Contactează-ne

Actualitate

Victimele accidentului de la Viişoara lucrau la negru

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ asta au descoperit inspectorii de muncă la firma la care prestaseră bărbaţii care au decedat în teribilul accident ■ şi şoferul maşinii avusese probleme penale ■ el fusese condamnat pentru lovituri cauzatoare de moarte ■ de cînd luase permisul a fost amendat de 10 ori pentru exces de viteză ■ famiile victimelor vor fi sprijinite financiar ■

Teribilul accident rutier de la Viişoara, din noaptea de 4/5 aprilie 2018, soldat cu 9 morţi, scoate la iveală noi amănunte. Avînd în vedere faptul că cele două microbuze care veneau de la Arad încărcate cu oameni care prestaseră activitate acolo în domeniul forestier, s-au sesizat inspectorii de muncă. A fost verificată firma la care au muncit victimele, iar cercetările au relevat că nu avuseseră încheiate contracte legale de muncă. Şi au fost mulţi în asemena situaţie, 23 de persoane au plantat puieţi dar „la negru“. Conform Mediafax ar fi vorba de o societate comercială din judeţul Timiş, cu punct de lucru în localitatea Petriş din judeţul Arad. „Noi ne-am autosesizat în momentul în care am aflat de accidentul urît din Neamt, pentru că singurul supravieţuitor a declarat ca veneau din judeţul Arad de la muncă. Muncitorii au lucrat în localitatea Petriş, din judeţul Arad, la plantat de puieţi pentru o societate cu sediul în judeţul Timiş, cu punct de lucru în Arad. O echipă de control de la ITM Arad s-a deplasat la Petriş pentru a vedea locul unde au lucrat persoanele respective. În total, au fost în jur de 23 de muncitori, iar la ora actuală, din toate verificarile, nu am tras concluzia ca ar fi avut vreo formă legală de angajare, deci se pare că ei lucrau la negru. Muncitorii plantau puieţi pentru o societate care deţine o suprafaţă de pădure în zona Petriş, cu sediul în judeţul Timiş”, a afirmat Ecaterina Isac, din cadrul ITM Arad. Controlul este în derulare, au fost ridicate documente, iar dacă se va ajunge la concluzia certă că a fost vorba de muncă la negru, pentru fiecare muncitor firma în cauză poate primi o amendă de 20.000 de lei. De altfel, toţii banii care ar fi trebuit să fie încasaţi de victime pentru munca prestată la Arad se aflau, în momentul accidentului, la şoferul microbuzului, Gabriel Nistor. După ce a fost scos din apele canalului de aducţiune al Bistriţei, anchetatorii i-au găsit în buzunar suma de 9.000 de lei. Avînd în vedere amploarea acestei tragedii, Guvernul a anunţat că va sprijini financiar familiile celor 9 bărbaţi care au decedat în Joia Mare. Dincolo de aceste aspecte, trebuie spus că şoferul micobuzului avea permis de conducere din anul 2016, iar de atunci a fost sancţionat de numai puţin de 10 ori pentru exces de viteză. Mai avea şi alte „bube“ penale, iar în anul 2011 a fost condamnat la închisoare pentru săvîrşirea infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte.

6 ani de detenţie pentru că vrut „să bată pe cineva“

Fapta a avut loc pe 4 septembrie 2011, cînd Gabriel Nistor a plecat de la o petrecere exprimîndu-şi intenţia de „a bate pe cineva“. Primul care i-a ieşit în cale a plătit cu viaţa, în urma loviturilor administrate stingîndu-se pe patul de spital la două zile de la incident. De partea cealaltă, adolescentul şi-a ratat debutul în viaţă din cauza unui puseu de nervi inexplicabil sau de prea multă „personalitate“ pe fondul consumului de alcool. Pentru fapta sa, Gabriel Nistor a fost cercetat iniţial în libertate, iar după decesul victimei a fost încarcerat. Tribunalul Neamţ la condamnat la 4 ani de închisoare şi plata unor daune de un miliard de lei vechi, însă Curtea de Apel Bacău a sporit pedeapsa la 6 ani de închisoare. În ziua nefastă agresorul a mers la un bar unde s-a distrat în compania mai multor amici. S-a consumat şi destul alcool, iar în jurul orei 22 petrecerea s-a spart, iar tinerii au plecat împreună, către casă. Atunci Nistor şi-a declarat intenţia de „a bate pe cineva“. Pe traseu s-au întîlnit cu Luca P., de 58 de ani, din aceeaşi localitate. Deşi între victimă şi agresor nu existau nici un fel de relaţii, cei doi neştiindu-se, tînărul s-a postat în faţa bărbatului mai mare cu aproape 40 de ani şi fără nici un avertisment i-a aplicat un pumn în plină figură. Luat prin surprindere, bărbatul nu a apucat să schiţeze nici un gest de apărare şi a căzut cu faţa în sus. S-a lovit puternic la cap şi nu s-a mai ridicat. Acuzatul ar mai fi administrat cîteva lovituri după ce a doborît victima. Nici unul din grupul lui nu a tratat evenimentul cu gravitatea cu care ar fi trebuit. Au lăsat victima acolo şi fiecare şi-a văzut de drumul lui. Luca P. a fost descoperit ulterior de un sătean, care a sunat la 112. Bărbatul a fost internat în comă cu diagnosticul hemoragie intracerebrală şi edem cerebral, complicat în evoluţie cu bronhopneumonie bilaterală. Agresorul a susţinut la anchetă că a crezut că cel pe care l-a atacat era paznic la o firmă din zonă şi i s-a părut că l-ar fi apostrofat motivat de faptul că ar fi vrut să intre în curtea societăţii pentru a fura. Sancţiunea mică a fost motivată prin aceea că inculpatul şi-a recunoscut fapta. Revenind la tragedia de la Viişoara, reamintim că teribilul accident a avut loc în jurul orei 1, cînd microbuzul scăpat de sub control a plonjat în canalul de aducţie al rîului Bistriţa. Forţele de intervenţie au fost alertate de colegii din a doua maşină, aflată în spate. Din păcate, a fost un singur supravieţuitor care a reuşit să spargă parbrizul şi a ajuns la mal, Ionuţ Vîrlan. Alţi 7 bărbaţi, între care şi un minor de 17 ani, au fost găsiţi decedaţi în duba microbuzului de marfă, transfortmat ilegal pentru transport de persoane. Şoferul şi un alt pasager, care erau pe bancheta din faţă, au fost găsiţi la cîteva ore bune, în apă, decedaţi şi ei. Cercetările preliminare au stabilit că maşina a pierdut, probabil pe fondul unei viteze mari, roata din stînga spate, a intrat pe contrasens, a spart parapetul şi a plonjat în Bistriţa, în acea zonă apa avînd o adîncime de circa 7 metri. Ancheta este în derulare şi trebuie să răspundă la multe alte întrebări.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Profesorul Gheorghe Radu, încă o treaptă pe scara vieţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ scriitorul pietrean, fost director al Arhivelor Statului Neamţ, a împlinit 70 de ani

Gheorghe Radu, „prolific istoric pe tărîmul scrisului“, aşa cum îl numeam acum cîţiva ani într-un articol ce consemna o nouă apariţie apariţie editorială a profesorului pietrean, a împlinit o vîrsă „rotundă“ – 70.

Ieri s-a consemnat acest lucru, prilej cu care Redacţia Monitorul îi transmite „La Mulţi Ani!“ colaboratorului altruist al cotidianului nemţean. Cotidian în care Gheorghe Radu a publicat o mică parte din vasta-i activitate de cercetare a arhivelor nemţene şi nu numai.

Încă înainte de 1989, profesorul de istorie a sudiat temeinic documente inedite, iar după 1990, fostul director al Arhivelor Statului Neamţ le-a făcut publice în numeroase cărţi, referate, studii şi articole de presă.

Ultima apariţie editorială s-a consemnat spre sfîrşitul anului trecut, „Învăţămînt, cultură şi personalităţi nemţene în documentele vremii“, fiind titlul cărţii. Era a şaptesprezecea lucrare în care aducea în prim plan istoria locală a Neamţului, prima consemnîndu-se în 2006.

„Am gîndit să adun în paginile volumului noi informatii din documente de arhivă, precum şi din memorialistica şi publicistica timpului, care nu au fost cuprinse în celelalte cărţi, sau despre care am avut scurte referiri. Judeţul nu duce lipsă de oameni care s-au remarcat în domeniul educaţiei şi culturii. De asemenea, am gîndit că toate aceste date vor folosi acum, sau peste ani, celor pasionaţi de ceea ce a însemnat trecutul nu prea îndepărtat al acestor locuri“, declara, anul trecut, profesorul Gheorghe Radu.

Activitatea sa nu a trecut neremarcată de mari istorici români, la ultimul volum Prefaţa fiind semnată de Ioan Scurtu, profesor la Universitatea Bucureşti. „Nemţean prin naştere, profesorul Radu, după absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, în 1974, a „poposit“, pentru scurtă vreme la Bacău şi apoi tocmai la Giurgiu, dar a revenit în 1983 pe plaiurile natale, în calitate de director al Filialei (Direcţiei) Neamţ a Arhivelor Statului (Naţionale).

Directorul Gh. Radu nu a fost doar un funcţionar, un manager, ci şi un cercetător atent şi pasionat al documentelor de arhivă. Nu s-a mulţumit să acumuleze cunoştinţe, ci le-a făcut publice prin cărţi, studii, articole de ziar, emisiuni de Radio şi TV. Parcurgînd această carte, cititorii vor afla informaţii despre unele personalităţi a căror operă s-a realizat, integral sau în parte, în judeţul Neamţ. (…) Vom face cunoştinţă cu personalităţi născute în judeţul Neamţ, dar care au creat în alte zone geografice, fără a-şi uita obîrşia (…).

În carte sunt evocate nu numai personalităţi de marcă, la nivel naţional, ci şi acei oameni „mărunţi“ (după expresia lui Iorga), mai ales învăţători, dar care au contribuit la construirea de şcoli, înfiinţarea de biblioteci, la ridicarea nivelului de cultură a poporului, a locuitorilor (copii sau adulţi) din acest judeţ. (…) Punînd la dispoziţia publicului larg o carte frumoasă, bine scrisă, documentată, profesorul Gheorghe Radu binemerită de la nemţeni şi de la toţi cei care iubesc istoria şi cultura naţională. Cu această convingere, recomand cititorilor această nouă lucrare purtînd semnătura uneia dintre personalităţile marcante ale judeţului Neamţ şi nu numai a acestuia“, a notat profesorul univ. dr. Ioan Scurtu.

Repere pe tărîmul scrisului

Cît despre scris, profesorul spune că nicicum să se oprească, planuri are, acum lucrînd la altă carte. Gheorghe Radu s-a născut pe 23 februarie 1950 la Ruginoasa, Neamţ, fiind licenţiat al Facultăţii de Istorie din Iaşi (1974).

După absolvire, este repartizat la Şcoala Generală din Boghicea, pînă la 31 decembrie 1977. Din 1 ianuarie 1978 trece în alt domeniu de activitate, cel al Arhivelor Naţionale, începînd ca arhivist la Direcţia Bacău, pînă la 30 noiembrie 1981.

Urmează transferul ca director la nou înfiinţatul judeţ Giurgiu, revenind pe meleagurile natale din 15 august 1983, tot la Direcţia Neamţ a Arhivelor Naţionale, timp de aproape 20 de ani, încheind activitatea în această instituţie, pe care a îndrăgit-o, tot ca arhivist, la sfîrşitul anului 2002.

De la 1 ianuarie 2003 s-a transferat ca muzeograf la Complexul Muzeal Neamţ, unde îşi desfăşoară activitatea şi în prezent. Pe tărîm publicistic, cultural şi ştiinţific, profesorul Gheorghe Radu a publicat numeroase articole şi studii în presa locală, în principal în paginile cotidianului „Ceahlăul“ (a fost o perioadă şi membru în Consiliul de Administraţie), dar şi în cele care au apărut după 1989: „Acţiunea“, „Curierul de Neamţ“, „Telegraful“, „Monitorul de Neamţ“, „Realitatea“, „Mesagerul“, „Ecoul Munţilor“ etc., publicînd peste 4.000 de articole, inclusiv în presa regională şi naţională, timp de peste 40 de ani (primul studiu a fost în revista Ateneu din Bacău, în 1978).

Este autorul a 17 cărţi, dintre care menţionăm „Catolicii din judeţul Neamţ: 1552- 1900. Aspecte istorice şi demografice“, „Basarabia, Pămînt Românesc“ (mai multe volume), „Războiul sfînt pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa (1941), „Un veac de la Unirea Basarabiei cu România“, etc. Este coautor la „Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Neamţ, „Micromonografia Filialei Arhivelor Statului Judeţul Neamţ“ şi colaborator la editarea cărţilor „Poporul român şi lupta pentru independenţă a popoarelor din Balcani“ (Bucureşti, 1986) şi „Minorităţile naţionale din România: 1918-1925“ (Bucureşti, 1995). A publicat circa 150 de studii în reviste de specialitate: „Ateneu“ şi „Carpica“ (Bacău); „Cronica giurgiuveană“; „Revista Arhivelor“ şi „Pentru Patrie“ (Bucureşti);

„Historia urbană“ (Sibiu); „Marina“ (Constanţa); „Arhivele Moldovei“ (Iaşi), „Acta Baconviensia“ (Bacău); „Anuarul Arhivelor Mureşene“; „Angvstia“ (Sfîntu Gheorghe); „Acta Moldaviae Meridionalis“ (Vaslui) etc., inclusiv în publicaţii nemţene. O parte din aceste studii şi articole au fost consemnate în „Bibliografia istorică a României“, prestigioasă lucrare editată sub egida Academiei Române, cea care recenzează lucrările de referinţă din istoriografia românească.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Alte bilete de tratament pentru bunici

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în cea de-a doua serie de tratament din acest an pentru nemţeni sînt 52 de bilete ■ chiar şi aşa nu toate au căutare ■ bunicii trebuie să ajungă la băi la începutul lunii viitoare ■

Pentru a doua serie de tratament balnear din acest an, ce are ca dată de intrare în staţiune perioada 4 – 6 martie 2020, au fost repartizate Casei Judeţene de Pensii Neamţ un număr de 52 bilete de tratament în staţiuni cum ar fi Buziaş, Covasna, Olăneşti, 1Mai – Oradea, Amara, Nicolina, Pucioasa şi Sarata Monteoru.

Beneficiarii vor fi înştiinţaţi telefonic despre repartizarea biletului de tratament, lista cererilor aprobate fiind afişată atît la sediile Casei Judeţene de Pensii Neamţ, din Piatra Neamţ şi Roman, cît şi pe pagina de internet a instituţiei www.pensiineamt.ro/bilete de tratament.

„Au rămas nealocate, deoarece nu au fost înregistrate cereri, un număr de 7 bilete de tratment pentru următoarele staţiuni: Buziaş (2 bilete de tratament), Olăneşti (1 bilet de tratament) şi Sarata Monteoru (4 bilete de tratament)“, conform unui comunicat al Casei Judeţene de Pensii Neamţ.

De menţionat este faptul că pînă la această dată au fost depuse la CJ P Neamţ 3.476 cereri de tratament balnear pentru anul 2020, fiind valorificate pentru prima serie de tratament balnear un număr de 51 bilete de tratament.

Chiar dacă cererea este mai mare decît oferta unii pensionari evită să plece la tratament la început de an, astfel că rămîn bilete nefolosite. Cei mai mulţi sînt interesaţi de perioada estivală cînd timpul este mai favorabil. Reamintim că pentru cele 19 serii de tratament balnear ale anului în curs Casei Judeţene de Pensii Neamţ i-au fost repartizate un număr total de 1.123 bilete de tratament, în unităţile de tratament balnear proprietate a Casei Naţionale de Pensii Publice, Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă T.B.R.C.M – SA.

Prin Ordinul Preşedintelui C.N.P.P. nr.347 din 05.02.2020 au fost aprobate Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear pentru anul 2020. Pentru a se înscrie în vederea obţinerii unui bilet de tratament, potenţialul beneficiar trebuie să depună la sediul casei teritoriale de pensii doar cererea tip – formularul aprobat prevăzut de Anexa nr.1 la Criterii (completat corect cu toate elementele prevăzute de document, necesare în vederea identificării solicitantului, opţiunilor acestuia şi a categoriei de beneficiar), urmînd ca restul documentelor să fie ataşate cererii la momentul eliberării biletului.

Citește știrea

Actualitate

Premiul naţional pentru proză Ion Creangă, Opera Omnia, decernat la Humuleşti

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ printre nominalizaţii la premiu se află Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Florina Iliş, Bujor Nedelcovici, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag şi Varujan Vosganian

Pe 1 martie se va decerna, la Humuleşti, “Premiul naţional pentru proză Ion Creangă, Opera Omnia”. La casa memorială a autorului Amintirilor din copilărie va fi anunţat cîştigătorul celei de-a patra ediţii a evenimentului organizat de Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare şi Consiliul Judeţean, în colaborare cu Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor.

A devenit deja o tradiţia ca Premiul să fie decernat anual unui autor român de certă situare valorică, recunoscut în ţară şi străinătate, printr-o operă literară durabilă, în genul ficţiunii narative.

Laureaţii primelor trei ediţii au fost prozatorii Dumitru Radu Popescu, Nicolae Breban şi Eugen Uricaru. Cîştigătorul de anul acesta va fi decis de un juriu alcătuit din scriitorii şi criticii literari Mircea A. Diaconu, Theodor Codreanu, Vasile Spiridon, Antonio Petraş, Constantin Dram, Cristian Livescu şi Ioan Holban(preşedinte).

Startul evenimentului va fi dat pe 29 februarie, la Piatra Neamţ, cu simpozionul “Ion Creangă în universalitate – 183 de ani de la naşterea marelui nostru clasic”, prezidat de academicianul Nicolae Breban.

Sînt aşteptaţi să participe scriitori din Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Vaslui, Bacău, Galaţi, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Roman şi Piatra Neamţ. Vor fi şi lansări de carte: “Viaţa altora”, de Eugen Uricaru (Amintiri în seria Prozatori români laureaţi ai Premiului naţional de proză Ion Creangă), “Eugen Uricaru. Monografie”, de Ioan Holban, “Ion Creangă – Spaţiul Memoriei”, de Ioan Holban, “Bojdeuca lui Ion Creangă – Din istoria primului muzeu literar din România”, de Iulian Pruteanu Isăcescu, “Explorarea unui miracol”, de Cristian Livescu, revistele Antiteze (nr.56 – 57/2020) şi Scriptor (nr.3-4/2020).

Vor prezenta Lucian Vasiliu, directorul editurii Junimea, profesorul Mircea Coloşenco şi prof. dr. Nicolae Scurtu. În aceeaşi zi, oaspeţii vor vizita muzeele Cucuteni şi Calistrat Hogaş, din Piatra Neamţ şi vor merge la recepţia ce va fi oferită de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, în onoarea juriului şi a invitaţilor la manifestare. Pe 1 martie, după o vizită la Mănăstirea Văratec, participanţii se vor reuni la casa memorială din Humuleşti, unde va fi anunţat cîştigătorul Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera Omnia.

El va fi ales din rîndul celor nouă scriitori nominalizaţi pentru ediţia de anul acesta: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Florina Iliş, Bujor Nedelcovici, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag şi Varujan Vosganian. Tot în cadrul ceremoniei de la Humuleşti va fi decernat titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ scriitorului Eugen Uricaru.

Printr-o înţelegere parafată între Consiliul Judeţean Neamţ şi Consiliul Local Tîrgu Neamţ s-a instituit regula ca fiecare laureat al prestigiosului premiu să intre în galeria personalităţilor ce fac cinste urbei de pe malurile Ozanei. Alături de organizatori, vor fi implicaţi în derularea evenimentului Complexul Muzeal Neamţ, Primăria şi Consiliul Local Tîrgu Neamţ, Societatea Scriitorilor din judeţul Neamţ, Casa Corpului Didactic Piatra Neamţ, Fundaţia Culturală Ion Creangă, Tîrgu Neamţ, Asociaţia Română pentru Cultură şi Arte Arcade din Piatra Neamţ, Biblioteca Judeţeană G.T.Kirileanu Neamţ, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi revista Antiteze.

În urbea de sub Cetate se desfăşoară anual şi alte manifestări dedicate povestitorului humuleştean, cea mai reprezentativă fiind Zilele Ion Creangă. În decembrie 2019 s-au împlinit 50 de ani de la prima activitate omagială dedicată autorului Amintirilor din copilărie şi 160 de ani de la trecerea lui la cele veşnice.

Citește știrea

Trending