Contactează-ne

Politica

Viaţa politică nemţeană în perioada interbelică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Participarea României la Primul Război Mondial a avut importante consecinţe şi asupra locuitorilor din Neamţ.

În timpul conflagraţie, judeţul, la fel ca întreaga Moldovă, a trebuit să facă faţă unor cerinţe care depăşeau cu mult posibilităţile de aprovizionare a frontului şi a populaţii cu cele necesare.

Potrivit dării de seamă întocmite de prefectul Panaite Criveţ, în 1919 „Pagubele pricinuite de război în averea publică a locuitorilor se ridică la 54 milioane lei. Invalizii de război sunt 650, orfani de pe urma tăzboiului avem 3.300. La acestea se adaugă numărul celor căzuţi şi dispăruţi în urma suferinţelor. Populaţia totală este de 170.000 de suflete“.

Reforme înfăptuite după război au dat societăţii româneşti un caracter mult mai dinamic, au schimbat în mod radical structurile sociale şi politice, dând naştere unei Românii foarte deosebite de cea veche. Schimbarea se face simţită şi pe plan local.

Prin Reforma Agrară din 1918-1921, potrivit aceleaşi dări de seamă despre starea judeţului, s-a trecut „în stăpânirea ţăranilor 32.000 hectare care împreună cu cele 40.000 cât aveau înainte de expropiere face la un loc 72.000 hectare cultivat aflat în mâna ţăranilor, iar proprietarilor mari rămânându-le 8.000 hectare care împreună cu livezile şi păşunile se ridică la 15.000 hectare“.

Adoptarea votului universal, care înlocuia vechiul sistem cenzitar, a însemnat „pulverizarea vieţii politice, fragmentarea spectrului politic până atunci stabil şi dominat de numai două partide, cel conservator şi cel liberal“. El a avut drept urmare o participare mult mai largă a cetăţenilor la viaţa politică şi în al doilea rând o creştere însemnată a numărului formaţiunilor politice care apar pe scena politică.

Vechea dualitate a celor două partide care alternau la putere a fost înlocuită printr-o înmulţire de partide „din care singurul cel naţional-liberal cu puternica lui organizaţie s-a pututu menţine în fruntea războiului şi după ea, iar partidul conservator reprezentat prin câteva vechi figuri politice dispăru aproape cu desăvârşire.

Au rămas în faţă Partidului Naţional Liberal, partidele care aveau să profite de curentele democratice ivite după război. Apărură astfel gruparea ţărănistă, partidul poporului, manifestaţiile mai accentuate ale grupării d-lui prof. Nicolae Iorga ca şi rolul partidului naţional transplantat din Ardeal prin noua configuraţie a României Mari“.

Regimul democratic instaurat după 1918 începea să caracterizeze treptat şi viaţa politică din această regiune. Rivalităţile dintre partide, campaniile electorale cu toate framântarile lor şi polemicile dintre lideri au dat o notă aparte vieţii politice de pe întinsul Neamţului. Ion Costinescu, Gheorghe Măcărescu, Ion Matasă, Ernest Kirculescu, Nicu Ioaniu, Dimitrie Sturdza, Panaite Criveţ, Leon Mrejeriu, Leon Pşepelinschi sau Alexandru Comăniţă au condus destinele acestui judeţ sau au reprezentat interesele acestuia în Parlament.

Unii dintre ei au trecut de la un partid la altul din dorinţa de a face carieră politică şi atunci disputele au devenit mai interesante şi larg comentate de presa locală. Ziarul Biruinţa subliniază faptul că: „au trecut atâţia ani după război şi totuşi ţara noastră nu a intrat încă în periada de linişte şi muncă, iar între oamenii politici e o dihonie cum rar s-a văzut, nu sunt doi şefi de partide să se poată înţelege între ei şi mai ales să lucreze“.

Un exemplu grăitor este avocatul Ion Matasă care mărturisea că „am încercat să intru în PNL. Influenţat de scrierile poetului Mihai Eminescu, nu simpatizam acest partid dar credeam că-mpreună cu alţii, vom forma stânga acestui partid“. A renunţat la liberali şi a fost unul din fondatorii organizaţiei Neamţ a Partidului Ţărănesc.

Peste câţiva ani, în timpul guvernării liberale 1934-1937, îl găsim printre menbrii PNL, membru în delegaţia permanentă, despre care spunea că este singurul pe care se poate bizui ţara iar „la baza acestuia stau idei care nu se schimbă după bunul plac al şefilor ori după bătaia vântului“. După război, liberalii au continuat să joace un important, reprezentând cea mai puternică formaţiune a perioadei interbelice.

Influenţa pe care a avut-o „e datorată rolului pe care l-a jucat în opera înfăptuirii României Mari, fiind acela care a început şi condus războiul nostru. În acelaşi timp el, prin acordarea votului universal şi prin reforma împroprietăririi ţăranului, graţie principiului exproprierii, s-a pus în fruntea celor mai înalte curente democratice, aşa că nu numai că a stat în curentul vremii dar a depăşit în unele privinţe cele mai înaintate curente ale vremii noastre.

De acum încolo prin PNL ca şi prin celelalte partide, viaţa noastră politică nu poate să evolueze decât numai în sfera celei mai largi şi sincere democraţii“. Liberalii au condus aproape neîntrerupt din 1914 până în 1918. După o perioadă de reorganizare şi extindere a organizaţiei, liberalii au revenit la putere între 1918-1919, 1922-1926, 1933-1937.

Aceleaşi etape le putem urmări şi în Neamţ. După 1918, organizaţia Neamţ şi-a întărit rândurile, a devenit mai puternică, obţinând un prim succesl în timpul alegerilor din noiembrie 1919. Pentru Adunarea Deputaţilor au fost admişi candidaţii de pe lista PNL: Dr. Alexandru Comăniţă, Dr. Ion Costinescu, Leon Pşepelinschi şi Leon Mrejeriu, iar pentru Senat, Ştefan Potop.

Chiar ei mărturiseau că: „Îndărătul ordinii păstrătoare de echilibru, îndărătul liniştii ce dă posibilităţi de progres, am fost şi suntem pionierii tuturor ideilor înaintate, pentru a asigura înlăuntrul graniţelor noastre naţionale progresul şi dreptatea socială“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Lovitură de teatru – Leoreanu candidat la Primăria Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Mişcare surpriză pe scena politică din Neamţ: Laurenţiu Leoreanu este, conform unor surse neoficiale, candidatul PNL pentru Primăria Roman. Decizia a fost luată în această seară, sâmbătă, 8 august şi tranşează disputa privind candidatura la primăria romaşcană. După ce primarul Micu a rămas fără mandat prin decizie de prefect, pentru incompatibilitate, s-a dat naştere la numeroase speculaţii privind candidatul la primăria romaşcană. Se pare că presiunea pentru a stabili un candidat care să aibă şanse reale de câştig l-a determinat pe Laurenţiu Leoreanu să intre în cursă. Rămâne de văzut care va fi reacţia PSD.

 

Vom reveni

Citește știrea

Actualitate

Alianța pentru Modernizarea Neamțului 2020

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ PSD - PPU - ALDE au candidat comun pentru președinția Consiliului Județean Neamț, actualul lider al legislativului nemțean, Ionel Arsene ■ reprezentanții celor trei partide semnatare ale alianței vorbesc despre continuitate în administrație, scopul comun fiind modernizarea județului ■

Trei formațiuni politice – PSD, PPU-Social Liberal și ALDE – au pus astăzi, 8 august 2020, la Piatra Neamț, bazele unei alianțe care va funcționa la alegerile locale de luna viitoare, pentru câștigarea Consiliului Județean Neamț.

Ionel Arsene, actualul președinte al legislativului nemțean, este candidatul „Alianței pentru Modernizarea Neamțului 2020“, pentru un nou mandat de președinte. Din partea PPU-SL, la lansarea noii alianțe a participat președintele interimar Teodor Meleșcanu, iar actualul vice al Consiliului Județean Neamț Ion Asaftei, prezent și el la eveniment, reprezintă ALDE în noua structură politică.

Ionel Arsene a vorbit despre preocuparea comună a celor trei formațiuni, reunite acum sub umbrela aceleiași alianțe. „Continuitate! Acesta este planul meu și al colegilor de față, pentru următorii 4 ani, când ne gândim la județul Neamț! Vreau să termin ceea ce am început ca președinte al Consiliului Județean și să realizez ceea ce iși doresc nemțenii.

Am lucrat continuu cu motoarele turate! Ceea ce am realizat în acest mandat, ajuns acum la final, depășește cu mult ceea ce s-a făcut în Neamț în ultimii 30 de ani. Dar, repet, mai sunt lucruri de făcut și tocmai de aceea îmi doresc un nou mandat de președinte al Consiliului Județean!

Pentru a continua performanța în administrație, astăzi am pus bazele «Alianței pentru Modernizarea Neamțului 2020», între PSD, Partidul Puterea Umanistă și ALDE. Alături de vicepreședinții cu care am colaborat până acum, am crescut nivelul de trai al cetățenilor din Neamț. Tot alături de ei vreau să continui dezvoltarea județului nostru și de aceea aveam această alianță pentru Consiliul Județean. Sloganul meu este «Fapte, nu vorbe!».

Pentru asta este nevoie de continuitate în administrarea zonei în care trăim. Nemțenii văd ce am realizat pentru județul nostru și sunt convins că și ei își doresc continuitate. Sunt sigur că așa va fi, pentru următorii 4 ani!“, a declarat președintele PSD Neamț, Ionel Arsene.

Printre primele proiecte care urmează să debuteze în județ este construirea noului spital de urgență la Piatra Neamț, investiție ce va depăși 250 milioane de euro.

Atât președintele PPU, Teodor Meleșcanu, cât și președintele ALDE Neamț, Ion Asaftei, au vorbit despre crearea, la Neamț, a unei alianțe bazate pe încredere și respect reciproc între semnatari și dorința fiecăreia dintre cele trei formațiuni de a moderniza Neamțul.

Citește știrea

Actualitate

Primăria Roman: Lupte dure pentru candidatură. Cine sunt favoriţii şi ce condiţii pun

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ PNL ar putea merge cu echipa: Leonard Achiriloaei-George Lazăr-Roxana Iorga ■ la PSD, Alin Antochi se ţine tare şi pune condiţii ■ protopopul Dragoș Munteanu a ”ieşit” din cărți pentru că nu a obținut acordul Sfîntului Sinod ■

Lupte dure pentru postura de candidat la Primăria Roman. În PNL, sunt mai multe nume vehiculate. Unul e al prefectului actual, George Lazăr. Din partea taberei ”Leoreanu” l-am avea pe Leonard Achiriloaei, care are de partea sa atu-ul de a vorbi de la înălțimea funcției de Secretar de Stat la Ministerul Mediului. Cel de al treilea nume vehiculat ar fi cel al primarului interimar, Roxana Iorga. Mai mult, în cărți pentru a fi prezent pe listă, conform declarațiilor „subliminale” ale deputatului Dan Laurențiu Leoreanu, s-ar afla chiar și fostul primar Lucian Ovidiu Micu, care, dacă ar accepta să candideze pe listele PNL ar avea șansa să-și aranjeze un post de city-manager.

Și în tabăra social-democrată e ”furtună”

Şi în ”tabăra PSD” lucrurile sînt destul de complicate și țin tot de negocieri. Avocatul Alin Antochi, susținut puternic de majoritatea primarilor PSD, chiar dacă a venit recent din PNL, ar putea fi candidatul social-democrat la Primăria Roman. Candidatura lui Alin Antochi este, însă, la vremea la care vorbim, încă incertă. Se pare că problema este că el îşi doreşte un loc eligibil pe lista pentru parlamentare. Numai că pe respectivele locuri sunt nume grele: pornind cu Ionel Arsene, continuînd cu Dan Manoliu şi cu Oana Bulai, nume greu de dislocat de pe listă. Dacă Antohi va spune pas, PSD-ul ar putea rămâne descoperit, căci un nume ca acel al profesorului Ciocoiu (de la CNRV) nu spune nimic, dar absolut nimic, nici jurnaliștilor și cu atît mai puțin electoratului. Protopopul Dragoș Munteanu, care era a doua alternativă ”măsurată” de un sondaj al PSD, nu a primit binecuvîntarea Sfîntului Sinod, de a candida și nu și-a riscat cariera preoțească și funcția de protopop, pe himera unui post de primar.

Citește știrea

Trending