Contactează-ne


Notice: Undefined offset: 0 in /home/monitoru/public_html/wp-content/themes/monv4/parts/post-single.php on line 153

Notice: Trying to get property of non-object in /home/monitoru/public_html/wp-content/themes/monv4/parts/post-single.php on line 153

Vind apart 2 cam, str Cuza Voda, etaj 1

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vind apart 2 cam Str Cuza Voda, etaj 1, gaz+apa separat, 2 balcoane. Pret 28. 500 euro. Tel. 0333. 409. 213.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Notice: Undefined offset: 0 in /home/monitoru/public_html/wp-content/themes/monv4/parts/post-single.php on line 496

Notice: Trying to get property of non-object in /home/monitoru/public_html/wp-content/themes/monv4/parts/post-single.php on line 496

Actualitate

Neamţ: Constructorii “pătimesc” de pe urma „negrilor“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inspectorii de muncă au luat în vizor domeniul construcţiilor ■ în urma verificărilor au fost aplicate mari sancţiuni ■ pentru 33 de persoane fără forme legale, patronii au de plătit 660.000 lei ■

Inspectorii de muncă au efectuat verificări în domeniul relaţiilor de muncă şi în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor. Verificările au avut loc în perioada 3 – 28 iunie şi s-au lăsat cu amenzi usturătoare. „În domeniul relaţiilor de muncă au fost verificaţi un număr de 88 de angajatori. Cu ocazia controalelor au fost constatate 46 de deficienţe, au fost dispuse 46 de măsuri şi au fost aplicate un număr de 55 de sancţiuni contravenţionale şn cuantum de 662.700 lei. La 15 angajatori au fost depistate 33 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Cuantumul amenzilor aplicate pentru munca nedeclarată fiind în cuantum de 660.000 lei“, se arată într-un comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ. Printre neregulilel găsite pe la firme se numără neîncheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă; netransmiterea elementelor prevăzute în H.G nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă al salariaţilor în format electronic, cel tîrziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariat; completarea registrului general de evidenţă al salariaţilor în format electronic cu date eronate; lipsa dovezii privind comunicarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului către salariaţii îndreptăţiţi şi a dovezii referitoare la informarea salariaţilor cu privire la criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariaţilor; necompletarea dosarului de personal al salariaţilor cu documentele prevăzute de H.G nr. 905/2017modificată şi completată; nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de către salariaţi; nerespectarea prevederilor privind repausul săptămînal; neplata sau plata cu întîrziere a drepturilor salariale. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost controlaţi un număr de 88 de angajatori. S-au constatat 128 de deficienţe pentru care s-au dispus 128 măsuri de remediere. Au fost sancţionaţi 92 de angajatori, cărora li s-au aplicat 128 sancţiuni pecuniare ce au totalizat 19.500 lei. Cele mai multe nereguli se refereau la neacordarea de către angajatori a echipamentului individual de protecţie; neasigurararea măsurilor de prim ajutor în caz de accident; lipsa efectuării examenelor medicale la angajare şi periodic; utilizarea necorespunzătoare a scărilor pe şantiere în ceea ce priveşte stabilitatea şi prinderea sigură a lucrătorilor în timpul accesului pe scară; utilizarea de echipamente de muncă necorespunzătoare, care nu sînt prevăzute cu sisteme de protecţie colectivă, cum sînt balustradele solide (suficient de înalte şi avînd cel puţin o bordură, o mînă curentă şi protecţie intermediară), platforme sau plase de prindere, suficient de solide pentru a impiedica/opri căderile de la înălţime şi care să nu fie întrerupte decît în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări; lipsa marcajelor şi a întreţinerii căilor de acces la locurile de muncă.

Citește știrea

Actualitate

„Caii sar mult mai bine, sînt în mediul lor pe un teren cu iarbă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ interviu cu Mariana Moisei, preşedintele juriului de teren la Cupa TCE 3 Brazi, concurs internaţional de sărituri peste obstacole ce are loc în perioada 18-21 iulie, la Baza Hipică din Piatra Neamţ

Rep: Baza Hipică din Piatra Neamţ revine după 10 ani în concursurile internaţionale de sărituri peste obstacole, cu această întrecere, Cupa TCE 3 Brazi. Va fi greu să se reia această tradiţie după o pauză atît de lungă? Mariana Moisei: Faptul că în urmă cu mai bine de zece ani au fost aici mai multe competiţii internaţionale era un avantaj, pentru că în calendarul internaţional oamenii au regăsit acest concurs ani la rînd şi deja îşi făceau programul să participe aici tocmai pentru că devenise tradiţie. După o pauză atît de mare este puţin greu primul an, pentru că oamenii nu ştiu ce fel de condiţii sînt după atîta timp. După acest prim an se va mediatiza concursul şi sînt convinsă că se va face o bună publicitate şi în anii următori, dacă se va ţine, şi eu sper că da, participarea celor din străinătate va fi mai numeroasă. Rep: La Piatra Neamţ se vor întrece aproape 180 de cai şi sportivi din România, Rusia, Moldova, Ungaria şi Bulgaria. Ce aşteptări aveţi de la participanţi? M.M: Trebuie să precizăm că prezenţa echipei Rusiei la Piatra Neamţ este o premieră. Nu a mai fost nimeni la un concurs în România, de cel puţin 30-40 de ani. Se ştie că şcoala de echitaţie din această ţară e una de tradiţie, ruşii fiind recunoscuţi pe plan internaţional mai ales în probele de dresaj, dar şi la sărituri peste obstacole. Ei au răspuns invitaţiei venite din partea organizatorului, CS Ecvestru şi a Federaţiei Române de Echitaţie. Rep: Pentru a putea organiza acest concurs cu caracter internaţional au fost impuse anumite condiţii legate de modernizarea bazei sau de nivelul premiilor… M.M: Aşa este, valoarea premiilor e foarte mare, peste 50.000 de lei, şi constituie un aspect important. Condiţiile de cazare pentru cai sînt excepţionale, terenul de concurs, cele de antrenament şi de încălzire sînt OK şi aici aveţi în plus faţă de alte baze din ţară un cadru natural minunat. Caii sar mult mai bine, mai cu plăcere, sînt în mediul lor, alături este pădurea, este apa, e altfel decît în unele baze care s-au înfiinţat la noi în ţară, baze cu teren textil, poate mai mari. În concursurile internaţionale din alte ţări se aleargă pe teren cu iarbă, sau pe teren cu un nisip amestecat cu material textil, ca să ţină mai mult umiditatea, să nu fie praf. Curios pentru cei care nu ştiu, dar terenul de iarbă este mai plăcut pentru cai, e mai aproape de natura lor, dar e mai greu de întreţinut. Nisipul se greblează, se completează şi se stropeşte. De exemplu, terenul de la Aachen, Germania, care găzduieşte de zeci de ani un concurs de tradiţie, a fost şi a rămas de iarbă. Simona Halep spunea după ce a cîştigat turneul de la Wimbledon că în România nu sînt terenuri de tenis cu gazon. Iată că nici pentru cai nu prea mai avem terenuri de iarbă, deşi acum 10-15 ani în ţară erau numai astfel de suprafeţe. Rep: Ce noutăţi au apărut faţă de ediţiile trecute de competiţii internaţionale? M.M: Acum 10 ani nu am avut această implicare a forţelor locale de Jandarmerie, de Poliţie, pentru protejarea cailor. Atunci Federaţia Internaţională nu solicita aşa ceva, dar, cu timpul au crescut pretenţiile şi nu în sensul rău, pentru că sînt cai valoroşi, costă mult, şi trebuie protejaţi chiar de eventuale suspiciuni. Acum 10-20 de ani, la concursurile internaţionale se plimba publicul printre cai, le dădeau cîte o bucăţică de zahăr şi un morcov. Era foarte frumos. Între timp, au apărut şi la cai, ca şi la sportivi, substanţe interzise care se folosesc şi atunci dacă nu sînt izolaţi caii, atunci sportivii, antrenorul, doctorul se pot oricînd prevala că nu ei au dat ceva calulul, ci o persoană din exterior. Aşa s-a ajuns să se impună această izolare maximă a cailor. Se fac controale antidoping şi la cai, cum se face în atletism de exemplu. La noi nu s-au găsit încă astfel de substanţe, dar şi caii noştrii cînd pleacă în concursuri internaţionale sînt verificaţi. Rep: Ce ar trebui să urmărească spectatorii care vor veni la Baza Hipică? M.M.: De la o zi la alta, de la o probă la alta, condiţiile de concurs se schimbă. Avem probe la cronometru, cine ajunge mai repede, avem probe cu baraj între cei mai buni, deci diferite moduri de arbitrare şi voi explica publicului la fiecare probă ce se urmăreşte. Noi avem un concurs care se adresează atît călăreţilor, mai puţin sau mi mult experimentaţi, cît şi cailor. Un cal de 6-7 ani nu se întrece cu unul de 10 ani. E ca la şcoală – copiii de clasa I-IV se întrec între ei, cînd trec în clasa a VII-a, a VIII-a nu au voie să mai revină în clasa a III-a, nu ar fi corect. De aceea, probele de dimineaţă sînt în general probe pentru cai mai tineri, mai uşoare. Apoi sînt probe mai dificile şi foarte dificile pentru caii experimentaţi de 12-14 ani, caii de nivel B, aşa le spunem noi. Şi sportivii sînt pe categorii – de la cei în lucru, la maeştri ai sportului, mai mulţi prezenţi în acest concurs de la Piatra Neamţ care intră în probele de sîmbătă şi duminică după amiază, în probele cele mai dificile. În primele două zile sînt, de regulă, probe de adaptare, de acomodare a cailor cu terenul, mai ales că ei concurează mai mult pe terenuri de nisip. Chiar dacă ar fi acelaşi tip de teren, faptul că vine în alt grajd necesită adaptare. Şi cînd schimbi patul, nu dormi la fel de bine prima noapte, chiar dacă e mai bun decît acasă. Nu mai spun de drumul lung pe care-l fac pînă aici de la distanţe mari. Sigur că e un regim de deplasare, nu se merge cu viteză foarte mare, remorcile au perne de aer să nu simtă şocurile, dar merg o zi sau o noapte. Primele două zile sînt de acomodare, dar sîmbătă şi duminică trebuie să dea maximul. Şi aşa antrenorii îşi fac pregătirea pentru vîrful de formă al cailor. Rep: Nu sînt puţini cei care sînt interesaţi şi de valoarea cailor de concurs. Cum se stabileşte o astfel de ierarhie? M.M: Preţul unui cal e dat în primul rînd de pedigree şi abia apoi de aspect şi performanţe. S-a stabilit că cel mai mult contează şi se transmit caracterele armăsarului, deci pe linie paternă. O iapă poate să facă un mînz pe an, în medie, pe c înd un armăsar poate să monteze mai multe iepe, dar se poate face însămînţare artificială şi atunci se plăteşte pe măsură. Ca o curiozitate, caii noştri valorează zeci de mii, sute de mii de euro, preţurile sînt confidenţiale, dar pe plan internaţional cel mai mare preţ a fost oferit acum cîteva luni pentru un armăsar – 9,5 milioane de euro. Dar nu e doar suma asta şi s-a terminat, pentru că pentru un asemenea cal se plăteşte o asigurare foarte mare, medicamentaţie costisitoare, sînt cheluieli mari de transport deoarece la competiţii se transportă cu avionul şi nu orice avion, ci unul compartimentat special. Cum s-ar spune e o comoară. Alimentaţia e ultima în ce priveşte cheluieile. Prin comparaţie, recent am aflat că cel mai scump tablou al unei persoane în viaţă a fost vîndut cu vreo 91 de milioane de euro, deci de zece ori mai mult decît acel cal, dar diferenţa e că acel tablou nu mai cere de mîncare, nu-l mai îngrijeşte nimeni, nu-l vaccinează, nu-i trebuie doctor, nu-i trebuie harnaşament şi nici avion pentru deplasări.

Citește știrea

Administrație

Neamţ: Exerciţiu de imagine? Strategie antişpagă la spital

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ conducerea unităţii spitaliceşti din Roman va implementa propria strategie, începînd din această toamnă

Iniţiativa ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, de a întări lupta antişpagă din spitale este o măsură, care, de voie, de nevoie, e apreciată de conducerile spitalelor, iar volens-nolens, managerii sînt determinaţi astfel să aplice propriile strategii. La Spitalul Roman, doctor Maria Andrici a explicat cum vor fi puse în practică aceste măsuri antişpagă: „Iniţiativa doamnei ministru, de a trimite pacienţi sub acoperire pentru a identifica personalul care ia şpagă în spitale e o măsură ce face parte din Strategia naţională anticorupţie. E adevărat că la nivelul spitalului nostru există o serie de chestionare on-line, care testează gradul de satisfacţie al pacienţilor faţă de serviciile oferite. Aceste chestionare sînt periodic analizate în Consiliul Medical, sau în cel de etică, însă în formularele respective nu sînt şi întrebări legate de subiectul corupţie. Din toamna acestui an vom implementa Standardul anticorupţie ISO 37001, sistem de management aniti-mită. La sfîrşitul lunii iunie, la Sibiu, a fost un curs cu tematica anticorupţie, la care a participat şi un salariat al unităţii noastre. S-a luat legătura cu persoana responsabilă de coordonarea acestui program şi s-a decis ca la sfîrşitul lunii septembrie 2019 să organizăm şi la Roman acest curs“, a declarat medicul Maria Andrici. Managerul unităţii şi-a exprimat satisfacţia că la Roman nu au fost scandaluri în care personalul să fie acuzat de condiţionarea actului medical. Sistemul de management anticorupţie se bazează pe o serie de măsuri şi de mijloace de control, inclusiv pe linii directoare de susţinere şi specifică cerinţe privind: adoptarea unei politici şi a unor proceduri de combatere a corupţiei; formarea în spiritul combaterii corupţiei; evaluarea riscurilor de corupţie referitoare la unele proiecte sau unii parteneri comerciali; implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, precum şi în domeniul achiziţiilor, etc. Dacă strategia va duce şi la combaterea micii corupţii – şpaga dată de aparţinători portarului, pentru a permite intrarea într-o secţie, sau spăguţa dată infirmierei pentru a schimba lenjeria patului, care ar trebui schimbată oricum, rămîne de văzut. Totul pare a fi pentru moment doar exerciţiu de imagine.

Citește știrea

Trending