Publicitate

■ cantitatea uriaşă de recipiente şi lemn adunate pe lacul de acumulare a adus la Bicaz oficiali de la Bucureşti ■ „Aceste bidoane n-au crescut pe apă, ci se datorează neglijenţei noastre. Trebuie să ecologizăm, să strîngem, să avem grijă de natură şi pentru generaţiile viitoare“, a declarat Viorel Toma, preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului ■

Peturile şi mizeria adunate în acest an, dar mai abitir în iunie şi iulie, pe luciul apei Lacului de acumulare Izvoru Muntelui Bicaz, au pus pe jar, scoţîndu-i din birouri, pe reprezentanţii Mediului, Apelor Române, Hidroelectrica şi Consiliului Judeţean. Este adevărat că acest nedorit fenomen are tradiţie în zonă, Bicazul confruntîndu-se cu invazia peturilor şi a altor deşeuri plutitoare, ce sufocă lacul de ani buni. Vinovaţi de acest flagel se fac trăitorii localităţilor din zona riverană lacului şi din comunele situate pe Valea Bistriţei, pînă spre Vatra Dornei ori Borsec. În vara acestui an, mai precis de la începutul lunii iunie, cînd zona a fost atacată de ploi torenţiale, fenomenul a căpătat dimensiuni alarmante. Bătălia cu perfidia „inamicului“ a fost reluată de îndată de către bicăjeni, astfel încît, pata neagră de pe obrazul oraşului de sub poale de baraj să fie estompată, dacă nu eradicată, înainte ca zona să fie călcată de către turiştii români şi străini. Acţiunea se află în plină desfăşurare, dar din nefericire tehnica precară a strîngerii deşeurilor conduce la întîrzierea peste poate a acţiunii. Nu întîmplător, pe 17 iulie, în zona barajului au fost prezente oficialităţi centrale şi judeţene pentru a analiza dezastrul ecologic, după cum aveau să-l definească oaspeţii. „Am deplasat la Bicaz o comisie din care fac parte eu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, Szeb Robert, Comisarul General Adjunct al Gărzii de Mediu şi directorul Corpului de Control al Ministerului Mediului şi am constatat că pe lac e un dezastru ecologic. Am convocat factorii responsabili, respectiv Hidroelectrica şi Apele Române, am discutat cu dînşii zilele trecute şi le-am pus în vedere rezolvarea problemei cît mai curînd posibil. Se pare că s-au mişcat foarte repede şi foarte bine. Le-am spus că mă întorc împreună cu comisarul general adjunct pentru a vedea care e situaţia lucrărilor, fapt ce s-a petrecut astăzi. Faţă de luni, cînd am ajuns prima dată, acum situaţia este mult mai bună. În paralel, am demarat controale pe toată suprafaţa aferentă lacului, la unităţile administrative riverane, în tot bazinul hidrografic al Bistriţei, de la Suceava pînă la Bicaz, să vedem cine este vinovat de acest dezastru. Vă daţi seama că aceste bidoane n-au crescut pe apă, ci se datorează neglijenţei noastre. Noi însă trebuie să ecologizăm, să strîngem, să avem grijă de natură şi pentru generaţiile viitoare“, a declarat Viorel Toma, preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului. Fenomenul afectează şi turismul din zonă, fapt confirmat de către unii din cei aflaţi ocazional în zona barajului.

Speranţe de eradicare a fenomenului

Nu se poate. Trebuie ca factorii de decizie să ia măsuri coercitive, pentru că, pînă la urmă, tot oamenii sînt vinovaţi de amploarea fenomenului“, a spus un bucureştean de la care aveam să aflăm că ştia situaţia din ţară dar şi de afară. „Fenomene de genul acesta se întîlnesc peste tot, dar parcă aici este prea de tot. Trebuie mai multă fermitate în luarea deciziilor şi cine încalcă legea să plătească“, a opinat un alt turist martor la discuţiile oficialilor cu presa. „Situaţia ne pune un semn de întrebare. În fiecare an au venit peturi la baraj, dar anul acesta viiturile au adus o cantitate dublă. Bineînţeles că în urma controalelor efectuate de comisarii de la Mediu, împreună cu colegii de la Ape şi Agenţia de Mediu, au constatat că există abandonări de deşeuri în albiile minore ale diferitor afluienţi ai Bistriţei, fapt care au dus la această creştere alarmantă a deşeurilor pe apa lacului. Comisarii Gărzii de Mediu sînt şi la ora actuală pe teren unde identifică şi operatori economici care nu au contracte de salubritate, pensiuni care nu fac dovada unui management al deşeurilor aşa cum scrie la lege, fapt pentru care se vor aplica sanţiuni, urmînd ca aceste controale să ajungă pînă la nivelul persoanelor care nu respectă legea. Fac un apel şi la autorităţile locale să se implice mai mult în această acţiune deoarece Garda de Mediu are un personal limitat, iar primăriile au aceleaşi obligaţii conform legii. Consider că doar aşa vom reuşi ca în anii următori să nu ne mai confruntăm cu un aşa dezastru ecologic“, a afirmat Szeb Robert, comisar general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu. Despre fenomenul de pe luciul de apă al lacului avea să mai vorbească directorul general Victor Stan, de la Apele Române, care avea să dea vina pe fenomenele meteo, pe viiturile mari ale pîraielor din zonă şi pe mentalitatea oamenilor privind păstrarea curăţeniei, lucruri adevărate, dar insuficiente, deşi aşa cum a fost subliniat în dialogul oficiali – presă cadru legislativ există, dar aplicarea acestuia e deficitară. Aceleaşi vorbe avea să spună şi vicepreşedintele CJ Neamţ, Ioan Asaftei: „Eu cred că prin prezenţa în Neamţ a acestor personalităţi administrative legate de Mediu vor face ca activitatea să se amplifice, astfel încît într-un viitor apropiat şi-n perspectiva anilor viitori să eradicăm acest fenomen, acest flagel al peturilor. Cred în reuşita activităţii, fapt certificat deja pe primele măsuri luate în teren ale căror beneficiari sîntem noi, cu toţii“. În timp ce pe baraj problema peturilor se afla în dezbatere, pe lac şi în punctele de strîngere a deşeurilor, acţiunea se derula conform programului stabilit de factorii de răspundere. Ce va să urmeze se va vedea în zilele următoare, care trec al naibii de repede, iar la mijloc de august, conform tradiţiei, la Bicaz va fi Ziua Marinei.

Comentarii Facebook
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.