostogolit la vale, butoiul gol al ,,resetării României”. Nu ne-a precizat însă Klaus Iohannis, care este tasta pentru o astfel de resetare.

Resetarea României, între barbarism şi utopie

Din punctul meu de vedere ,,resetarea României” este un barbarism, oricum ai lua lucrurile, pe fond sau pe formă.

Pe fond, a reseta înseamnă a reveni la setările iniţiale sau a reinstala un program care a fost abandonat. Din această perspectivă, nu avem nicio şansă de a desluşi cum vede Cotroceniul că România poate fi resetată. Ştim doar atât, că resetarea o face electoratul, prin voinţă proprie, nu după cântarea Cotroceniului sau a menestrelilor.

Un ghid, pentru cei mai puţin sofisticaţi, ne desluşeşte că resetarea înseamnă a şterge toate resetările opţionale, pentru a reveni la setarea iniţială. Aici, Klaus Iohannis ne-a băgat în ceaţă, deoarece nu s-a pronunţat în vreun fel, la care setare iniţială vrea să revenim cu România. La setarea din 1995, din 1990, dinainte de 1989 sau la cea din perioada interbelică? Sau a traversat România vreo altă setare şi noi nu eram acasă?

Ceaţa este lansată intenţionat. Considerându-se că suntem o ţară liberă, fiecare este lăsat să aleagă singur, la care setare vrea să se revină, ca haloimusul instalat să ne oblige să apelăm la soluţia iohannisto–liberală, care zace în vreun sertar.

După Klaus Iohannis, nu este nevoie de nici un  proiect de ţară, pentru că la Cotroceni a fost desfiinţată ,,masa rotundă”. La o astfel de masă rotundă, nu au ce căuta partidele parlamentare, definite de preşedinte la pachet ,,PSD şi acoliţii”. Din această perspectivă, Klaus Iohannis este foarte ferm. România nu poate fi resetată, mai înainte ca PSD să se reseteze. După resetarea PSD–ului, Klaus Iohannis ne va dezvălui cum trebuie resetată şi România. Deci, suntem tot la mâna PSD–ului. După preşedinte, PNL este demult resetat, dar aşteaptă ca un cal nărăvaş intrarea în ieslea guvernării, unde va ronţăi liniştit, până se resetează şi PSD–ul. Dacă PSD–ul se va reseta sau nu, PNL–ul este decis să rămână stăpân pe iesle, până în deceniul patru, cel puţin.

Cu ce probleme interne se confruntă azi PNL-ul, după şase luni de guvernare, este limpede că trebuie resetat şi acesta. Mai puţin de o treime din populaţia României este dispusă să-i acorde vot de încredere, acordându-i astfel doar statutul de posibil aliat la guvernare, nu de decident unic.

În plan formal, resetarea României este o utopie, pe care o putem defini elegant ,,formă fără fond”.

Resetarea partidelor, o soluţie necesară, obligatorie

 În ce priveşte resetarea unui partid, problema poate fi considerată ca mai mult decât necesară.

Aproape toţi românii doresc ca scena politică să fie dominată, echilibrat şi ciclic, de două forţe politice, de dreapta şi de stânga, nu de două caricaturi. În cazul României, este vorba de PNL şi PSD, inclusiv ,,acoliţii acestora”, vorba preşedintelui.

Resetarea acestor două partide este mai mult decât necesară, deoarece se pune problema resetării lor la ideologiile iniţiale. Acum cele două partide se deosebesc mai mult prin oamenii care le conduc conjunctural, decât prin ideologii.

Bulversarea electoratului apare când PSD guvernează prin măsuri de dreapta şi PNL guvernează prin măsuri de stânga. S-a ajuns ca actul guvernării, să fie un act transpartinic, după dictonul ,,La vremuri noi, tot noi!”

Până şi corupţia, incompetenţa, sfidarea, hoţia şi nepotismul, au devenit transpartinice, fiind greu de deosebit sorgintea lor penelistă sau pesedistă.

Partidele au devenit ,,o apă şi un pământ”, iar despărţirea apelor se poate rezolva doar prin resetarea acestora, adică revenirea la ideologia pentru care s-au înfiinţat. Resetarea partidelor este o problemă internă a acestora, validată în schimb de către electorat.

Despre ,,resetarea PSD ” vom vorbi în lunea săptămânii următoare.

Citește știrea

Actualitate

“România primește 33 miliarde de euro pentru dezvoltarea economiei”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Deputatul PNL de Neamţ Mugur Cozmanciuc a anunţat că România va primi 33 de miliarde de euro, din care 19 fonduri nerambursabile, bani ce vor fi folosiţi pentru dezvoltarea economiei şi pentru a fi contruite spitalele regionale de care este atîta nevoie.

“România va primi în total 33 de miliarde de euro  – din care 19 miliarde fonduri nerambursabile. În urma negocierilor care au fost purtate de statul român, țara noastră obține un pachet foarte mare, al 6-lea în Uniunea Europeană, fiind a doua țară din Europa de Est ca sumă totală pe care o va primi, după Polonia.

Fondurile vor fi folosite pentru dezvoltarea economiei românești, pentru sprijinirea companiilor românești, pentru angajații români și pentru a construi noi spitale regionale de care avem atât de mare nevoie.

Până acum, guvernul PNL a atras fonduri europene substanțiale pentru combaterea pandemiei: 300 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflați în situații defavorizate sau risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflați în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Totodată, este important să reamintesc faptul că Guvernul PNL a recuperat întârzieri de ani de zile: au fost semnate contractele pentru spitale regionale din Iași și Craiova pe care PSD a eșuat să le facă în 6 ani, au fost lansate 13 apeluri de proiecte cu finanțare europeană care cumulează peste 800 de milioane de euro, s-a evitat dezangajarea a 600 de milioane de euro încă din primele săptămâni de guvernare”, a declarat Mugur Comznciuc, preşedintele PNL Neamţ.

Citește știrea

Trending