Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Verdict pentru printii Sturdza

Știre publicată în urmă cu

în data de

• solicitarea de retrocedare a 27.000 de hectare de pãdure ar putea fi solutionatã astãzi • primarii din localitãtile de pe Valea Muntelui nu sînt de acord cu retrocedarea • prefectul considerã cã acestia au „interese“ • localnicii, veterani de rãzboi sau urmasii lor, se tem cã ei nu vor mai fi împroprietãriti • procuratorul familiei Sturdza vorbeste de procese intentate statului în cazul nevalidãrii cererii •

Situatia retrocedãrii terenurilor solicitate de familia Sturdza pare sã se complice, numeroase voci, interesate sau nu, nefiind de acord cu restituirea „in integrum“ a circa 27.000 de hectare de pãdure. Astãzi s-ar putea afla deznodãmîntul celei mai consistente cereri de acest gen din judetul Neamt. Sute de cetãteni, veterani de rãzboi si descendentii, din comunele în care urmasii printului Mihai Sturdza solicitã mii de hectare de teren, sînt nemultumiti spunînd cã, în cazul în care retrocedarea va fi validatã, ei nu-si vor mai primi pãmîntul promis de stat, dupã rãzboi. Reprezentantul legal al Sturdzenilor afirmã cã, dacã nu se vor primi toate cele 27.000 de hectare, urmarea este una singurã – actionarea statului român în judecatã la instante internationale. De mentinat este si pozitia localnicilor din zona de munte, care au afirmat cã vor recurge la mãsuri de protest în cazul în care pãdurile cerute de ei nu le vor fi date.

Astãzi, în sedinta Comisiei de Fond Funciar va fi dezbãtutã si existã sanse sã se dea un verdict cererii formulate de urmasii printului Mihai Sturdza. În ipoteza cã aceasta va fi acceptatã, decizia va naste cu sigurantã nemultumiri în rîndurile localnicilor din comunele Ceahlãu, Hangu, Grinties, Farcasa si Poiana Teiului, primarii de aici spunînd cã oamenii sînt hotãrîti sã recurgã la manifestãri de protest. În cauzã sînt veteranii de rãzboi sau urmasii lor, care ar fi trebuit sã primeascã suprafete de teren, de pînã la un hectar, din partea statului, în semn de recunostintã pentru faptul cã au luptat pe front, dar a cãror împroprietãriri nu s-au realizat pînã acum decît partial. Împroprietãrirea acestora a fost sistatã si muntenii cred cã motivul este legat tocmai de cererea de retrocedare a familiei princiare. În cele 5 comune mentionate s-au întocmit sute de dosare care au fost depuse la forurile superioare, pentru solutionare, dar în majoritatea cazurilor nu s-a emis nici o solutie sau au fost respinse de cãtre Comisia Judeteanã de Fond Funciar. Un total estimativ a suprafetelor pe care le solicitã cetãtenii si primãriile celor 5 localitãti este de aproape 5.000 de hectare. Temerea cea mai mare a cetãtenilor din aceste comune este cã, în cazul în care familia Sturdza îsi va primi mosia înapoi, ei vor rãmîne cu mîna goalã, nemaiexistînd destul teren pentru a fi împroprietãriti. Presati de cetãteni, primarii comunelor amintite au solicitat o amînare a sedintei Comisiei de Fond Funciar. Cele mai mari suprafete de teren pe care le solicitã cetãtenii, dar si primãriile sînt în localitãtile Ceahlãu (1.100 hectare) si Hangu (2.000 hectare). Culmea este cã în aceste comune solicitãrile familiei Sturdza sînt pentru tot terenul disponibil.

„Este o mare nedreptate“ Pentru a afla starea de spirit de pe Valea Muntelui am contactat alesii locali din cîteva comune. „Dacã Sturdza primeste toatã suprafata se face o mare nedreptate cetãtenilor care au luptat pentru tarã. Si pe ce bazã elibereazã titlul de proprietate? Pe baza unui proces-verbal nesemnat, din ’42? Vom ataca în instantã aceastã decizie. Va fi una dintre cele mai mari nedreptãti. Sînt oameni care au fãcut 7 sau 8 ani de lagãr, iar acum sînt pur si simplu dezmosteniti. Vom merge la Guvern, peste tot unde se poate pentru a încerca rezolvarea corectã a problemei“, a declarat Gavril Lupu, primarul comunei Hangu. Constantin Schiopu, primarul comunei Ceahlãu, în care mostenitorii lui Sturdza ar trebui sã primeascã aproape 16.000 de hectare, s-a declarat nemultumit de faptul cã sedinta de fond funciar nu a fost amînatã. „Ne-au promis cã vor amîna sedinta. Se pare cã n-au fãcut-o si oamenii stau pe un butoi de pulbere, gata sã iasã în stradã. În aceastã situatie nu stiu ce sã mai fac, am încercat toate variantele posibile. Pot face eu ceva în fata celor care semneazã legile? Am vorbit si cu parlamentarii de Neamt. Cei de la PSD nu sînt bãgati în seamã, iar ceilalti nu ne bagã pe noi în seamã“, a mentionat Constantin Schiopu. La Grinties, de la viceprimarul Mihai Ichim am aflat cã localnicii solicitã 730 de hectare de teren, iar familia princiarã are de primit 9.800 de hectare. „În cazul în care îi vor aproba solicitarea lui Sturdza, vor fi mari probleme cu oamenii. Deja avem probleme în acest sens, deoarece unele dosare sînt depuse din anul 2000 si nici acum nu s-au dat solutii“, a mentionat Mihai Ichim. La Farcasa situatia nu este chiar atît de dureroasã deoarece suprafata solicitatã nu este atît de mare ca în celelalte comune si nici solicitãrile cetãtenilor atît de multe, iar pe raza localitãtii mai existã teren care ar putea fi dat veteranilor sau mostenitorilor acestora. Probleme sînt si la Poiana Teiului unde primarul a afirmat cã sînt respinse dosare din partea cetãtenilor pentru o suprafatã de 380 de hectare de teren. „Si la primãrie mai avem de primit 600 de hectare de teren. Am solicitat modificarea legii, dar nu prea avem sorti de izbîndã“, a mentionat Petru Bîia, primarul de Poiana Teiului.

„Vom ajunge pînã la Bruxelles“ Toader Mocanu, prefectul de Neamt, s-a declarat nemultumit de unele aspecte ale situatiei actuale. Oficialul a sustinut cã Directia Silvicã, prin raportul întocmit (în care se propune acordarea a numai 14.000 de hectare familiei princiare) „a pasat pisica în ograda Prefecturii“ si cã primarii celor 5 comune „au alte interese“ decît cele ale cetãtenilor. „Miercuri (n.r. – la o zi dupã sedinta de fond funciar) voi chema primarii acestor localitãti pentru a purta o discutie si am sã le explic de ce nu au fost solutionate multe dintre dosarele despre care ei fac vorbire. Dosarele care nu s-au solutionat, nu le-am tinut noi în stand-by, ele sînt incomplete. Primarii se erijeazã în liderii cetãtenilor, dar eu cred cã au ceva interese în acest joc. Existã si rea-vointã din partea celor de la Directia Silvicã, a cãror reprezentanti în comisiile locale din aceste comune au nesocotit propunerile de retrocedare venite din partea cetãtenilor. Pe de altã parte, multe dintre dosarele de retrocedare din Hangu, Grinties sau Poiana Teiului sînt incomplete, iar oamenii nu au fost ajutati sã le completeze corect“, a mentionat prefectul Toader Mocanu. Procuratorul familiei Sturdza este de pãrere cã altã solutie, decît cea în favoarea printului Dimitrie Sturdza, nu este acceptabilã. „Propunerea Directiei Silvice, de a primi numai 14.000 de hectare, nu o luãm în calcul, iar, în cazul în care nu vom avea cîstig de cauzã, vom da în judecatã statul român. Vom urma toate cãile legale, începînd de la Comisia Nationalã de Fond Funciar si vom ajunge pînã la Strasbourg sau la Bruxelles“, a afirmat juristul Nicolae Bujor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Trending