Contactează-ne

Actualitate

Vasile Bagiu, lansare de carte la Bibliotecă

Știe publicată cu

în data de

■ evenimentul are loc pe 14 martie, în Sala Cupola ■ autorul va oferi doritorilor autografe ■ întîlnirea va fi moderată de directorul Mihaela Mereuţă, Dorin Ploscaru, Dan Iacob şi Mihael Balint ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ găzduieşte lansarea cărţii „Metode simple de încetinire a timpului. Poeme“ de Vasile Baghiu, apărută recent la Editura Eikon. Evenimentul va avea loc joi, 14 februarie 2019, începînd cu ora 17:30, în Sala Cupola. Vor vorbi preotul poet Dorin Ploscaru, scriitorul Dan Iacob şi Mihael Balint. Autorul va fi la dispoziţia participanţilor cu răspunsuri la eventualele întrebări şi cu autografe pentru doritori. „Voi spune şi eu cîte ceva despre poezia trăită şi poezia scrisă. Va fi timp, cred, şi pentru întrebări, răspunsuri, dialoguri, la o cafea de vorbă. La fel, pentru autografe. Vă aştept cu drag!“, spune Vasile Baghiu. Întîlnirea va fi moderată de prof. Mihaela Mereuţă, director-manager al Bibliotecii Judeţene. Vasile Baghiu, născut pe 5 decembrie 1965, la Borleşti, este un poet, prozator şi eseist. Aparţine aşa-numitei generaţii nouăzeciste şi este cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept şi manifest care propune o direcţie nouă în poezie şi despărţirea de paradigma postmodernistă. A debutat în presă cu poezie, în 1983, simultan în revista Ateneu şi în revista Liceului Sanitar din Bacău, pe care l-a absolvit în 1984. Aici i-a fost îndrumător profesorul şi eseistul Ioan Neacşu, care l-a introdus în mediile literare ale oraşului lui Bacovia şi la cenaclul cu numele poetului simbolist, unde a cunoscut poeţi precum Ovidiu Genaru sau Sergiu Adam. Pînă în 1989 a publicat cîteva poezii în revista Amfiteatru, susţinut de poeta Constanţa Buzea, în revista Familia, unde în 1988 a fost prezentat de poeta Ana Blandiana (sub numele „Corespondent“, poetei fiindu-i interzisă semnătura în acea perioadă), şi a citit poezie la cenaclul Universitas condus de criticul Mircea Martin, precum şi la întîlnirile literare organizate prin ţară de criticul Laurenţiu Ulici. Tot în această perioadă, în timp ce lucra ca asistent medical la Sanatoriul Bisericani, îi cunoaşte, la Piatra Neamţ, pe membrii aşa-numitei Şcoli de poezie de la Neamţ. După 1989, se mută la Piatra Neamţ şi începe să apară mai frecvent în presa literară. Publică poezii şi articole şi susţine periodic rubrici de critică literară şi eseu („Plasa de fluturi“, în „Poesis“, „Culisele poeziei“, în „Cronica“ şi „Mozaicul“, „Sfîrşit de mileniu“ şi „Irealitatea imediată“, în „Monitorul“). Publică, de asemenea, manifestele himerismului, în „România literară“, „Familia“, „Poesis“ şi „Vatra“. Debutează editorial în 1994, cu volumul de poezie „Gustul înstrăinării“, la Editura Timpul din Iaşi, după cîştigarea primei ediţii a Concursului „Aurel Dumitraşcu“. A fost al doilea volum în ordinea scrierii, pentru că primul volum încă era amînat, dinainte de 1989, la editurile Cartea Românească şi Eminescu. Au urmat, în deceniile următoare, mai multe volume de poezie, o culegere de proză scurtă şi trei romane. A obţinut, prin concurs, mai multe burse literare „writers-in-residence“ în Europa, iar textele sale au apărut în traduceri în reviste şi antologii din diferite spaţii culturale, în italiană, maghiară, slovacă, cehă, armeană sau rusă. Scrie şi în limba engleză. A publicat poeme în reviste şi antologile americane, în revista neo-zeelandeză „Southern Ocean Review“ şi în revista canadiană „Stellar Showcase Journal“. Între 2005 şi 2009 a fost redactor al website-ului american de poezie „Poetry Circle“. Este co-autor, împreunăcu poeţii americani D.M. Timney şi Michael Cotner, al volumului de poezie „Transatlantic Crossings. The Constant Language of Poetry“ (TJMF Publishing, USA, 2006). A lucrat ca asistent medical în mai multe locuri, între care sanatoriul Bisericani, un laborator de toxicologie, un cabinet privat de cardiologie şi un serviciu de promovarea sănătăţii, experienţe care i- au influenţat scrisul. În 2008 obţine licenţa în psihologie în cadrul Facultăţii de Sociologie-Psihologie a Universităţii „Spiru Haret“ din Bucureşti, iar în 2010 master-ul în consiliere psihologică în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Pedagogie a Universităţii „Spiru Haret“ din Braşov. A urmat mai multe cursuri de formare şi specializare în terapia narativă la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, este membru al Colegiului Psihologilor din România în specialitatea psihologie clinică şi lucrează începînd din 2008 în calitate de psiholog în acelaşi serviciu de promovarea sănătăţii al Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ în care fusese angajat pînă atunci, timp de mai mulţi ani, ca asistent medical. Aici a fondat în 1997 prima revistă de educaţie pentru sănătate din România, „Modus Vivendi“ (din care au apărut, pînă în 2002, optsprezece numere) şi a iniţiat proiectul de cultivare a lecturii în şcoală „Sănătatea lecturii“, în cadrul căruia a susţinut, în şcoli din judeţul Neamţ, numeroase workshop-uri şi prelegeri despre beneficiile cititului cărţilor, precum şi emisiuni tv la posturi locale pe această temă. Este, de asemenea, profesor titular la Şcoala Postliceală Sanitară din Piatra Neamţ, autor de manuale de specialitate, între care „Teoria şi practica nursing“ (Editura Viaţa Medicală Românească, 2017). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1996 pînă în 2017, an în care şi-a dat public demisia din organizaţie în semn de protest faţă de ceea ce a numit „lipsa de transparenţă şi autoritarismul conducerii“. Este membru al PEN-Club din 1998. A fost vicepreşedinte al Alianţei Civice (2000), preşedinte al Filialei Neamţ a Fundaţiei Memoria (1994 – 2000), redactor-şef al revistei „Antiteze“ (2010). În 1998 publică volumul „Prizonier în U.R.S.S“, scris de tatăl său, Vasile Gh. Baghiu (1922- 1974), în anii cincizeci, imediat după întoarcerea din prizonieratul sovietic. În 2012 apare a doua ediţie a acestei cărţi.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

35 de pui arşi de vii

Știe publicată cu

în data de

Un incendiu ce a avut loc joi, 23 mai, în crucea nopţii, a distrus o magazie a unui localnic din Băluşeşti, comuna Icuşeşti, iar flăcările au ucis şi 35 de pui pe care proprietarul îi avea în incintă. Apelul pentru ajutor venit prin numărul unic de urgenţă 112 a fost înregistrat în dispeceratul ISU – Ambulanţă Neamţ la ora 23:30. La locul indicat de apelant au plecat în viteză militarii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi o autocisternă. Forţele profesioniste au fost sprijinite de membrii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Icuşeşti care au acţionat cu stingătoare şi alte mijloace de stîngere pînă la sosirea pompierilor de la Roman, reuşind să localizaze incendiul. Focul a făcut scrum magazia realizată din lemn cu învelitioare din tablă, cu o suprafaţă de circa 15 metri pătraţi, dar şi bunurile din interiorul construcţiei, respectiv o moară de furaje, scule şi echipamente electrice. Au pierit în foc şi 35 de pui. La final specialiştii ISU au cercetat şi au ajuns la concluzia că nu a fost vorba de o mînă criminală, ci totul s-ar fi datorat efectului termic de la un echipament de iluminat amplasat necorespunzător.

Citește știrea

Actualitate

S-a inaugurat Piaţeta „Garabet Ibrăileanu“

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ Primăria Roman, în colaborare cu Filiala Roman a Uniunii Armenilor din România au realizat o plachetă care marchează numele piaţetei

Primarul municipiului Roman, Lucian Ovidiu Micu şi preşedintele Filialei Roman a Uniunii Armenilor din România, Emanuel Nazaretian, au dezvelit joi, 23 mai, o plăchetă ce marchează piaţeta cu numele scriitorului Garabet Ibrăileanu, de la a cărui naştere s-au împlinit 148 de ani. Ceremonia a avut loc în prezenţa unui grup de elevi de la Colegiul Naţional Roman-Vodă însoţiţi de Cornelia Jora, custodele muzeului Calistrat Hogaş. „Am profitat de această zi în care comemorăm 148 de ani de la naşterea lui Garabet Ibrăileanu şi am dorit să punem în aplicare o hotărîre a Consiliului Local mai veche, prin care 12 piaţete din Roman au primit numele unor personalităţi care au marcat istoria Romanului. Astăzi (joi, n.r.) am inaugurat această piaţetă, care va purta numelei scriitorului Garabet Ibrăileanu. Pînă la sfîrşitul anului toate piaţetele din Roman care poartă numele acestor personalităţi vor fi marcate, în funcţie de evenimentele specifice. Mulţumesc tutruror celor care s-au implicat în marcarea acestui eveniment, respectiv comunităţii armene şi copiilor de la Colegiul Naţional Roman-Vodă, parte din ei ambasadori ai Europei, pe care îi felicit că se implică în viaţa culturală a Romanului“, a declarat primarul Lucian Micu. Preşedintele Filialei Roman a Uniunii Armenilor din România a mulţumit autorităţilor locale pentru decizia de a marca legătura scriitorului şi criticului literar Garabet Ibrăileanu, cu oraşul Roman. „Îmi exprim recunoştinţa faţă de Primărie şi Consiliul Local care au dat dovadă de consideraţie şi respect faţă de înaintaşii noştri valoroşi, alături de Garabet Ibrăileanu, Mihail Jora,V. Gh. Morţun, oameni de origine armeană, legaţi de Roman“, a declarat dr. Emanuel Nazaretian, preşedintele Filialei Roman a Uniunii Armenilor din România. Între 1879 şi 1883 scriitorul şi criticul literar Garabet Ibrăileanu a urmat şcoala primară la Roman, apoi între 1883-1887 a urmat cursurile Gimnaziului Roman-Vodă, fiind unul din elevii eminenţi. La 1 iulie 1889, împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Văian a editat la Roman revista Şcoala Nouă, de orientare socialistă, care a apărut pînă în 1890. Garabet Ibrăileanu a fost secretar de redacţie, semnînd articolele cu pseudonimul Cezar Vraja. Piaţeta care a primit numele ilustrului scriitor se află amplasată în laterala Poştei, clădire monument arhitectonic, pe strada Cuza Vodă. Pînă acum, în oraş au fost inaugurate, cu diverse ocazii, Piaţeta Max Blecher, Piaţeta Dragoş-Vodă, Piaţeta Episcop Mechisedec Ştefănescu, Piaţeta George Radu Melidon, Piaţeta Sergiu Celibidache, toate fiind legate de trecerea prin Roman a unor personalităţi marcante.

Citește știrea

Actualitate

Şcoala Muşatinii a fost autorizată

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ aceasta va funcţiona în incita Fundaţiei Melchisedec Ştefănescu unde funcţionează, deja, şi o grădiniţă ■ micuţii vor avea program after school ■

În mai multe şcoli din judeţ se află în aceste zile echipele de acreditare ale unităţilor şcolare. În zilele de 16 şi 17 mai a avut loc o astfel de vizită şi la Şcoala Primară Muşatinii din Roman. „Activitatea desfăşurată pe parcursul celor două zile a fost o colaborare eficientă între echipa şcolii şi cea a evaluatorilor Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Preuniversitar. La activităţile prevăzute pe agenda vizitei de evaluare a participat din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, inspectorul şcolar Maria Ghiniţă. Vizita de evaluare s-a finalizat cu un raport din care rezultă că această şcoală îndeplineşte toţi indicatorii de calitate prevăzuţi de standardele ARACIP privind autorizarea Şcolii Primare Muşatinii, care urmează ca în săptămînile următoare să primească de la Ministerul Educaţiei şi documentul oficial care certifică autorizarea. Aşteptăm părinţii să analizeze, cu obiectivitate contextul actual şi viitor şi să ştie ce-şi doresc pentru copii lor pentru un început al parcursului şcolar, garantat de o educaţie de calitate susţinută de principii şi valori socio-morale solide. Micii şcolari vor beneficia de condiţii optime de educaţie şi dezvoltare a personalităţii într-un spaţiu generos, sigur şi foarte bine dotat, o programă care respectă curriculumul învăţămîntului naţional al ciclului elementar – inclusiv al clasei pregătitoare, 18 elevi – numărul maxim de elevi în clasă, şi nu în ultimul rînd, competenţele didactico- metodice a două învăţătoare, recomandate de rezultate şi certificarea profesională a gradului didactic I. Confortul psihic al părinţilor este asigurat de programul şcolar desfăşurat în intervalul 8.00-17.00 care include: de la orele 08.00 la 12.00 activităţi instructiv-educative. De la 12,00 la 13,00 se va servi masa şi vor avea loc activităţi recreative şi de odihnă, iar de 13,30 la 17,00 elevii vor participa la activităţi opţionale şi la programul after school“, se precizează într-un comunicat de presă al instituţiei. Înscrierile se vor face la sediul şcolii, din incinta Grădiniţei Melchisedec Ştefănescu, taxa şcolară urmînd a fi de 550 lei, acoperind cheltuielile amintite.

Citește știrea

Trending