Contactează-ne

Actualitate

Vacanţe XLVI, Vacanţe XLVII…

Știre publicată în urmă cu

în data de

S-a terminat, în seara de 6 iulie, ediţia a XLVI-a (46) a festivalului Vacanţe Muzicale la Piatra Neamţ, cei prezenţi la spectacolele propuse de organizator, Centrul Carmen Saeculare, opinînd că toate au fost reuşite. Concluzia fiind trasă, se aşteaptă Vacanţe Muzicale XLVIII, o nouă ediţie la care sînt aşteptaţi, aşa cum a fost mereu în ultimii ani, artişti de renume. La cea din 2019, melomanii au fost „martorii“ unor reprezentaţii din cele mai diverse genuri: simfonic, pop, operă, rock, jazz, muzică veche, corală sau camerală, pe scena de la Curtea Domnească evoluînd nume mari: Orchestra Operei Naţionale române din Cluj, pietreanca Anda Louise Bogza – soprana Operei de Stat din Praga, Orchestra Simfonică Bucureşti, celebrul compozitor basarabean Eugen Doga, însoţit de membrii Orchestrei simfonice Teleradio Moldova, violonistul Alexandru Tomescu, pianista Sânziana Mircea, Omar Massa, Bianca şi Remus Manoleanu, Corala Universitas a Universităţii Cuza Iaşi, pianista pietreană Alina Azario (Azaharioaiei), însoţită de violonistul Adrian Iliescu, Ansamblul Musica Viva, Andrei Tudor Band, Orchestra Camerata Classica Bucureşti, Ansamblul Codex, Horia Brenciu, etc. Despre Vacanţe Muzicale 2019, încă din timpul desfăşurării, pe reţelele de socializare au apărut diverse comentarii, „autorii“ făcîndu-şi publice părerile. Majoritatea apreciau anvergura festivalului şi evoluţiile invitaţilor. Au fost şi nemţeni care considerau că parte din manifestarea artistică – cam unică prin părţile Moldovei dacă avem în vedere amploarea ei şi celebritatea de talie mondială a unora din cei care urcă pe scenă – ar trebui „mutată“ la Roman, Tîrgu Neamţ sau Bicaz. Asta însemnînd ca unele spectacole să fie programate şi în aceste oraşe ale Neamţului. Nu-i o idee rea, poate fi luată în considerare de organizatori, dar pentru ca acest lucru să se materializeze mai e nevoie şi de acordul protagoniştilor principali – artiştii. Paşi în acest sens au fost făcuţi în anii din urmă, iar la ediţia recent încheiată concertul de deschidere a aparţinut Orchestrei Simfonice, în seara de duminică, 30 iunie, la Cetatea Neamţ. Rămînînd în sfera comentariilor despre festival, de cîţiva ani cotidianul Monitorul şi citititorii săi beneficiază de bunăvoinţa necondiţionată a medicului Virgil Răzeşu, care semnează pertinente opinii despre cele petrecute. Iată un fragment din cele scrise de doctorul pietrean sub titlul „Finit corona opus“ (Sfîrşitul încoronează opera), publicat luni în Monitorul, autorul punînd concluzii despre Vacanţele 2019: „A coborât cortina peste o săptămână care a curs frumos. Plină de culoare, dedicată muzicii şi spiritului omenesc făuritor de bucurii pentru bogaţi şi săraci, pentru trufaşi şi pentru umili, ea ne-a desprins din monotonia traiului de fiecare zi şi, fără îndoială, ne-a făcut, fie şi pentru puţină vreme, mai buni, mai sensibili şi mai înţelegători. Cu noi şi cu cei din jur. Cine nu ştie că în timpul Olimpiadelor, orice stare de război şi încrâncenare înceta cu totul? A fost un adevărat maraton. Al slujitorilor artei muzicale de toate genurile, al mesagerilor frumosului şi al profesioniştilor adevăraţi, de valoare. Şi tot un maraton a stabilit şi publicul nemţean, atent, sensibil şi receptiv cu oferta generoasă pe care a primit-o ca pe un dar. Fără îndoială că a existat şi un alt maraton, rămas în anonimat, poate cel mai greu dintre toate, al echipei restrânse (doar de zece reprezentanţi) a Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, al Conservatorului clujean şi al Şcolii de Artă Victor Brauner, a celor care au purtat poverile, nu uşoare, ale unor asemenea întâmplări de anvergură. Fără eforturile şi implicare lor nimic nu ar fi fost posibil. Deja gândim la ediţiile viitoare şi la alte manifestări, învăţăm din experienţele de până acum şi le mulţumim celor care le-au făcut şi le fac posibile, an de an. Fără îndoială că orice organizator de evenimente de mai mică ori mai mare amploare vrea să ştie dacă a reuşit ori nu, dacă a fost pe placul celor care s-au bucurat de eforturile sale şi dacă merită să continuie. Să nu facem economie de cuvinte. Să nu ne ferim să spunem că întregul Festival merită calificativul Nec plus ultra (Nimic mai reuşit) al strămoşilor noştri latini. Recunoştinţa noastră, a publicului şi a întregii comunităţi nemţene, se îndreaptă către cei care au pus umărul, într-o mai mică ori mai mare măsură, la această realizare tradiţională şi de fericită şi meritată statornicie“. În acest context, al concluziilor, am considerat necesar să prezentăm şi opinia de pe facebook a directorului Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, Carmen Elena Nastasă: „Ce săptămână!!!! Mă bucur că s-a terminat, plâng că s-a sfârşit! Ce «Vacanţe» de vis! A fost frumos! Foarte frumos! Public minunat, artişti emeriţi, vreme numai bună de concerte! Din nou, printr-un eveniment la care am muncit colosal alături de colegii mei de la Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, am simţit fericirea! Aşa trăim noi… prin proiectele care au succes! Trăim intens, ardem uneori, dar ne hrănim cu fericirea pe care o vedem în ochii publicului, ne găsim forţă în aplauzele celor din jur, în vocile artiştilor, în fiecare acord care străbate zarea! Vă mulţumesc tuturor care mi-aţi fost alături – Consiliului Judeţean Neamţ, pentru sprijinul financiar, colegilor pentru toată munca văzută şi nevăzută, artiştilor care ne-au onorat cu prezenţa şi, nu în ultimul rând, publicului nostru! «Vacanţele muzicale la Piatra Neamţ» sînt tradiţie şi avem obligaţia de a le face la superlativ, la fiecare ediţie!“.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Roman: Invitaţie la o nouă petrecere estivală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Primăria Roman va organiza duminică, 18 august, al doilea picnic din această vară ■ vor fi activităţi sportive, moment artistice şi lecturi de poveşti ■

Conducerea Primăriei Roman lansează o nouă invitaţie celor care apreciază ieşirile la iarbă verde şi petrecerilor în aer liber. Locuitorii urbei vor avea posibilitatea să participe, cu mic, cu mare, la alte două evenimente organizate de municipalitate. Al doilea picnic programat să aibă loc în această vară va fi organizat duminică, 18 august, în ambianţa naturală a Parcului Municipal. „Este vară, este soare, avem un parc minunat şi mulţi dintre cei dragi s-au întors acasă, astfel că nu există un moment mai bun de a petrece împreună, din nou, la un picnic în Parcul municipal, la care Primăria municipiului Roman vă invită să luaţi parte duminică, pe 18 august. Continuăm tradiţia ca, măcar de două ori pe an, în lunile mai călduroase, să vă invităm să ieşim la iarbă verde într-unul dintre cele mai mari şi frumoase parcuri din Moldova, pentru a ne bucura de natură, dar şi pentru a lega noi prietenii“, se arată în invitaţia lansată pe pagina de socializare a Primăriei Roman. Reprezentanţii administraţiei locale au creionat şi un program al zilei. Copiii sînt invitaţi, din nou, în „Poiana cu poveşti“, un proiect care a întrecut aşteptările iniţiatorilor. Aceasta se va muta din faţa primăriei, în parc, unde copiii vor ascula, cu nesaţ, poveşti, în lectura unor voluntari. Tot pentru cei mici au fost pregătite mai multe ateliere unde copiii vor putea desena, iar un „mega robot“, tot voluntar, va fi prezent pentru a-i amuza pe cei mici. În zona de fitness a parcului, antrenorul Bogdan Huci invită iubitorii de sport în aer liber pentru a face mişcare. Şi amatorii de ciclism sînt invitaţi în parc, alături de echipa MTB, pentru a participa la o întrecere pe pista special amenajată, unde au fost pregătite cîteva traseie cu obstacole. În foişorul din parc se va organiza un concurs de talente locale, iar pe terenul cu gazon sintetic se va desfăşura un meci de fotbal, doritorii fiind aşteptaţi să se înscrie în competiţie. Iubitorii de şah vor putea participa la un concurs desfăşurat în aer liber, în parc fiind aduse de la CSM mese speciale şi table de şah, iar pe lacul artificial din parc se va organiza un concurs de vîslit. Ca şi la picnicul anterior, iubitorii de animale vor avea posibilitatea să adopte un cîine din expoziţia ce va fi organizată şi la această ediţie a picnicului de reprezentanţii adăpostului de cîini comunitari al Direcţiei LocatoServ. Primăria anunţă că are în pregătire şi organizarea celei de a doua petreceri din ştrandul municipal, eveniment ce ar urma să se desfăşoare vineri, 23 august.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Surprize pentru mirii aflaţi la Nunta de aur

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cuplurile căsătorite în 1969 sînt aşteptate cu actele doveditoare la Primăria Tîrgu Neamţ ■ data limită este 30 august ■

Primăria Tîrgu Neamţ pregăteşte surprize cuplurilor care împlinesc anul acesta 50 de ani de căsătorie. „Mirii“ care au spus Da în faţa ofiţerului de stare civilă în anul 1969 şi au domiciliul stabil în Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi, pînă pe 30 august la sediul administraţiei publice locale, la biroul 5, să depună copii după documentele doveditoare, respectiv certificatul de căsătorie şi buletinele sau cărţile de identitate ale ambilor soţi. Cele mai longevive cupluri vor fi sărbătorite pe 7 septembrie, în cadrul unei acţiuni organizate de primărie cu prilejul Zilelor Oraşului Tîrgu Neamţ. Autorităţile locale au dat în toamna anului 2013 startul acţiunilor de omagiere a cuplurilor care au parcurs împreună cinci decenii de viaţă, cu bucuriile şi cu greutăţile inerente. Au fost sărbătorite la acel moment 15 perechi care împliniseră 50 de ani de căsătorie. De atunci încoace, plini de emoţie, seniorii urbei s-au adunat anual în sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ unde au fost serviţi cu cîte o felie de tort şi au ciocnit o cupă de şampanie cu primarul. Oficialităţile şi-au făcut obiceiul să înmîneze fiecărui cuplu cîte o diplomă cu ocazia nunţii de aur, pentru cei 50 de ani petrecuţi împreună, la bine şi la greu. Se mai oferă un cadou în bani, iar doamnelor, un buchet frumos de flori. De regulă, invitaţii profită de prilej pentru a discuta cu autorităţile locale despre problemele cu care se confruntă locuitorii de vîrsta a treia. La fiecare activitate de acest gen, participanţii au asistat şi la o slujbă religioasă în care preoţii au înălţat mulţumiri la Ceruri pentru binefacerile de care s-au bucurat cuplurile în cele cinci decenii de căsătorie, rugîndu-se pentru ca vîrstnicii să aibă în continuare zile senine şi fericire. În altă ordine de idei, La Tîrgu Neamţ, cetatea continuă să atragă miri şi mirese dornici să realizeze între zidurile medievale fotografii pentru albumul de nuntă. Avînd în vedere că se realizează astfel şi o promovare a monumentului, cei interesaţi au putut utiliza în plus, contra unei taxe plătite la Complexul Muzeal Neamţ, şi paraclisul din incinta fortăreţei pentru cununia religioasă oficiată de preot. Dacă se solicită, se pot efectua şi cununii civile cu aprobarea Primăriei Tîrgu Neamţ, fiind necesară în acest caz şi plata unei taxe. Moda cununiilor religioase între zidurile vechi a început în vara lui 2009, cînd ansamblul arhitectonic din vremea voievozilor muşatini a fost reintrodus în circuitul turistic după finalizarea lucrărilor de reabilitare. Locul predilect pentru oficierea cununiilor civile rămîne însă sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ. În prima jumătate a acestui an s-au înregistrat 46 de căsătorii, numărul menţinîndu-se în limitele anterioare, avînd în vedere că în 2018 au spus „Da“ în faţa ofiţerului de stare civilă 42 de cupluri. Printre cei care merg la Stare Civilă sînt şi localnici care muncesc în străinătate şi solicită transcrierea actelor pentru căsătorii încheiate peste hotare, cererile fiind făcute atît personal cît şi de rude apropiate, împuternicite prin procuri notariale. Dar, astfel de transcrieri se pot face şi la ambasadele şi consulatele româneşti, aşa că nu există o evidenţă exactă pentru toate căsătoriile tîrgnemţenilor ce se oficiază în afara ţării. În evidenţele Primăriei Tîrgu Neamţ au mai fost menţionate 222 naşteri în intervalul ianuarie-iunie, cu 20 mai puţine decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, a crescut numărul deceselor, fiind declarate 161 în primul semestru din 2019, comparativ cu intervalul similar din 2018, cînd erau înregistrate 142.

Citește știrea

Actualitate

Muzee şi biblioteci şcolare din Piatra-Neamţ în anii interbelicihg

Știre publicată în urmă cu

în data de

Într-un articol pertinent publicat de profesorul Ion Tăzlăunanu de la prestigioasa şcoală moldavă, Liceul Naţional Iaşi, în „Preocupări Didactice“ – Anul IV, No.1-2, Volum comemorativ, Institutul de Arte Grafice Gh.Asachi, societatea cooperativă – Piatra Neamţ – 1939, a Şcolii Normale de băieţi Gh.Asachi Piatra Neamţ, se referea la muzeele şcolare cunoscute în urbea noastră pe care mi-a fost dat să văd în câmpul meu de activitate ca profesor la Şcoala Normală de băieţi din Piatra Neamţ, fiind considerate de acesta ca „muncă şi realizări admirabile în domeniul unuia din cei mai de seamă factori de cultură: muzeul“. Şi, continua eruditul profesor de Ştiinţe Naturale la „normalişti“ şi la Rareş, din Piatra, între anii 1932-1936: „Muzeul reprezintă pentru regiune un puternic factor educativ, un minunat mijloc de popularizare a ştiinţei, mai cu seamă la noi unde numărul celor neştiutori de carte este încă mare“. Pledoaria pentru asemenea „vestigii ale trecutului“ este binevenită pentru că „strângerea de obiecte pentru cel pasionat de astfel de muncă îi oferă pe lângă o nespusă plăcere putinţa dezvoltării spiritului de cercetare, de observaţie şi pătrundere a adevărului“. În drumurile făcute prin judeţ, am întâlnit astfel de muncă la învăţători, preoţi, profesori. Nicăieri n-am constatat semne de oboseală sau plângeri asupra greutăţilor materiale, ci toţi mi-au mărturisit satisfacţia ce o au, de pe urma acestui fel de muncă extraşcolară. Trecând la periplul său în acest domeniu de educaţie şcolară, „transferatul“ de la Liceul de băieţi din Năsăud, face o remarcă interesantă de preţuire a învăţământului nemţean, că „înainte de a face cunoscute câteva muzee şcolare ori începuturi din oraşul Piatra Neamţ şi din judeţ, trebuie să amintesc că în majoritate ele sunt regionale si că s- au născut în bună parte în urma exemplului dat de un mare dascăl pe care l-a avut şcoala pietreană: M. Stamatin şi că: unii colecţionari învăţători au fost şcolari ai regretatului profesor pietrean“. Iată în cele ce urmează muzeele care au deservit în perioada în discuţie nu numai şcoala ci şi neamul: 1. Muzeul Stamatin „care până acum câţiva ani a purtat numele de Muzeul Cozla“ fiind întemeiat în 1919, de profesorul de ştiinţe naturale de la liceul din Piatra Neamţ (Rareş). El s-a născut cum însuşi întemeietorul spune într-un apel lansat pentru colecţionare de material: „în vederea propăşirii culturale a oraşului şi judeţului, în scopul păstrării de material, care ar servi în viitor la caracterizarea în viitor a vieţii actuale“. În colecţionarea de material a fost ajutat şi de profesorul Ion Filip. Se pare că acest muzeu a fost conceput după tipul acelor „HEIMATHMUSEEN“ din Germania, întrucât în „gândul întemeietorului“ aşa cum reiese din apel era acela de a strânge de preferinţă obiecte regioanle din orice domeniu de activitate din judeţul Neamţ… dar si materialele străine de localitate, care ar interesa prin valoarea lor artistică, ştiinţifică ori istorică, vor fi tot aşa de bine venite“ (ca cele germane amintite). Este de remarcat că dascălul rareşan „a ştiut să intereseze la colecţionare pe elevi- ca niciodată până atunci- pe învăţători, profesori, medici, oameni de toate clasele sociale şi numai într-un an, Muzeul Cozla, prezenta donaţiuni din partea a 2015 persoane din care jumătate erau elevi“. Materialul colectionat era format din: tablouri, picturi, costume şi cusături vechi, obiecte vechi, monede, medalii, arme, cărţi şi alte scrieri vechi, colecţiuni de materiale, diverse obiecte în legătură cu războiul (primul război mondial). De activitatea acestuia s-au ocupat, pe rând, profesorul Stamatin si soţia acestuia, după care, la înfiinţarea de custode al muzeului, sunt amintiţi: „C. Teofănescu, maestrul de lucru manual de la Şcoala Normală, apoi prof.Grigorovici de la 1932-1937“, cu menţiunea că „meritul acestor doi custozi, este doar că sub ei s-au păstrat ordinea şi că materialul adunat cu atâta trudă de întemeietor, a fost în siguranţă“. Nimic mai bun de atât pentru un muzeu! Demn de amintit este şi organizarea muzeului de la Rareş. Astfel, „materialul muzeistic“ a fost depus în două săli a liceului, împărţit în două secţii: ştiinţifică şi alta istoric- etnografică (materialele expuse, după criteriile de mai sus au fost descrise în rândurile anterioare). Oricum, concluzia profesorului Tăzlăvanu era aceea că „puteam să socotim deci Muzeul M.Stamatin ca cel mai bogat din judeţul Neamţ. După ce prezintă şi date interesante despre Muzeul „Casele Naţionale“, organizat şi condus de preotul Constantin Matasă (a făcut obiectul unei descrieri în anii trecuţi), care „nu este un muzeu şcolar“ şi a altor muzee care fac obiectul dizertaţiei noastre ca muzeele şcolare de la Şcoala primară din Săvineşti (înfiinţat în 1933), cea din Dreptu, Muzeul din Humuleşti şi Muzeul din Broşteni la Piatra Neamţ sunt relevate, după cum urmează, după cel înfiinţat de Stamatin. 2. Muzeul de la Şcoala Normală de băieţi, împărţit în două secţii principale, etnografie-istoric şi de ştiinţe naturale, cu numeroase şi interesante piese aşezate în şase dulapuri mari, a răsărit din iniţiativa profesorului Victor Andrei şi a autorului acestor rânduri, cu concursul maestrului de lucru manual, C. Teofănescu şi al elevilor şcolii. 3. Muzeul de la Şcoala Nr.3 de băieţi, cu destul de variat material strâns în două dulapuri mari, este rodul muncii elevilor şi institutorilor şcolii, în frunte cu harnicul director E. Mitru. Nu putem trece cu vederea remarca laudativă faţă de muzeele răsărite pe lângă şcolile de sat. Existenţa lor mărturiseşte strădania unor dascăli spre luminarea trecutului românesc ca şi al frumuseţilor naturale ale ţării noastre şi în continuare, conchide că „spre acestea trebue să ne îndreptăm luarea aminte, ca unele ce sunt, pe nedrept , mai cunoscute“. Afirmaţii, spunem noi, valabile în parte şi în zilele noastre, iar pe meleagurile pline de istorie şi legende a ţinutului de la poalele Olimpului românilor, Ceahlăul, slujitorii învăţământului şi-au adus pe deplin contribuţia în acest domeniu. Stau mărturie bogatele informaţii din arhivă, presa şi memorialistica vremii. Aşadar, să ne bucurăm de astfel de începuturi, ne mai aminteşte dascălul de la Iaşi, „căci cum spune Gr. Antipa în lucrarea sa Reorganisation des Musées d’histoire naturelle (Reorganizarea Muzeelor de istorie naturală) publicată în memoriile secţiunii ştiinţifice seria III, tom IX, din 1934: „Situaţia muzeelor unei ţări dă măsura culturii atinsă de poporul său“. Noi subscriem! şi îndemnul către cei care muncesc pe un astfel de teren să progrese în această îndeletnicire.

Bibliotecile şcolilor primare din urbea Piatra-Neamţ

Profesorul titular definitiv la catedra I-a de limba română, Victor N. Ţăranu, fost director în anul 1938, la şcoala normală de băieţi din Piatra Neamţ, conducătorul revistei Apostolul, al Cercului Didactic din localitate, inserează cu titlul „Biblioteci săteşti şi biblioteci şcolare“, câteva din bibliotecile şcolilor din aşezarea aflată în „triunghiul“ munţilor Pietricica, Bahrin şi Cozla, în revista „Preocupări Didactice- Anul IV.NO.1-2“ din anul 1939. Încă de la început se precizează „organizarea unei biblioteci şcolare cât şi punerea în circulaţie a cărţilor pentru publicul cititor, constituie una din cele mai grele şi meticuloase îndeletniciri (el însuşi bibliotecar la şcoala în discuţie)“. Totodată, trebuie să se ţină seama de gusturile variate ale cititorilor, în vederea contribuţiei la formarea caracterelor prin discernământul cel mai riguros al lecturilor. O bibliotecă trebue, deci, să conţină şi ea cărţi variate, căci altfel nu poate decât să stea totdeauna închisă, ori să fie cercetată rar de vreun specialist. Şi, interesant ar fi ca „o carte de interes general trebue să fie înmânată mai solemn: şcolarilor, la sfârşitul orei de curs; sătenilor, la biserică în sat (şi la oraş), la o consfătuire, specialiştilor , în mod trainic“. Apoi, cititorii „cei mai fervent să fie răsplătiţi prin laude, ori altfel de recompense: o diplomă, de exemplu, dacă cele citite au avut mai ales şi rezultate bune practice. Numai astfel cartea poate constitui pentru om o adevărată hrană sufletească şi un mijloc mai sigur de orientare în viaţă; iar pentru societate ar fi un câştig, căci s-ar lepăda credinţele deşarte, ideile false şi pornirile rele“. Are dreptate profesorul nostru! Face şi o trecere în revistă şi a bibliotecilor mari din ţară: Academia Română cu aproape 400.000 de volume, Biblioteca Universităţii din Cluj cu aproape 500.000 de volume, biblioteci la Tg.Mureş, Alba Iulia, Sibiu, Iaşi, Cernăuţi etc. Toate acestea servesc aristocraţiei culturale, acelui cerc prea restrâns de cărturari care, cu toată marea lor valoare ştiinţifică – nu au pornit încă la popularizarea cărţii. Pentru susţinerea celor afirmate argumentează prin aceea că „înscrierile izolate de până acum, în această direcţie, s-au irosit repede“. Totuşi, remarca că pentru „preoţi şi învăţători era atât de preţioasă revista Albina, Duminica Poporului a profesorului Mehedinţi, apoi conferinţele de la cercurile culturale strânse de Coşbuc, revista Ramura, darurile de la Casa Şcoalelor şi câteva foi judeţene…“. Şi încă ceva: „iniţiativa lui Haret, care a întocmit şi un regulament pentru bibliotecile populare, nu s-a continuat. Acţiunea domnului profesor I. Simionescu pentru popularizarea ştiinţei, prin biblioteca „Cunoştinţi folositoare“, nu au dus la rezultate scontate. A trebuit să vină tot iniţiativa regală cu Fundaţiile regale; revista Albina, precum şi cercurile culturale de la sate şi oraşe, prin tipărirea unor cărţi mai ieftine“. Revenind la situaţia bibliotecilor urbane, în cazul nostru, Piatra – Neamţ, dă ca exemplu „organizarea pe criterii noi, ştiinţifice, catalogarea bibliografică, fişiere cu sertare, după sistemul zecimal al Academiei Române, dar folosindu-se numai literele în loc de cifre la Şcoala Normală de băieţi Piatra Neamţ şi biblioteca liceului Petru Rareş ce are un catalog pe fişe alfabetice, după sistemul obişnuit al bibliotecilor mari, cu precizarea că un rol în modernizarea amintită, cu trimitere la Rareş l-a avut şi istoricul bibliotecii liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ, întocmit de domnul C.Turcu, secretarul liceului. Bibliotecile şcolare din Neamţ, atât urbane cât şi rurale „au fost înzestrate la începutul lor de Casa Şcoalelor, apoi de Casa Regală- acelea de pe domeniile Coroanei Bicaz-Cârnu sau de pe vechea moşie regală Broşteni etc“. Dar tot învăţătorii „au fost aceia care s- au gândit la organizarea mai sistematică a bibliotecilor şi au făcut uneori propuneri concrete dându-se exemple printre altele Şcoala Nr.4 fete din Piatra Neamţ cu bibilioteci pe clase; la Şcoala Nr.1 din Piatra Neamţ se află o sală proprie pentru bibliotecă“. În privinţa bibliotecilor din şcolile primare tot învăţătorii, în mare parte şi-au spus cuvântul. „Biblioteca ar trebui să fie, după biserică şi şcoală, a treia instituţie în stat“, cum remarca un slujitor de şcoală. „Cărţile trebuie să împartă lumina, să întreţină obiceiurile, graiul şi credinţa… cărţi de basme şi literare, şi de povestiri istorice din trecutul neamului nostru“. Remarcă, totodată, profesorul Ţăranu, „vechimea unor bibilioteci şcolare din judeţ, ca acelea de la şcoala primară nr.1 de băieţi din Piatra Neamţ-din 1846-; şcoala primară de băieţi Nr.1 din Tg.Neamţ din 1870; din Nemţişor 1884 etc“. Dar iată un tablou de bibliotecile şcolilor primare din Piatra anului 1935, aşa cum reiese din articolul amintit, cuprinzând numele şcolii, anul înfiinţării, numărul volumelor: romane, traduceri, străine, total şi natura cărţilor: literare, ştiinţifice, reviste, total, după cum urmează: 1. Şcoala de băieţi No.1, 1846, 342, 74, 12, 428; 295, 78, 55, 428. 2. Şcoala de băieţi No.3, 1879, 529,57-, 586; 259, 82, 245, 586. 3. Şcoala de băieţi No.4, 1925, 594, 126, -, 720; 522, 198,-, 720. 4. Şcoala de băieţi No.5, 1926, -, -, -, 300; 217, 83, -, 300. 5. Şcoala de băieţi No.6, 1922, 290, 10, -, 300; 266, 34, -, 300. 6. Şcoala de fete No.2, 1931, 115, 10, -, 125; 103, 22, 1, 126. 7. Şcoala de fete No.4, -, 559, 60, 7, 626; 507, 119, 62, 688. 8. Şcoala de fete No. 5, 1929, 170, 10, -, 180; 160, 20,-, 180. 9. Şcoala de fete No.6, 1925, 200, -, -, 200; 200, -, 100, 300. 10. Şcoala mixtă Doamna, 1936, 43, 17, -, 60; 60, -, 30, 90. Aşadar, un număr de biblioteci remarcabile pentru acea vreme, 10, având în total 3718 volume.

Citește știrea

Trending