Contactează-ne

Prima pagină

Un ruandez a fost botezat pe Ceahlău

Știre publicată în urmă cu

în data de

n creştinarea lui Theophile Niyigena a avut loc la Mănăstirea Schimbarea la Faţă n Sfînta Liturghie cu prilejul hramului schitului de pe munte a fost oficiată de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei alături de IPS Veniamin al Basarabiei de Sud n cu ani în urmă, alt african a fost botezat de părintele Iustin, la Mănăstirea Petru Vodă n

Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, alături de Preasfinţitul Părinte
Veniamin al Basarabiei de Sud au săvîrşit Sfînta Liturghie la
Mănăstirea Schimbarea la Faţă de pe Ceahlău, cu prilejul hramului.
Înainte de Sfînta Liturghie catehumenul Theophile Niyigena din
Rwanda, Africa, a primit haina cea albă a Botezului, după cum scrie
doxologia.ro. Chiar dacă vremea nu a fost prielnică de Schimbarea
la faţă, pe 5 august şi în noaptea ce a urmat a plouat consistent,
muntele a fost asaltat de pelerinii care doreau să asiste la slujba de
la schitul de pe creastă. Şi au fost cîteva sute de credincioşi care au
ajuns pe singurul munte cu hram din ţară, Ceahlăul, masiv
considerat muntele sacru al românilor, stîlp al spiritualităţii
străvechi. Revenind la botezul africanului, în 2017, avocatul Andrei
Vlădăreanu, iniţiator al Fundaţiei umanitare Love Africa, s-a
împrietenit cu neofitul Theophile după ce s-au întîlnit pe o stradă,
din întîmplare. Andrei a observat, atunci, cîteva desene şi portrete
excepţionale, realizate de tînărul ruandez fără ustensile speciale.
După terminarea studiilor, Teofil a continuat să ţină legătura cu
avocatul ploieştean, mergînd împreună într-un pelerinaj în Georgia,
în 2019, la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae de
Akhalkalaki şi Kumurdo, care s-a întîlnit cu grupul de tineri africani
la Iaşi, în urmă cu doi ani, cu prilejul Întîlnirii Internaţionale a
Tinerilor Ortodocşi. În grupul de pelerini s-au aflat doi catehumeni:
Joshua din Uganda, care a fost botezat de Mitropolitul Andrei de
Gori şi Ateni – Georgia, şi Theophile, cel care a rămas să primească
Taina Botezului pe 6 august 2019, în România, pe Muntele
Ceahlău. „Are o sensibilitate extraordinară, o delicateţe deosebită şi
are osmerenie autenică… Theophile este o fire extraordinar de
sensibilă şi un băiat cu un mare dar de la Dumnezeu şi cred că va
reprezenta o punte între Mitropolia Moldovei şi Mitropolia de
Burundi şi Rwanda“, a declarat Andrei Vlădăreanu, părintele
spiritual al lui Theophile. Rwanda este o mică ţară din centrul Africii,
iar populaţia de aproximativ 11 milioane de locuitori face ca statul
să fie cel cu cea mai mare densitate a populaţiei de pe tot
continentul african. Atentă la nevoile lor fizice, dar şi la cele
spirituale, Patriarhia Ortodoxă a Alexandriei şi a Întregii Africi a
înfiinţat o eparhie pentru tînăra Biserică a lui Hristos din Rwanda.
Ca să fie o adevărată comunitate, Dumnezeu le-a rînduit şi un
părinte, în persoana Înaltpreasfinţitului Innocentios Byakatonda,
Mitropolit de Burundi şi de Rwanda. Comunitatea a crescut de la zi
la zi, astăzi numărînd aproximativ 100.000 de credincioşi.

Zairezul Aime Mwinga Mi Lame a fost botezat Ioan de părintele
Iustin

Într-un articol publicat în Monitorul în anul 2011 relatam despre
Aime Mwinga Mi Lame, un african din Congo, pe care destinul l-a
adus în România. A făcut studiile superioare aici, s-a căsătorit, a
fost jucător de fotbal, era patron de firmă şi s-a creştinat la
Mănăstirea Petru Vodă, naş spiritual fiindu-i părintele Iustin. Iată cîte
ceva din articolul intitulat „Zairezul Aime Mwinga Mi Lame, botezat
Ioan de părintele Iustin, e fotbalist la Negreşti“. Aime Mwinga Mi
Lame este, poate, cel mai exotic nume de fotbalist care a fost
legitimat vreodată în campionatul judeţean, la Voinţa Negreşti. Are
42 de ani şi este originar din Congo, cu capitala la Kinshasa, fosta
republică Zair. L-am contactat şi într-o română aproape perfectă a
acceptat să ne întîlnim a doua zi, la Negreşti, comună unde
locuieşte şi munceşte în prezent. Am ajuns lîngă terenul comunei şi
l-am aşteptat. Am intrat împreună în ceea ce se doreşte a fi sediul
frumos al AS Biruinţa Negreşti şi am început să stăm la taclale. „E
mai bine că stăm la umbră, că-s rău de căldură“, a stîrnit zîmbete
africanul. Lui Aime Mwinga Mi Lame îi zice şi Ioan. Asta pentru că a
fost botezat de părintele Iustin Pîrvu, de la Mănăstirea Petru Vodă
atunci cînd a decis că vrea să fie ortodox. „Nu ştie aproape nimeni
că mă cheamă şi Ioan. E un nume foarte frumos şi mă bucur că l-am
ales“, a povestit Aime. „Las’ că citeşte lumea în ziar şi va şti“, vine
replica reporterului, iar el a răspuns rîzînd cu poftă: „Mă vor striga în
timpul meciurilor“. Zairezul a ajuns să-l cunoască pe părintele Iustin
datorită firmei de construcţii pe care o conduce. Din 2007 a
executat cîteva lucrări la lăcaşul de cult şi a devenit un apropiat al
stareţului. A ajuns acolo prin naşul său de cununie. Aşa s-a
împrietenit şi cu patronul de la Lucris Serv, Cristian Lungu, pentru
care execută acum lucrări în Negreşti. A venit în România în 1991,
la Bucureşti, pentru a intra la Politehnică, la Facultatea de Chimie
Industrială. A beneficiat de pe urma faptului că tatăl său este un
diplomat al Zairului şi a umblat mult prin ţările africane. „Tata a
impus o regulă în casă: cine învaţă şi ia bacalaureatul poate merge
la facultate în afara ţării. El lucra în momentul respectiv în Egipt“, a
povestit fotbalistul. A vrut să facă medicină, dar tatăl l-a îndrumat
spre petrochimie. A avut de ales între Belgia, Irak şi România. La
Bucureşti, cu prietenii africani, colegi la facultate, a început să joace
frecvent fotbal. Nu a făcut fotbal în ţara sa la juniori, dar a făcut
sport: box, lupte şi atletism. (…) A jucat la diverse echipe şi a
afirmat că „N-am avut baftă în momentele în care trebuia să fac
pasul spre fotbalul mare“. Oamenii din Negreşti l-au adoptat şi îl
respectă. „Salut domn’ şef!“, îi zice unul căruia Aime îi replică:
„Duminică avem meci. Să fiţi lîngă echipă şi să o încurajaţi“. Omul l-
a asigurat că va fi la meci. Un altul i-a cerut voie să ia o căruţă de
pămînt de lîngă un escavator şi a primit răspuns afirmativ. „Îmi plac
oamenii de aici. Dacă eşti corect cu ei, atunci te respectă. Nu-mi
plac românii de culoarea mea pentru că nu respectă“, zice Mwinga
după ce încheie discuţia cu săteanul.

FOTO – Oana Nechifor/Doxologia

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Cultul personalităţii la CJ Neamţ, plătit scump şi ilegal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n acestea sunt concluziile Curţii de Conturi n 104.087,50 lei au fost cheltuiţi ilegal pentru articole şi producţii TV şi realizarea de fotografii pentru un beneficiu de imagine al preşedintelui CJ n "întreţinerea" paginii de Facebook a CJ a costat 70.000 de lei n

175.000 de lei. Sau un miliard şapte sute cincizeci de milioane de
lei vechi. Sau 36.000 de euro. Aceasta este suma despre care
inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat un control la Consiliul
Judeţean Neamţ pentru anul 2019, spun că a fost cheltuită ilegal în
principal pentru a aduce un beneficiu de imagine preşedintelui CJ
Neamţ, Ionel Arsene.

Banii, publici evident, au fost cheltuiţi în
principal pentru a crea o imagine pozitivă preşedintelui CJ, spun cei
de la Curtea de Conturi.

Astfel, aceştia concluzionează că „valoarea
erorii constatate este de 104.087,50 lei reprezentând cheltuieli
efectuate de entitate cu nerespectarea prevederilor legale, astfel:
suma de 69.819,50 lei pentru articole de presă şi producţii TV;
suma de 34.268 lei pentru servicii profesionale de fotografie”.
Aproape 3.500 de fotografii, apropos.

Alte vreo 70.000 de lei au fost
scoşi din bugetul „nemţenilor mei” pentru plata serviciilor de
externalizare a întreţinerii şi actualizării paginii entităţii pe reţeaua
de socializare Facebook. Cum s-ar zice, dai un ban, dar ieşi în
faţă… pe Facebook.

Dar să cităm din „Decizia nr.28 din 11.09.2020 privind înlăturarea
deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit nr. 20-
14956 din 10.07.2020, încheiat în urma acţiunii de audit financiar al
contului de execuţie bugetară pe anul 2019 la nivelul Unităţii
Administrativ Teritoriale Judeţul Neamţ”.

„Urmare a verificărilor efectuate la categoria de operaţiuni
„Cheltuieli cu reclamă şi publicitate”, în valoare totală de 178.536
lei, s-a constatat că, pe întreg parcursul anului 2019, entitatea
verificată a efectuat plăţi din buget, cu nerespectarea prevederilor
legale, pentru cheltuieli reprezentând contravaloarea articolelor de
presă, materiale cu referire la promovarea, prin preşedintele CJ
Neamţ, a realizărilor proprii, a realizărilor consiliului judeţean
privind investiţiile, a vizitelor efectuate de miniştri în judeţ, inclusiv
declaraţiile acestora, a inaugurării unor clădiri, precum şi reportaje
difuzate prin intermediul televiziunilor”. Deci plăţi făcute cum? Cu
nerespectarea prevederilor legale.

Pentru ce? Aflăm imediat:
„Informaţiile publicate în mass-media (online, tiparită, posturi TV
locale), în baza comenzilor făcute de UATJ Neamţ, cum ar fi spre
exemplu: anunţarea realizărilor autorităţilor locale prin demnitarii
săi, vizitele miniştrilor în judeţul Neamţ, inclusiv declaraţiile
acestora, inaugurarea unor clădiri cu orice scop, diverse
evenimente prin care reprezentanţii autorităţii locale urmăresc
publicitatea proprie pe seama fondurilor publice, nu reprezintă
informaţii pentru a căror transmitere se impune a se efectua plăţi
din bugetul unităţii administrativ teritoriale”.

Fotografii de zeci de mii de lei

Tot în documentul menţionat se mai precizează: „Pe parcursul
anului 2019, UATJ Neamţ a utilizat fonduri bugetare aferente
categoriei de operaţiuni „Cheltuieli cu bunuri şi servicii, paragraful
51.02.01.03 – „Autorităţi executive”, alineatul 20.01.30 – „Alte bunuri
şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare”, pentru activităţi care nu
sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute de
actele normative, respectiv de cele care îi reglementează
activitatea. Astfel, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 34.268
lei reprezentând contravaloare servicii de fotografie. (…)

În baza
rapoartelor de activitate (nedatate şi fără numere de înregistrare),
aferente celor două contracte, au fost predate responsabilului
mass-media din cadrul CJ Neamt un număr total de 3.489 fotografii.
Având în vedere că în referatele de necesitate s-a menţionat că
scopul fotografiilor profesionale este acela de a însoţi informaţiile
difuzate către mijloacele de informare mass-media, de a fi
distribuite pe reţelele de socializare, pe site-ul oficial al instituţiei
sau pe alte portaluri, este foarte puţin probabil ca fiecare fotografie
din cele 3.489 de bucăţi să fi fost şi utilizată în scopul declarat. De
menţionat este că, de regulă, articolele publicate în presa online şi
tipărită sunt însoţite de fotografii care îl plasează pe preşedintele CJ
Neamt în diverse momente, de cele mai multe ori. (…)

S-a procedat
la vizualizarea fotografiilor predate CJ Neamţ, ocazie cu care s-a
constatat că au fost fotografiate diverse întîlniri ale reprezentanţilor
CJ Neamţ, diverse evenimente organizate de CJ, obiective de
investiţii, inclusiv prezenţa preşedintelui CJ la inspecţia acestor
obiective, dar şi şedinţe de consiliu judeţean, evenimente ca Ziua
Comunei Piatra Şoimului, Zilele Comunei Borleşti, petrecerea
personalului CJ Neamţ. (…) Conform Regulamentului de organizare
şi funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean
Neamţ, Biroului Guvernanţă Corporativă, Comunicare şi Imagine îi
revine sarcina de a realiza materiale de prezentare şi imagine a
Consiliului Judeţean Neamţ şi materiale foto-video, care urmează a
fi puse la dispoziţia mass-media, a altor persoane fizice sau juridice
interesate sau publicului larg, prin postarea pe site-ul entităţii şi pe
reţelele de socializare.

Avînd în vedere cele descrise se
concluzionează că materialele difuzate prin mijloacele mass-media
(presa scrisă tipărită, online şi producţii TV difuzate pe posturile
locale de televiziune) au avut ca scop nedeclarat conturarea
vizibilităţii publice în favoarea unor persoane prin promovarea unor
activităţi ale instituţiei, cum ar fi cea de investiţii”.

Şi concluzia care
descrie clar că a fost vorba despre bani cheltuiţi pentru cultul
personalităţii: „Astfel, plăţile constatate ca prejudiciu de echipa de
audit nu au fost efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Legii
nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public,
deoarece materialele publicate în presa online, ziare tipărite şi
producţii TV au avut scopul de promovare a unei imagini pozitive a
demnitarului – preşedintele CJ Neamţ, prin redarea declaraţiilor
acestuia, prin anunţarea realizărilor autorităţilor locale, în special pe
linie de investiţii, a vizitelor de miniştri şi a altor diverse evenimente
prin care s-a urmărit publicitatea proprie pe seama fondurilor
publice”.

Dar pagina de Facebook nu „merită” 70.000 de lei?

Ş ca să fie treaba, treabă, cei de la Curtea de Conturi vorbesc şi de
două contracte de 35.700 lei fiecare pentru pagina de Facebook.
Şi spun aşa: „Prin urmare, deşi la nivelul aparatului de specialitate
al Consiliului Judeţean Neamţ existau compartimente funcţionale cu
atribuţii clar definite în regulamentul de organizare şi funcţionare
aprobat prin hotărâre a autorităţii deliberative privind activităţile de
comunicare, promovare a imaginii prin actualizarea, administrarea,
întreţinerea şi dezvoltarea paginii web găzduite pe reţeaua de
socializare Facebook, entitatea auditată a contractat şi a plătit un
terţ operator economic pentru prestarea unor activităţi care se
regăsesc în fişele de post ale personalului din cadrul Direcţiei de
Dezvoltare Turistică şi Guvernanţă Corporativă şi Compartiment
Baze de Date. (…)

De asemenea, este de notorietate faptul că atât
crearea, cât şi actualizarea, administrarea, întreţinerea şi
dezvoltarea unei pagini pe reţeaua de socializare Facebook sunt
gratuite şi la îndemâna oricărui utilizator de internet, cu atât mai
mult cu câ la nivelul Consiliului Judeţean Neamţ, pe baza cerinţelor
specifice posturilor din domeniul comunicăriişi imaginii, a fost
recrutat şi angajat personal calificat şi apt să asigure ducerea la
îndeplinire a acestor cerinţe.

În loc de final

În concluzie: bani mulţi pentru imaginea domnului preşedinte, bani
mulţi pentru servicii pe care CJ le putea obţine de la proprii
angajaţi, pe care oricum îi plătea tot din banii noştri. Chiar când se
pregătea toată şmecheria cu banii de publicitate, acum vreo doi ani,
Monitorul de Neamţ a scris mai multe articole pe această temă.
Unul din ele cu titlul „Cît sînt dispuşi şefii CJ să plătească pentru a fi
pupaţi în fund?”. Link aici: http://monitorulneamt.ro/cit-sint-dispusi-sefii-cj-sa-plateasca-pentru-a-fi-pupati-in-fund-banii-de-reclama-sau-toate-site-urile-sa-apeleze-la-mine/
Iată că ne spune acum Curtea de Conturi cât au
fost dispuşi să plătească.

Citește știrea

Actualitate

Fost primar, nou termen la Curtea de Apel Bacău

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instanţa judecă apelul procurorilor DNA de achitare a ex- primarului de la Crăcăoani, după ce a fost acuzat de fapte de corupţie

Fostul primar de la Crăcăoani, Petru Zamfir, se judecă din nou după
ce procurorii DNA au contestat sentinţa prin care Tribunalul Neamţ
îl achitase pentru fapte de corupţie.

Prima înfăţişare a fost pe 23
iulie, dar cauza a fost amînată pentru 1 octombrie. De calea de atac
a uzat şi AFIR, care era parte civilă cu peste 1,3 milioane de lei.

Pe
12 martie 2020, judecătorii nemţeni i-au achitat pe Zamfir şi pe doi
funcţionari, Liviu Jigău şi a Mariana Ceangu, motivînd că fapta nu a
fost săvîrşită cu vinovăţie. Zamfir fusese acuzat de folosirea sau
prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false,
inexacte sau incomplete şi omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele
cerute pentru obţinerea de fonduri din bugetul UE, dacă fapta are
ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri UE sau din bugetele
administrate de aceasta ori în numele ei.

Ceilalţi doi inculpaţi au
fost acuzaţi de fals intelectual. La data faptelor Petre Zamfir era
primar la Crăcăoani, Liviu Jigău funcţionar la Agenţia de Mediului
Neamţ, iar Mariana Ceangu funcţionar în cadrul Administraţiei
Bazinale de Apa Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ.
„În 2015, inculpatul Zamfir Petre, în calitatea menţionată mai sus, a
folosit în relaţia cu Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor
Rurale (OJFIR) Neamţ, documente false şi a omis să furnizeze, cu
ştiinţă, datele cerute potrivit legii, în scopul de a obţine în mod injust
sume de bani în cadrul proiectului intitulat «Înfiinţare reţele
alimentare cu apă, sat Magazia, comuna Crăcăoani…».

O parte din
documentele false depuse la OJFIR Neamţ au fost furnizate de
ceilalţi doi inculpaţi în calitate de funcţionari în cadrul celor două
agenţii“, spuneau procurorii DNA. Prin aceste demersuri au fost
obţinute pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 1.313.737
lei, sumă cu care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale
(A.F.I.R.) s-a constituit parte civilă în cauză.

Citește știrea

Trending