Contactează-ne

Politica

Virusul anticipatelor, mai tare decât coronavirusul?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dacă primele informaţii despre coronavirus ne veneau prin decembrie 2019, dinspre Wuhan, capitala provinciei Hubei din China, primele informaţii despre virusul anticipatelor le avem de prin 2017, venite dinspre laboratoarele Cotroceniului, din Bucureşti, capitala României.

Diferenţa statistică dintre Wuhan şi Bucureşti este diferenţa dintre 11 milioane şi două milioane de locuitori, câţi are fiecare dintre aceste capitale. Diferenţa geografică e de vreo 7.500 km. Coronavirusul este mult mai rapid, decât virusul nostru autohton, purtător de anticipate.

Coronavirusul a ajuns în Europa, şi implicit în România, via Italia, într-un timp record, de circa două luni. În schimb, puturosul nostru virus cotrocenist, atât ca mobilitate, cât şi olfactiv, nu este menit să părăsească România, în nicio direcţie şi de mai bine de doi ani ne tot bântuie. Paradoxal, dar coronavirusul chinezesc, ca un activ promotor al economiei de piaţă, a reuşit să ne golească magazinele de ulei, zahăr, făină, cartofi şi mai ales de hârtie igienică, prevestind vremurile de rahat care ne aşteaptă.

Ce e drept, consumul exagerat de hârtie igienică se datorează mai mult guvernării minoritare a PNL, decât coronavirusului. Epidemia de coronavirus, înregistrată în China, a reuşit să declanşeze o isterie mondială, pe când epidemia virusului anticipatelor, se manifestă doar între graniţele României, proiectat să devină o pandemie naţională.

Dacă în combaterea coronavirusului se recomandă citirea instrucţiunilor de folosire a măştilor în public şi a săpunului acasă, pentru combaterea virusului anticipatelor se recomandă citirea Constituţiei. Atitudinea autorităţilor faţă de riscurile unor epidemii sau pandemii virusologige este diferită, de la caz la caz.

Autorităţile chineze s-au mobilizat în scurt, pentru blocarea infestării populaţiei cu coronavirus, şocând cu construirea unui spital de 1.000 de paturi, în doar 10 zile. Avem de ce să ne pară rău că nu construiesc şi autostrăzile noastre. Autorităţile române, recte preşedinţia şi guvernul, s-au mobilizat, pas cu pas, urmărind doar infestarea până la saturaţie a populaţiei cu virusul anticipatelor. Guvernul chinez şi guvernele statelor lumii fac eforturi remarcabile în eliminarea infestării cu coronavirus şi a efectelor acesteia. Guvernul nostru liberal şi preşedinţia sunt dedicate efortului de a propaga virusul anticipatelor, în toate straturile politice, sociale şi civice.

Dacă efectul coronavirusului, asupra României, este deocamdată neglijabil, efectul virusului anticipatelor se vrea să atingă cotele contagiunii majore. Pentru atingerea nivelului unei pandemii, privind alegerile anticipate, Klaus Iohannis consideră că nici un efort nu este prea mare.

Până acum, în România, coronavirusul nu a făcut nicio victimă, pentru a o zdruncina din punct de vedere demografic. În schimb, virusul anticipatelor, scăpat din laboratoarele Cotroceniului, este menit să zdruncine din temelii scena politică românească, cu efectele greu de evaluat ale schimbării polilor de putere.

Guvernul Cîţu – cioara vopsită desemnată de Iohannis s-o vedem ca porumbelul normalităţii

Ca oricărui popor, care cultivă respectul de sine, românilor le place să creadă că sunt greu de păcălit şi că se prind repede, ori de câte ori cineva umblă să-i păcălească cu cioara vopsită. De la Ion Creangă, când vindea pupăza în târg ca găinuşă, comerţul cu ciori vopsite, în mediul politic, este o practică mai veche, care nu este dejucată de români, decât în faţa urnelor de vot.

România traversează o criză politică, ca efect exclusiv al virusului anticipatelor, de a cărui paternitate nu poate fi scuzat Klaus Iohannis. Prima fază a crizei respective s-a consumat în 10 octombrie 2019 când Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiunea de cenzură, de inspiraţie liberală. Atunci a fost desemnat ca premier Ludovic Orban de către Iohannis, care a constatat că „s-a consolidat o nouă majoritate parlamentară“, respectiv de 238 parlamentari.

A doua fază s-a consumat când Guvernul Orban a fost demis pe 4 februarie 2020, printr-o moţiune de cenzură iniţiată de PSD, împotriva practicii modificării legii alegerilor primarilor, prin asumarea răspunderii şi nu prin dezbatere parlamentară. Guvernul Orban a fost demis cu votul unei majorităţi, mult mai consistente, de 268 de parlamentari.

Această nouă majoritate a fost ignorată de Klaus Iohannis, care l-a desemnat premier tot pe Orban, a cărui majoritate de susţinere s-a pulverizat în cele trei luni de guvernare „progresistă“. Cioara vopsită a fost prezentă în peisaj, când PNL a stabilit pe 10 februarie că îl propune pe Orban ca premier, dar nu-l va susţine la votul din Parlament.

Pe 24 februarie, Curtea Constituţională a dejucat mascarada cotrocenisto-liberală, declarând ca ilegală nominalizarea unui premier din partea liberalilor, în condiţiile în care aceştia probează că nu au nicio şansă să coaguleze o majoritate, care să-l susţină. Propunerea PSD şi PRO România de premier tehnocrat, avansată la Cotroceni din partea „noii majorităţi coagulate“, a fost respinsă de Iohannis, care a taxat-o ca fiind conjuncturală. Şi majoritatea din 4 noiembrie 2019 a fost la fel de conjuncturală, dar PSD nu a blocat Guvernul Orban, demonstrând că respectă o astfel de majoritate.

Au existat voci excesiv partizane, care au criticat decizia CCR, acuzând-o că blochează atribuţiile preşedintelui, care trebuie să aibă libertatea să numescă premier pe cine vrea el. FALS! Dacă un preşedinte ar desemna ca premier pe oricine vrea el, consultarea constituţională a liderilor la Cotroceni devine inutilă.

Preşedintele e obligat să consulte liderii pentru a constata dacă există o majoritate din partea căreia să desemneze premierul, fără a-şi permite să ignore existenţa unei astfel de majorităţi. Altfel, preşedintelui nu i-ar trebui prea mult timp pentru a provoca alegeri anticipate, dacă aşa ar vrea muşchii lui. Ar putea desemna succesiv ca premier, pe clopotarul de la Cotroceni sau pe Cîţu Florian, pe care este convins că un Parlament responsabil ar trebui să-l respingă.

Lecţia administrată preşedintelui de către CCR a avut ca efect retragerea lui Orban din competiţie şi desemnarea, pe 26 februarie, a lui Cîţu Florian ca premier, stârnind un val de entuziasm debordant în România şi nedumerire în afara ei.

Retragerea mandatului lui Ludovic Orban a fost un fals semnal de normalitate şi de renunţare la anticipate

Retragerea mandatului lui Ludovic Orban, pe 25 februarie, a fost o fentă grosieră a preşedintelui, menită să păcălească românii de bunele sale intenţii, acelea de a se reveni la normalitatea constituţională.

A doua zi, pe 26 februarie, s-a dovedit că la Cotroceni cioara vopsită şi-a reintrat în rol, desemnarea lui Cîţu ca premier fiind dovada. Fostul ministru al Finanţelor, Cîţu Florian, are un palmares de neinvidiat. A colectat din partea majorităţii Parlamentului două avize negative în comisiile permanente şi o moţiune simplă în Senat.

Din această majoritate făcea parte şi PSD, care este paratrăsnetul de serviciu al furiei prezidenţiale. S-a dovedit că Iohannis avea nevoie de un premier care să cadă, ca şi Ludovic Orban, nu care să guverneze România. Nu găsea unul mai potrivit pentru o aşa cădere, decât pe Cîţu Florian.

Prin Cîţu Florian, a fost resuscitat virusul anticipatelor, care scăzuse sub 50% în pronosticul prezidenţial. Cu această mişcare s-a încheiat şi rolul ciorii vopsite, care nu mai poate fi folosită. De acum totul este la vedere, numai pot fi trase perdele de fum, după care să se poată vopsi ciori. Cîţu Florian este penultimul act al anticipatelor scris de Klaus Iohannis.

Cîţu Florian poate avea soarta lui Orban II, fără a i se mai înscrie în cartea de muncă funcţia de premier, sau poate fi respins, pentru a se trece la ultimul act al anticipatelor. Dar poate fi şi votat, lăsându-i PNL această povară, de a guverna ţara mai departe, sub bagheta lui Cîţu. E mai evident ca niciodată că preşedintele îl păstrează pe Orban pentru actul final, în care să conducă ultimul guvern liberal înainte de anticipate, pe care să le organizeze şi, bineînţeles, să le câştige.

Până atunci, Orban este scos pe tuşă, pentru a-şi recăpăta suflul necesar ultimului act. Orban va fi răzbunarea lui Iohannis împotriva PSD, care va fi pus în dilemă, între a-l respinge, provocând alegeri anticipate, sau a-l alege, anulând astfel anticipatele. Jocul lui Iohannis este astfel la mâna PSD, de a cărui soluţie depinde evoluţia rolului preşedintelui pe scena politică pentru următorii patru ani.

Dacă preşedintele Iohannis ar fi jucat „curat constituţional“ şi nu l-ar fi lăsat pe Orban să zburde precum cârlanul pe pajişti, astăzi Guvernul Orban şi-ar fi continuat misiunea până la finele anului şi România nu ar fi avut nicio criză politică. Dar în piesa lui Iohannis a fost inclusă şi scena cu ruleta rusească, la care Guvernul Orban nu a ratat primul glonţ, provocând o criză politică României.

Actualitate

Culisele dizolvării PSD Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Comitetul Executiv al PSD Neamţ a decis dizolvarea organizaţiei de la Roman, la debutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare ■ senatorul Dan Manoliu face, în exclusivitate pentru "Monitorul" o serie de dezvăluiri privind aranjamentele din PSD ■ "Ionel Arsene a mers pe combinaţia pierzătoare pentru partid, cu Lucian Micu, dar aducătoare de cîştig pentru el" ■

Într-o şedinţă on-line a Comitetului Executiv al PSD Neamţ s-a decis decapitarea Organizaţiei PSD Roman. Organizaţie care, la alegerile locale, după bîlbîielile incontestabile de aducere drept candidat la Roman a incompatibilului Lucian Micu, a cărui candidatură a fost invalidată iniţial de Biroul Electoral Local şi, ulterior, atît de Judecătoria Roman cît şi de Tribunalul Neamţ, a luat o decizie „pe repede înainte” de a „defila” cu fostul inspector şcolar general, Viorel Stan, aruncat în campanie de nevoie.

PSD-iştii cu sate vechi şi-au suflecat mînecile şi au mers în campanie, Viorel Stan obţinînd, în final, un scor onorabil de 4.865 de voturi (28,52%), faţă de cele ale liberalului Leonard Achiriloaei care a obţinut 5.604 voturi (32,85%). Contrariat de decizia de la judeţ de dizolvare a organizaţiei, senatorul Dan Manoliu, a vorbit, în exclusivitate pentru „Monitorul” despre ceea ce se întîmplă în organizaţia de la Neamţ.

„Măsura dizolvării organizaţiei de la Roman a fost luată în Comitetul Executiv, la propunerea preşedintelui Ionel Arsene, deşi eu, personal, eram dispus să-mi dau demisia. Membrii organizaţiei, mă refer la cei de circumscripţie electorală, nu meritau aşa un tratament pentru munca enormă din campania electorală, unde candidatul nostru, Viorel Stan, care a acceptat să intre în horă în ultima clipă, a obţinut un rezultat bun.

Sînt surprins, consternat, bulversat şi regret enorm decizia luată împotriva organizaţiei. Dacă eu aş fi fost cauza eşecului, aş fi acceptat să plec din fruntea organizaţiei. Ceea ce vă pot spune acum e faptul că însăşi exprimarea de dizolvare a organizaţiei nu e una corectă.

Conform Legii partidelor politice şi Statutului PSD o organizaţie nu are cum să fie dizolvată, ci ea se poate cel mult autodizolva. Nu am cum să atac decizia luată, pentru că aş fi putut să contest o asemenea hotărîre, care s-ar fi luat la adresa mea. Cum şedinţa s-a desfăşurat on-line, foarte multă lume nu a înţeles efectiv ce se întîmplă. Personal nu am avut nici cum să-mi spun punctul de vedere. Pînă m-am dezmeticit nu am putut intra pe chat , deşi am înţeles că au fost alţi colegi care au încercat să facă acest lucru şi nu li s-a permis”, a declarat pentru „Monitorul” Dan Manoliu.

Decizii „interesate şi pierzătoare”

Întrebat fiind ce are să-şi reproşeze în gestionarea „crizei consilierilor locali”, care în primăvară, în celebra şedinţă în care Consiliul Local a luat decizia „albirii cazierului administrativ” al primarului liberal de atunci, Lucian Micu, cînd cei şase social democraţi, din care o parte se regăsesc şi pe actualele liste,au fost suspendaţi din PSD, senatorul Dan Manoliu a spus:

„Am declarat şi atunci că măsura suspendării din partid a consilierilor noştri a fost luată prin consultarea cu preşedintele Ione Arsene, la sugestia căreia am şi supus-o aprobării Biroului Politic Local, decizie de altfel confirmată şi în Biroul Judeţean.

Ceea ce vă pot spune acum este faptul că starea de spirit a membrilor organizaţiei PSD Roman este una de consternare şi revoltă. Oamenii chiar nu înţeleg ce se întîmplă”, a spus Dan Manoliu.

Acesta a confirmat faptul că i s-a propus de către Pro România un loc pe listele acestui partid, dar că analizează, încă, propunerea făcută.

„Eu consider că mai am încă ceva de spus în politică şi nu sînt chiar atît de bătrîn, să mă retrag. Se poate vedea că senatorul Dan Manoliu a avut, în acest mandat una din cele mai bune activităţi (dintre parlamentarii de Neamţ), dacă este să ne referim la cele 100 iniţiative legislative, 40 de legi trecute de votul Parlamentului, 90 de luări de cuvînt la dezbateri.

La momentul acesta încă mă gîndesc la propunerea făcută, pentru că eu de 25 de ani sînt membru al PSD, nu am făcut parte din alt partid politic, am pornit de la simplu membru şi am ajuns la funcţia de preşedinte al Organizaţiei PSD Roman, vicepreşedinte al celei judeţene”, a adăugat Dan Manoliu.

Întrebat fiind ce-şi reproşează în relaţia cu preşedintele Arsene, ştiut fiind că foarte puţini dintre colegii de partid au tăria să-i spună „nu” acestuia, fără să suporte consecinţele, Dan Manoliu a declarat: „Nu e neapărat problema de a spune NU, ci mai degrabă cred că ar fi normal să existe un dialog, o consultare în luarea unor decizii, chiar dacă pot să afirm, acum, că de cele mai multe ori deciziile mi-au fost impuse de către Ionel Arsene.

Am făcut întotdeauna, însă, ce am considerat că este bine pentru organizaţia de la Roman şi pentru armonizarea relaţiei cu organizaţia judeţeană. Deja nu mai vreau să comentez relaţia cu organizaţia judeţeană, dar vreau să mai spun că, am fost luat prin surprindere de decizia de a fi adus Lucian Micu. Am încercat să spun că este o hotărîre greşită, aşa cum au făcut-o mulţi din organizaţia judeţeană.

Mai pot să vă spun că atunci cînd i-a fost respinsă candidatura de Biroul Electoral şi de instanţe, eu m-am oferit să candidez eu. A fost preferat Viorel Stan şi atunci am spus OK, hai să-l sprijinim şi aşa am făcut. Ionel Arsene a mers pe combinaţia pierzătoare pentru partid, cu Lucian Micu, dar aducătoare de cîştig pentru el. Noi am pierdut din votanţii noştri pentru această candidatură interesată”, a mai spus Dan Manoliu.

Citește știrea

Actualitate

Eugen Țapu-Nazare, PNL: ”Le mulțumesc tuturor celor care au semnat pentru susținerea echipei din care fac parte”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Am depus listele pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie, un moment încărcat de o puternică responsabilitate. Vorbim de responsabilitatea unui nou început, în care parlamentul să lucreze efectiv în favoarea cetățenilor, lucru care astăzi, din păcate, nu se întâmplă. Nimeni nu știe ce poate aduce o nouă zi, într-un parlament dominat de PSD. PNL rămâne principala forță politică din județul Neamț și le mulțumesc nemțenilor care au semnat pentru susținerea echipei din care fac parte. Județul Neamț are nevoie de un guvern și un parlament liberal. Peste tot pe unde a trecut PSD a rămas dezastru.Șomaj, depopulare masivă, lipsa unei infrastructuri adecvate, comunități întregi izolate, fără apă, canalizare și gaze, fără perspective. PNL merită să guverneze, merită să aibă majoritatea în parlament. Pentru că PNL pune preț pe investiții, singura cale de a putea majora pensii, alocații și salarii. Pentru că PNL a demonstrat că știe să guverneze și să ducă România înainte, chiar și în această perioadă extrem de dificilă, dominată de pandemia de coronavirus. Pentru că spunem oamenilor adevărul și dezvoltăm România.

Eugen Țapu-Nazare, Viceliderul Grupului PNL din Senatul României

Citește știrea

Actualitate

Președintele PNL Neamț, Mugur Cozmanciuc: Ne-am propus să câștigăm alegerile parlamentare! Suntem o echipă puternică și unită!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Candidații susținuți de PNL Neamț la alegerile parlamentare și-au depus miercuri, 21 octombrie, dosarele de candidatură.

Președintele PNL Neamț Mugur Cozmanciuc, candidat la Camera Deputaților, a declarat:

Astăzi, echipa PNL Neamț a depus listele pentru candidaturile la alegerile parlamentare, Camera Deputaților și Senat. Așa cum PNL a câștigat alegerile europarlamentare, alegerile prezidențiale și alegerile locale la nivel național, așa se va întâmpla și la alegerile parlamentare. Misiunea noastră este să câștigăm alegerile la Neamț. Suntem o echipă puternică, unită, care acum primește mulțumirile mele pentru unitate, forță și pentru cum s-a comportat după alegerile locale. Ne dorim ca Guvernul României, condus de premierul Ludovic Orban, să dezvolte fiecare localitatejudețul Neamț, pentru ca județul nostru să devină un pilon de stabilitate și dezvoltare în zona Moldovei. Ne dorim să avem infrastructură, rețea de gaz metan în fiecare localitate din Neamț și să atragem investiții pentru ca fiecare nemțean să aibă parte de un nivel ridicat de trai. Suntem determinați să pornim pe un drum al cărei principală misiune este bunăstarea fiecărui cetățean. PNL dă un mesaj de unitate și de apropiere față de cetățean și spunem un singur lucru: în următorii 4 ani,fiecare dintre noi va munci pentru cetățenii județului Neamț, astfel încât în fiecare localitate să fie în 2024 apă, canalizare și gaz, elementele principale care definesc civilizația și confortul. Obiectivul nostru este ca, în județul Neamț, să avem un scor politic mai mare decât la alegerile locale și principalul target pe care ni-l propunem este să obținem peste 80.000 de voturi. (Ceea ce ar reprezenta 4 mandate de deputați și 2 mandate de senatori)

Biroul Permanent Național al PNL a votat în seara zilei de duminică, 18 octombrie, lista candidaților susținuți de liberalii din Neamț pentru alegerile parlamentare.

CAMERA DEPUTAȚILOR

  1. Mugur COZMANCIUC
  2. Laurențiu LEOREANU
  3. Mara CALISTA
  4. Bogdan BUHUȘANU
  5. Daniel VASILIU
  6. Adrian ALUIGHEORGHE
  7. Grigoruță ONICIUC
  8. Ciprian MERIUȚĂ
  9. Adrian JUCAN
  10. Vlad DIACONU

SENAT:

  1. Eugen ȚAPU-NAZARE
  2. Constantin TEODORESCU
  3. Elena PREDA
  4. Vasile PANAITE
  5. Neculai IVANOV

 

Echipa de comunicare PNL Neamț

 

Citește știrea

Trending