Publicitate

Şi meleagurile judeţului Neamţ au fost martore ale zbuciumatei istorii a neamului nostru în lupta sa pentru libertate şi unitate naţională. Nu întâmplător, marele nostru geograf Simion Mehedinţi, afirma în 1928 că …de Ţara de Sus, adică de marginea dinspre munte se leagă istoria cea mai veche a Moldovei, iar în acest ţinut, partea dinspre Bistriţa şi Siret ocupă locul de cinste, oamenii din partea locului au stat mai totdeauna în frunte. De la Ştefan până la Alecsandri, Eminescu, Creangă, Conta şi alţi bărbaţi de seamă, latura aceea a ţării ne apare cu deosebire înzestrată. Într-adevăr, oamenii acestor locuri, pline de istorie şi legen-dă, au stat neclintiţi, în faţa tuturor primejdiilor, au luptat cu dârzenie numai de ei ştiută pentru apărarea gliei şi a neamului străbun. În momentele cruciale din a doua jumătate a veacului al XIX- lea – 1859 şi 1877 – au fost la înălţimea vremii! Stă mărturie entuziasmul participării tuturor locuitorilor la actul Unirii din 1859 şi la toate actele de reformă socială, economică şi politică ce au urmat. Jertfele materiale şi de sânge de la 1877 au făcut onoare locuitorilor oraşelor şi satelor dintre Bistriţa, Moldova şi Siret. Populaţia din cuprinsul judeţului Neamţ, alături de întregul popor, a continuat să-şi aducă o contribuţie deplină, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui următor, la lupta pentru desăvârşirea unităţii statale a poporului nostru. V. G. Morţun afirma, încă din 1896, că pentru îndeplinirea tuturor năzuinţelor românilor, să ne bizuim pe neamul nostru care a ştiut după vremuri să se arate în stare de a păstra şi apăra cu vrednicie acest pământ împotriva tuturor încălcărilor şi năvălirilor. După cum se ştie, intrarea României în iureşul Primului Război Mondial a fost dictată de obiective juste, naţionale, ea alăturându-se Antantei, care îi promitea satisfacerea dezideratului unităţii naţională. România a intrat în război după doi ani de neutralitate, în august 1916, după ce puterile Antantei acceptaseră dreptele cereri ale guvernului român privind Marea Unire. În marile bătălii de apărare a pământului străbun de la Mărăşeşti, Mărăşti, şi Oituz, armata română, întregul nostru popor, au demonstrat eroism şi devotament pentru cauza patriei, a libertăţii, unităţii şi independenţei sale. Şi de această dată, oamenii acestor locuri pline de istorie şi legendă au fost la înălţime. Locuitorii iau parte la rechiziţiile cerute de guvernul ţării, privind strângerea de alimente şi alte produse necesare armatei române, precum şi ofrande şi donaţii în alimente, harnaşamente, îmbrăcăminte. În oraşele şi satele fostelor judeţe Neamţ şi Roman – aproximativ actualul teritoriu al judeţului Neamţ – populaţia neînrolată participă la liste de subscripţie pentru strângerea de fonduri în vederea comemorării şi sărbătoririi celor căzuţi în lupta pentru închegarea visului de ani al românilor. Concomitent, în anii 1916, 1917 şi 1918 s-a sărbătorit în şcoli, instituţii şi organizaţii culturale ziua de 24 ianuarie, ca ziua cea mai mare din timpul nostru: Unirea Principatelor, locuitorii fiind plini de speranţa unor noi împliniri în viitor. Astfel de serbări şi comemorări au avut loc cu deosebire în oraşele Piatra-Neamţ, Roman şi Târgu. Neamţ şi satele Borleşti, Buhalniţa, Secu, Pipirig, Hangu, Bâra, Dulceşti, Ruginoasa, Stăniţa, Boghicea, Timişeşti, Tupilaţi, Făurei, Girov, Săbăoani, Vânători etc. Cu aceste ocazii, au fost comemoraţi ostaşii căzuţi în luptele din Transilvania, Valea Jiului, Mărăşeşti, Oituz, Cireşoaia şi Măgura, din Regimentele 15 şi 55 Infanterie, Batalionul Vânători de Munte Târgu- Neamţ. În cuvîntările rostite, s-a remarcat vitejia ostaşilor acestor unităţi militare constituite pe meleagurile noastre, al căror piept de oţel a ţinut pe loc invazia duşmană. Printre eroii meleagurilor nemţene (pierderile armatei române în Primul Război Mondial au fost de 2. 330 de ofiţeri şi 70. 335 de soldaţi) , care s-au ridicat pe treptele cele mai de sus ale eroismului şi demnităţii, pentru un viitor fericit al copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor, amintim pe maiorul Mihăilescu, pe căpitanii: Neagu, Năstasă, Nistor, Florescu Ioan, Adămoaie Constantin, pe locotenenţii: Gotcu, Diamandescu, Hurjui Panait, Ciupercă Constantin, Lefter Constantin, Ghiţescu Haralambie, pe subofiţerii şi soldaţii: Bârliba Vasile, Cojocaru Gheorghe, Duţu Ioan, Ştefănescu Ion, Oprea Ioan, Timişescu Neculai şi mulţi alţii. Eroismul lor va rămâne o pildă vie pentru generaţiile de azi, o minunată lecţie de patriotism. (Prof. Gheorghe RADU)

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.