Contactează-ne

Educatie

Vărăritul, un străvechi şi tainic meşteşug, adus în actualitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Biblioteci nemţene - memorie şi cultură este titlulatura unui proiect ce are ca obiectiv valorificarea culturii populare ■ subiectul abordat anul acesta este cel al vărăritului pe Valea Bicazului ■

Biblioteci nemţene – memorie şi cultură este titlulatura proiectului iniţiat cu un an în urmă, avînd adresabilitate directă instituţiilor publice de profil, cu precădere pentru cele de pe Valea Muntelui, iar ca obiectiv principal valorificarea culturii populare din zona amintită. Bucurîndu-se de succes, ideea a fost reluată în acest an şi extinsă în întreg judeţul, obiectivul fiind acelaşi, de valorificare a patrimoniului cultural local şi de punere în valoare a identităţii culturale. Echipa de coordonare a proiectului este aceeaşi cu a proiectului de anul trecut, respectiv bibliotecarul şef al Bibliotecii Mihai Eminescu Bicaz, Monica Dieaconu, bibliotecar la Grinţieş şi Virgil Cojocaru, bibliotecar coordonar metodologic al instituţiei judeţene. Bibliotecile şi bibliotecarii care au subscris deja la implicarea în proiect adjudecîndu-şi competenţele necesare, au optat pentru diferite teme pentru realizarea cărora desfăşoară acum activitatea de documentare necesară redactării şi transferului de competenţe către membrii comunităţii locale. Materialele care vor fi realizate pînă la finele lunii octombrie vor putea fi urmărite pe site-ul special creat – bibliotecinemţene.ro. Lista celor nemţene care sînt implicate cuprinde pe cele din localităţile Bîra, Tămăşeni, Timişeşti, Girov, Gîdinţi, Gherăieşti, Borca, Bălţăteşti, Dămuc, Podoleni, Războieni, Tazlău, Trifeşti, Zăneşti şi oraşul Bicaz. Revenind la proiectul din anul trecut, atunci Bicazul s-a orientat spre valorificarea şi transmiterea noilor generaţii a artei populare din zonă, abordînd tema şteazei (o instalaţie rudimentară dar eficientă de spălat, care foloseşte forţa apei) şi a costumului popular, ca anul acesta subiectul abordat să fie cel al vărăritului pe Valea Bicazului. În acest sens, biblioteca bicăjeană se află în plin proces de documentare şi dialog direct cu unii dintre vărarii din Bicaz Chei şi Ţepeşeni, Bicazu Ardelean, pornind de la ideea că vărarii, aceşti adevăraţi Sfarmă-Piatră, aidoma celor din poveşti, transformă de o istorie întreagă roca dură de calcar în pasta albă şi moale atît de necesară economiei casnice. În cele ce urmează prezentăm un articol publicat în mai 2002, în Monitorul de Neamţ, în care era tratat acest meşteşug.

Vărăritul, meşteşugul plin de taine de pe Valea Bicazului

Pentru bicăjeni, starea materială a fost legată prin voinţa naturii, pe lîngă altele şi de existenţa pietrei. Şi nu a oricărui bolovan, ci al unuia încărcat de calcarul din masivul Cheilor Bicazului, fie că se cheamă Piatra Surtucului, Gura Şugăului ori Piatra Luciului, ca să dăm doar cîteva repere în ale surselor de piatră de var de pe Valea Bicazului. Şi cum mintea omului a făcut ca acesta să-şi folosească iscusinţa în primul rînd pentru traiul său zilnic, sigur, munteanul, mistuit de interesul pentru steiul din jur, a fost determinat să născocească vărăritul, această îndeletnicire care a pătruns pînă în prezent, chiar dacă istoria locului a pus în cumpănă viaţa unui meşteşug plin de legende. Vărăritul a început să se practice în zona Bicaz undeva pe la mijlocul secolului trecut. Asta însă n-a însemnat o stîngăcie în ale însuşirii de către bicăjeni a tuturor tainelor unei adevărate meserii. Ne-a făcut să credem acest lucru Crăciun Roşu din Bicazu Ardelean, vărar din tată-n fiu, om care şi-a clădit existenţa sa şi a familiei arzînd mai mereu piatra şi valorificînd rezultatul în întrega Moldovă. „Cînd am făcut eu ochi pe lumea asta, am dat cu privirea de fumul care ieşea din gropile de var. Erau mai multe pe vremea aceea, acum 60 de ani. Dacă Dumnezeu ne-a dat piatra asta de calcar, apoi sigur omul avea s-o folosească şi să caute să trăiască de pe urma ei“, ne-a spus Crăciun Roşu privindu-şi cu admiraţie cuptorul de var din vecinătatea casei, iar pe noi, reporterii, cu coada ochilor, încercînd parcă să ne citească gîndurile, cu care venisem la el într-o zi la început de primăvară, cînd iarna încă nu vroia să plece. „Şi părinţii mei au fost vărari. Pe atunci ei se întovărăşeau şi aveau mai multe cuptoare. Piatra o luau greu din stîncă, pentru că nu începuse spargerea muntelui, cum e acum de cînd a apărut Combinatul de la Taşca. Era greu, dar oamenii au fost vrednici“.

Artizanii gropilor de var

„Să vă povestesc despre cum se naşte varul, că pînă la urmă asta-i, varul apare ca şi pruncul, trece prin focul dragostei dintre limbile de foc şi piatră – ne-a spus bicăjeanul. Piatra o luăm din cariera de la Bicaz Chei. La Moldocim, o remorcă de piatră costă 100.000 de lei. Dacă ţi se aduce acasă te costă 500.000. Ai piatra, o aşezi lîngă groapa de var şi clădeşti cuptorul. Aici, cei-drept, este uşor, dar numai dacă ai deprins secretul încă de cînd erai mic. Construcţia gropii de var începe cu clădirea părţii de jos, prin săparea ei în pămînt la o adîncime de maximum un metru, căreia îi zicem vatra cuptorului. Apoi de la solul gropii se porneşte cu clăditul pereţilor. Aceste grămezi laterale de bolovani, care ţin pereţii interiori ai gropii, cresc odată cu zidul cuptorului de ars varul. Cînd ajungi la înălţimea dorită, sus se face o mică platformă, pentru a se putea umbla şi lucra în timpul încărcării cuptorului de piatră. Probleme mari sînt la bolta acestuia, care trebuie făcută cu «cap». Pentru a menţine bolta, se aşează în centrul ei, în orificiul rămas liber, piatră ascuţită la un capăt, de formă conică, numită par. Parul are menirea de a presa prin greutate şi mărimea sa în pereţii bolţii, pentru a nu se surpa. Peste boltă se pune piatră peste piatră de diferite mărimi pînă se umple locul gol rămas după construirea boltei“. Aici interlocutorul nostru se opreşte pentru a-şi trage oleacă sufletul. După o înghiţitură de apă continuă plimbarea prin tainele vărăritului. „După ce cuptorul a fost clădit, este gata pentru aprins. Peste piatră se aşează un strat de turişte de sub vite, drept strat izolator. Peste paie se pune un alt strat gros de o şchioapă din maltăr, ce formează căciula, care să ţină căldura în cuptor. Se lasă însă obligatoriu cinci-şase borte, ori ţuguri pentru ca focul să tragă. Vrei ca focul să fie mai mocnit – astupi bortele, vrei mai tare – destupi cîte una, două“. Am înţeles cum vine treaba şi ciulim urechile mai departe. Aşa aveam să aflăm că varul pietrei durează 48 de ore fără întrerupere, că focul se ţine mereu treaz, iar lemnul musai trebuie să fie din brad şi că, în final, greutatea pietrei scade la jumătate. „Trebuie să stai la foc zi şi noapte, nu poţi pleca şi nici să pui om străin în care n-ai încredere. Cît priveşte focăritul, trebuie să bagi lemne pînă fumul nu mai este negru, ci albastru“, ne-a spus vărarul. Îi mai smulgem cîteva vorbe şi despre cîştigul de pe urma varului. „Aici, pe loc, nu poţi lua mai mult de 1.500 de lei pe kil de var, dacă o iei prin lume şi ajungi la Botoşani, Dorohoi ori Suceava, mai e o treabă. Ajungi la 4.000 de lei kilul, da şi aici te costă transportul. Sînt şi vărari care pentru a cîştiga mai mult nu ard pînă la capăt varul şi duc piatra nearsă la vînzare. Eu n-o fac, pentru că m-ar bate Dumnezeu. Mă blesteamă vreo băbuţă, care abia a strîns un leuţ şi asta se prinde“, încheie povestea Crăciun Roşu, vărarul din Bicaz Ardeal. Ar mai fi de spus că la un cuptor nea Roşu bagă 6-7 tone de piatră şi scoate, curat, 3-4 tone de var Cînd am pornit spre locul de „zămislire“ a varului, am ajuns la Crăciun Roşu şi pentru că groapa sa de var era în plin proces tehnologic am ţinut cu tot dinadinsul să vedem arderea pietrei. Şi într-adevăr o nimerisem. Groapa lui nea Roşu ardea din plin, fumul pornind-o spre albastrul de final. Lîngă gura de foc a cuptorului se afla la datorie omul lui de încredere, un tînăr care probabil învăţase de mic taina fabricării varului. Această îndeletnicire cu care o parte dintre bicăjenii locului au făcut şi fac casă bună din vremuri trecute, ducîndu-şi viaţa cu modestie, dar în curăţenie precum cea smulsă pietrei de var înaintea Sfintelor Paşte.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Noi cursuri suspendate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ a adoptat o nouă hotărâre care presupune suspendarea cursurilor pentru mai multe clase ale unor unităţi de învăţământ din Neamţ. Astfel, conform hotărârii adoptate,

„se suspendă, conform propunerii Inspectoratului Școlar Județean Neamț, cursurile care presupun prezența „față în față” pentru următoarele clase:

  • Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” – Piatra Neamț – clasa a V-a B – perioada 19.10 –30.10.2020;

  • Scoala Gimnazială  „Mihai Eminescu” Roman – clasa a II-a B – perioada 19.10 –30.10.2020;

  • Colegiul Tehnic „Miron Costin” – Roman – clasa a XI-a H – grupa 1 – perioada 19.10 –30.10.2020;

  • Scoala Gimnazială „Alexandru Podoleanu” Podoleni – clasa a II-a B – perioada 19.10 –30.10.2020;

  • Colegiul Național „Petru Rareș” – Piatra Neamț – clasa a VII-a, clasa a IX-a C, clasa a IX-a D, clasa a IX-a E, clasa a X-a D, clasa a X-a F, clasa a XI-a E, clasa a XI-a F, clasa a XII-a A, clasa a XII-a E – perioada 20.10 – 02.11.2020;

  • Scoala Gimnazială Domnească Târgu Neamț – clasa a IV-a B – perioada 19.10 – 30.10.2020.

Se aprobă, conform propunerii Inspectoratului Școlar Județean Neamț, reluarea cursurilor școlare care presupun prezența „față în față” pentru clasa pregătitoare D din cadrul Școlii Gimnaziale „Elena Cuza”Piatra Neamț (începând cu data de 19.10.2020), clasa a III-a D din cadrul Școlii Gimnaziale  „Calistrat Hogaș” Roman (începând cu data de 20.10.2020), clasa a XI-a din cadrul Școlii Profesionale  Valea Ursului (începând cu data de 20.10.2020) și grupa mică din cadrul Școlii Gimnaziale „I. I. Mironescu” Tazlău (începând cu data de 21.10.2020)”.

Citește știrea

Actualitate

„Generalul” Obreja, mulţumit de situaţia epidemiologică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ acesta crede că 30 de persoane infectate cu SARS Cov 2 în sistem înseamnă puţin de la începutul pandemiei şi pînă în prezent ■ preşcolarii şi şcolarii au o săptămînă de vacanţă intrasemestrială ■

Inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, se arată mulţumit de modul în care evoluezaă situaţia epidemiologică în judeţul Neamţ, în condiţiile în care şi săptămîna viitoare vor învăţa după scenariul roşu doar şapte unităţi şcolare: două la Taşca, două la Războieni, două la Tarcău şi o grădiniţă la Roman şi în condiţiile în care de la începutul pandemiei de coronvirus, în luna martie, există doar aproximativ 30 de persoane, cadre didactice şi personal auxiliar, care au fost confirmate pozitiv.

„Este un număr relativ mic în raport cu populaţia şcolară şi numărul de personal care lucrează în învăţămînt. Dacă vom respecta şi pe mai departe restricţiile sanitare impuse avem credinţa că se va merge la şcoală, după scenariul verde, o perioadă cît mai îndelungată de timp. Urmează de luni o săptămînă de vacanţă pentru cei din învăţămîntul preşcolar şi primar. Sperăm ca după întoarcerea la şcoală să nu apară probleme de îmbolnăviri ale copiilor”, a declarat Mihai Obreja, inspector şcolar general.

Acesta a mai spus că în această perioadă, în colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie, cu Jandarmeria şi Poliţia Locală se realizează verificări ale modului în care firmele de transport judeţean respectă regulile sanitare, pentru că există semnale că pe anumite traseie aglomerate, de unde fac naveta către şcolile din oraşe, elevii de liceu, sînt încălcate regulile de protecţie sanitară, maşinile fiind foarte aglomerate şi existînd riscul răspîndirii virusului SARS Cov 2.

Inspectoratul Şcolar a luat măsuri de dezinfectare a tuturor celor 20 de microbuze şcolare care aparţin instituţiei şi colaborează cu primarii în ceea ce priveşte microbuzele care aparţin primăriilor din cele 84 de unităţi admnistrativ teritoriale, unde există alte 90 de microbuze de transport şcolar.

„Aş vrea să dezmint prin intermediul cotidianului d-voastră o ştire falsă, care a apărut într-un mijloc media din judeţ, prin care se spune că există şcoli care au rămas fără măşti. Este un lucru neadevărat şi nu ştiu de ce nu am fost contactat să fie dată informaţia corectă. Avem în stoc peste 100.000 de măşti, iar vineri, 15 octombrie am primit 3.000 litri dezinfectanţi pentru mîini. Am urcat zilele acestea pe SEAP şi achiziţia de dezinfectanţi pentru suprafeţe: pardoseli, mobilier şcolar, măşti şi tablete. Sîntem în procedură de achiziţii şi cu acestea şi vom avea stocurile necesare dacă vor apărea situaţii extreme, în care va trebui să se treacă la învăţămîntul on-line, pe scenariul roşu”, a mai adăugat inspectorul şcolar general. Mihai Obreja atrage atenţia şi asupra faptului că există părinţi care refuză să folosească măştile date de şcoală, pe motiv că ar fi mari perntru preşcolari şi şcolari şi preferă să cumpere din comerţ măşti mai micuţe, confecţionate artizanal, care nu sînt omologate de Ministerul Sănătăţii, punînd în pericol copiii, care se pot infecta.

Citește știrea

Actualitate

Decizii ale CJSU: Noi suspendări de cursuri şi masca obligatorie în aer liber, la Taşca

Știre publicată în urmă cu

în data de

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ a adoptat, vineri, 9 octombrie, două noi hotărâri, care presupun suspendarea cursurilor pentru clase din şapte unităţi de învăţământ, dar şi obligativitatea purtării măştii în aer liber în comuna Taşca. Cât priveşte suspendarea cursurilor, decizia se aplică pentru următoarele clase:

– Școala Gimnazială nr. 3 Piatra Neamț – clasa a VIII-a C;

– Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Roman – structura Grădinița cu Program Prelungit nr. 3 Roman – grupa mare – subgrupa 1;

– Școala Gimnazială „Gheorghe Pătrașcu” Buruienești, comuna Doljești – structura Școala Gimnazială Doljești – clasa a III-A B;

– Școala Gimnazială Secuieni – clasa a VIII-a;

– Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Pângărați – clasa I;

– Colegiul Național „Calistrat Hogaș” Piatra Neamț – clasele a V-a și a XII-a D;

– Școala Gimnazială „Regina Maria” Bicaz – clasa a II-a B și grupa mare din structura Grădinița cu Program Prelungit.

Vor fi reluate cursurile școlare care presupun prezența „față în față” pentru clasa a VII-a C din cadrul Liceului „Gh. Ruset Roznovanu” – Roznov, clasa a X-a E din cadrul Colegiului Tehnic „Danubiana” Roman și clasa a X-a din cadrul Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Împărați Constantin și Elena” Piatra Neamț.

Citește știrea

Trending