Va fi hram la biserica Seminarului Veniamin Costache de la Neamţ

■ lăcaşul este închinat Sfîntului Ioan Iacob ■ tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ, a plecat la locurile sfinte, statornicindu-se în peşteri din pustiu şi la Mănăstirea Sfîntul Gheorghe Hozevitul ■

Biserica închinată Sfîntului Ioan Iacob de la Neamţ, sau Hozevitul, după cum i se mai spune, din curtea Seminarului Teologic Veniamin Costachi, îşi prăznuieşte hramul duminică, 5 august, prilej pentru mulţi credincioşi să participe la slujbe şi să se închine la racla cu părticele din moaştele cuviosului. Evenimentul deschide seria sărbătorilor sfinţilor nemţeni şi se va bucura de prezenţa IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Programul liturgic începe astăzi, la ora 18, cu Vecernia, Litia şi Utrenia, urmînd ca pe 5 august, la ora 6, să fie oficiat Sfîntul Maslu, urmat de slujba Acatistului Sfîntului Ioan Iacob. La ora 8.30 va fi momentul primirii ierarhilor, în frunte cu IPS Teofan, pentru ca, începînd cu ora 9, să aibă loc Sfînta Liturghie şi slujba parastasului pentru ctitori. Biserica din curtea seminarului se remarcă prin pictura exterioară deosebit de frumoasă, care a fost finalizată în urmă cu trei ani, cînd a şi fost sfinţită. Lăcaşul a mai fost sfinţit după terminarea lucrărilor, în 1997, de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Preafericitul părinte Teoctist, Patriarhul României şi IPS Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei. Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul este primul sfînt român al secolului XX. S-a născut pe 23 iulie 1913 în satul Crăiniceni, comuna Horodiştea, din fostul judeţ Dorohoi, într-o familie de ţărani credincioşi, fiind singurul lor copil. A fost crescut de bunici, pentru că mama a murit cînd el avea şase luni, iar tatăl s-a stins în război, doi ani mai tîrziu. A urmat liceul la Cozmeni, Cernăuţi, fiind cel mai bun elev din şcoală. A ales să devină călugăr şi a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ, fiind tuns în monahism în 1936. Ulterior a călătorit la locurile sfinte, statornicindu-se într-o peşteră din pustia Iordanului. Ulterior a fost numit egumen la schitul românesc Sfîntul Ioan Botezătorul de la Iordan, dar dornic de o viaţă mai aspră s-a retras la Mănăstirea Sfîntul Gheorghe Hozevitul, din pustiul Hozeva. Din vara anului 1953 s-a nevoit într-o peşteră numită Chilia Sfintei Ana, unde a stat 7 ani. A trecut la cele veşnice în ziua de 5 august 1960, la doar 47 de ani, fiind înmormîntat în acea peşteră. Dezgropat după două decenii, s-a constatat că trupul nu putrezise şi răspîndea bună mireasmă, iar moaştele sale au fost depuse spre cinstire în mănăstirea Sfîntul Gheorghe Hozevitul. Sfîntul Ioan Iacob a fost canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Romîne în 1992, cu data de prăznuire pe 5 august.