Contactează-ne

Administrație

Un judecător din Neamţ îi dă replica preşedintelui Iohannis

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ prezent la şedinţa CSM, preşedintele Iohannis a spus că nu doreşte să se implice în Justiţie, deşi este “cel mai votat dintre politicieni” ■ Gabriela Baltag a replicat: “tocmai ce mai înainte aţi rostit câteva recomandări care par cumva imperative pentru noi” ■

Schimb de replici interesant între preşedintele Klaus Iohannis şi judecătoarea Gabriela Baltag, din Piatra Neamţ, membră a Consiliului Superior al Magistraturii.

Schimbul de replici a avut loc, marţi, în şedinţa CSM, ce avea drept miză finală alegerea conducerii pentru 2020.

Preşedintele a spus că nu doreşte să se implice în Justiţie, deşi este ”cel mai votat dintre politicieni”, de aceea nu va participa la prezentarea bilanţului şi la alegerea noii conduceri. În replică, judecătoarea Gabriela Baltag i-a spus că tocmai le-a trasat ”recomandări care par imperative”.

”Eu am venit pentru că am respect pentru CSM şi pentru Justiţie şi pentru că aşa ne-am obişnuit să ne vedem cel puţin odată pe an, însă, prin abţinerea mea de la implicare în discuţii, vreau să dau un semnal suplimentar că niciun politician, nici cel mai ales din România, nu trebuie să se amestece în treburile concrete ale CSM şi ale Justiţiei. Ca atare, dacă nu vă supăraţi, eu mă voi retrage şi vă las să continuaţi”, a spus Klaus Iohannis, marţi, în şedinţa CSM după ce şi-a prezentat dicursul.

În replică, judecătoarea Gabriela Baltag i-a spus preşedintelui că a trasat ”recomandări imperative”.

”Cu toate că aş fi crezut că e reală dorinţa dumneavoastră de a nu vă implica, tocmai ce mai înainte aţi rostit cîteva recomandări care par cumva imperative pentru noi. (…) Este adevărat că justiţa a trecut printr-un an greu, de fapt nu ştiu cînd a fost mai simplu.

Ne-am bucura  foarte mult şi am încredere că veţi da semnalul către celelalte două puteri, ca Justiţia să nu mai fie obiect şi subiect de campanie electorală. Pentru noi ar fi cel mai important acest aspect, pentru că Justiţia este subiect de campanie electorală de prea multă vreme. Ne-am întrebat ce ar fi politicienii dacă nu ar fi justiţie, probabil nu ar mai fi politicieni.

Vorbeaţi despre cetăţeni şi nu pot să nu mă gîndesc că mi-aş dori să vă gîndiţi la suferinţele acestor cetăţeni, la impactul unor intervenţii oculte, de natura protocoalelor secrete.

Aş vrea ca preşedintele să poată vorbi deschis despre acest lucru. Că este o realitate”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag.

Şeful statului i-a atras atenţia că el nu mai este în campanie electorală, de aceea poate vorbi deschis: ”Aţi atins puncte sensbile şi cred că este un lucru bun să se discute. Eu nu mai sînt în campanie – acea etapă cu protocoale s-a încheiat de mult şi voi veghea să nu mai revină niciodată, iar acea etapă de intrare cu bocancii a politicului, a unor partide – ca să nu generalizăm – în organizarea Justiţiei s-a terminat şi cît voi rămîne eu, vă garantez că nu se va repeta.

Este foarte adevărat că într-o campanie electorală, într-o Românie normală, nu avem ce discuta despre Justiţie, dar, pentru asta, toţi actorii implicaţi în aceste demersuri – şi CSM de exemplu – trebuie să-şi asume rolul şi responsabilitatea pentru care răspund  faţa românilor.

Cred că în România normală judecătorii judecă drept, justiţia îşi face treaba fără să fie comentată în varii circuite politice, niciun politician nu încearcă să diriguiască justiţia şi niciun magistrat nu acceptă discuţii cu un politician care încearcă să diriguiască justiţia.

Cred că împreună, acum, chiar avem şansa să realizăm acest lucru”, a mai spus şeful statului. Acesta a declarat, în discursul rostit în debutul şedinţei CSM, că recomandările instituţiilor europene în domenul justiţiei nu sunt facultative şi ele trebuie transpuse în legislaţia naţională.

Judecătoarea Gabriela Baltag, din Piatra Neamţ, este cunoscută pentru atitudinea intransigentă cînd vine vorba despre amestecul altor instituţii în treburile Justiţiei, fiind printre cei mai înverşunaţi critici ai celebrelor protocoale, care dovedeau implicarea şi a altor persoane decît magistraţii în actul de justiţie.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

“Moldova vrea autostradă!”, politicieni luaţi la rost de Ziua Unirii Principatelor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ romaşcanul Bogdan Roman, membru al Asociaţiei "Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei", a participat, vineri, 24 ianuarie, la "sabotarea" manifestărilor legate de Mica Unire

Membrii Asociaţiei “Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” şi o parte dintre activiştii unor organizaţii civice afiliaţi la mişcarea “Împreună pentru A-8” au ţinut ca, vineri, 24 Ianuarie, de ziua Micii Uniri, să le reamintească politicienilor adunaţi la Iaşi că moldovenii s-au săturat de promisiunile neonorate ale “şefilor” de la Bucureşti.

Printre politicienii care au participat la manifestările de la Iaşi au fost: preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, oficialităţi centrale şi locale.

Pe bannerele activiştilor prezenţi, printre care s-a numărat şi romaşcanul Bogdan Roman, a stat scris faptul că moldovenii s-au săturat de ceremonii sterile şi de promisiuni neonorate de a scoate Moldova din sărăcie. S-au săturat de centralizarea deciziilor la Bucureşti, decizii care privesc populaţia plătitoare de taxe şi impozite, luate doar în birourile de la Capitală.

S-au săturat de politicile publice incoerente ale unei clase politice incapabile să ia măsuri benefice pentru această ţară. “Demersul nostru de astăzi este firesc din perspectiva scopurilor noastre şi anume apărarea intereselor Moldovei. Sîntem nevoiţi să ieşim în stradă, acum, sub guvernul liberal, cum am ieşit şi anul trecut cînd la putere era PSD-ul.

Politicienii de la Bucureşti, acompaniaţi de cei locali, fac promisiuni peste promisiuni că vor lua măsuri pentru dezvoltarea Moldovei, că vor face autostrăzi, că vor întreprinde demersuri pentru atragerea, pentru încurajarea investiţiilor în economia regiunii. Toate acestea rămîn vorbe goale.

Ne este clar că politicienii de la centru pur şi simplu nu înţeleg ce se întîmplă aici. Nu înţeleg că Moldova este izolată, că decalajele de dezvoltare se adîncesc, în loc să se estompeze, nu înţeleg că Moldova se depopulează, că oamenii pleacă în masă în alte părţi, dar mai ales în străinătate.

Aşteptăm de la politicieni soluţii pentru ieşirea din subdezvoltare a Moldovei, în mod particular pentru construirea autostrăzilor. Pe scurt le cerem să fie responsabili”, a declarat Dorin Dobrincu, preşedintele Asociaţiei “Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, citat de Bogdan Roman, pe pagina sa de socializare. Acesta spune că astfel de acţiuni vor continua pînă cînd Moldova va deveni, cu adevărat, o prioritate pe agenda politicienilor.

Citește știrea

Actualitate

Judecătorii nemţeni, despre munca lor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un magistrat nemţean analizează încărcătura de dosare pe fiecare judecător din judeţ ■ 43 de judecători încadraţi efectiv în 2019 au avut de judecat 204.732 de dosare ■

Magistratul Alina Mihaela Niţă, din Piatra Neamţ, a realizat, pe pagina sa de socializare, o analiză, bazată pe cifre, a muncii unui judecător de la cele patru instanţe din judeţ, subliniind volumul uriaş de muncă.

“Un judecător din Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ munceşte cît pentru doi din România şi cît pentru 10 din alte ţări europene. Dacă toate posturile de judecător din ţară ar fi ocupate, un judecător ar trebui să judece 882 dosare pe an, dar, cum nu sînt, judecă 1.500-1.600 dosare pe an.

În Germania nu au mai mult de 100 de dosare pe an, dar na, poate nemţii sînt mai puţin procesomani sau poate au legi mai clare şi mai puţine, fiind accesibile tuturor. Dacă un dosar are în medie 100 de file scrise de părţi, avocaţi şi experţi, pe care obligatoriu trebuie să le parcurgă cu atenţie, plus legea aplicabilă, plus jurisprudenţă, decizii date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către Curtea Constituţională a României, oare cîţi kilometri de pagini citeşte un judecător român pe an?”, se întreabă, retoric, judecătoarea Alina Mihaela Niţă.

Aceasta prezintă apoi o situaţie statistică oficială a numărului de dosare pe care le are de judecat, anual, un judecător la instanţele nemţene, cu referire concretă la dosarele aflate pe rol în 2019. La Judecătoria Piatra Neamţ în organigramă sînt 20 de posturi cu un volum de 24.075 dosare şi o încărcătură pe schemă (volum efectiv) de 1.203,8 dosare pentru fiecare judecător.

La Judecătoria Roman în schemă sînt 11 judecători, care au avut în lucru anul trecut 13.319 dosare, cu un volum efectiv de 1.210,8 dosare pe cap de judecător. Judecătoria Tîrgu Neamţ a avut în 2019 de judecat 7.095 de dosare, cu cei 7 judecători în schemă şi un volum efectiv de 1.013,6 dosare.

La instanţa din Bicaz sînt în schemă 5 judecători, cu un volum efectiv de 3.818 dosare, ceea ce înseamnă, teoretic, o încărcătură de 763,6 dosare per judecător. Deci în 2019 în judeţul Neamţ au fost în lucru 204.073 dosare, cu o schemă de 2.313 posturi şi cu un volum efectiv de 882,3 dosare.

Judecătoarea Alina Mihaela Niţă realizează apoi o analiză a încărcăturii de dosare în funcţie de numărul de judecători care au lucrat efectiv în 2019 în instanţele nemţene, motivat de faptul că la fiecare instanţă au existat situaţii particulare, de judecătoare aflate în concediu de maternitate şi ulterior de creştere a copilului.

Astfel, la Judecătoria Piatra Neamţ au fost în lucru 24.075 dosare, numărul posturilor efectiv ocupate fiind de 16,1 ceea ce presupune o încărcătură efectivă de 1.495,3 dosare. La Judecătoria Roman în 2019 au existat pe rol 13.319 dosare, repartizate pe 7,9 judecători, aceştia avînd o încărcătură efectivă de 1.685,9 dosare.

La Judecătoria Tîrgu Neamţ, aceeaşi sursă susţine că 7.095 dosare au fost judecate de 4,9 judecători care au avut o încărcătură de 954,5 dosare. Cît priveşte Judecătoria Bicaz, anul trecut cei 4 judecători au avut în lucru 3.818 dosare cu o încărcătură de 954,5 dosare pentru fiecare magistrat.

Analiza magistratului nemţean este realizată pe fondul discuţiilor despre pensile speciale ale judecătorilor, care se vor eliminate otova de către clasa politică. De reamintit faptul că posibilitatea eliminării pensiilor speciale a dus la acţiuni de protest din partea judecătorilor, măsuri adoptate în Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bacău, instanţă căreia îi sînt arondate şi judecătoriile din Neamţ, respectiv Tribunalul Neamţ.

Judecătorii Curţii de Apel Bacău şi-au exprimat un punct de vedere motivat de iminenta abrogare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu, din perspectiva independenţei şi afectării statutului constituţional al judecătorilor, constatînd că soluţia politică afectează în mod grav independenţa judecătorilor, pensia de serviciu a magistraţilor fiind parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, susţin magistraţii.

Printre măsurile stabilite ce au fost luate a fost şi aceea de suspendare zilnică a activităţii instanţelor, în perioada 22-23 ianuarie, cînd activitatea a fost oprită între orele 11 şi 12, protest ce va fi reluat în aceeaşi formă şi în perioada 27-31 ianuarie. S-a elaborat şi o scrisoare deschisă semnată pînă vineri, 24 ianuarie de către 300 de judecători şi procurori la nivelul întregii ţări.

În documentul amintit se punctează şi faptul că salariile brute au crescut pentru toţi bugetarii din România prin mutarea taxelor , impozitelor şi contribuţiilor de la angajatori la angajaţi. Crescînd major salariul brut, pensile celor pensionaţi recent s-au mărit considerabil, ceea ce a fost o eroare legislativă care a condus la pensii mai mari decît salariul de referinţă în momentul ieşirii la pensie.

În acest sens magistraţii solicită Parlamentului şi Preşedinţiei propuneri de amendare a legislaţiei în vigoare pentru înlăturarea tuturor anomaliilor.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Unirea Principatelor, au trecut 161 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ manifestări cu prilejul zilei de 24 ianuarie 1859 au avut loc în oraşele Neamţului

Ziua Unirii Principatelor Române a constituit ieri, la 161 de ani de la momentul istoric menţionat, prilejul organizării unor manifestări omagiale.

La Piatra Neamţ, oficialităţi şi simpli cetăţeni şi-au dat întîlnire, la ora 11.00, la Curtea Domneacă. Aici, primăria şi Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare au pus la cale un program în ton cu evenimentul.

După intonarea Imnului naţional şi cuvîntul unor invitaţi s-a dansat tradiţionala Horă a Unirii, iar un spectacol folcloric a fost prezentat de Ansamblul Floricică de la Munte.

„De-a lungul istoriei, noi românii, am reuşit să depăşim încercările atunci cînd am fost uniţi. Dumnezeu să ne dea forţa de a fi uniţi şi întelepciunea de a întelege ca doar prin unitate putem face România noastră prosperă! La mulţi ani, pietreni! La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!“, a transmis primarul Dragoş Chitic.

Tot cu prilejul zilei de 24 ianuarie, manifestările reunite sub titulatura Unirea face puterea!, organizate de Asociaţa Culturală STAR din Piatra Neamţ şi Primăria Piatra Neamţ, în parteneriat cu Biblioteca GT Kirileanu, ISJ Neamţ şi Complexul Muzeal, au debutat pe 22 ianuarie. Ca parteneri naţionali sînt Primăria Comunei Gura Ocniţei, judeţul Dîmboviţa, Primăria Comunei Padina, judeţul Buzău şi Teatrul Junior din Tîrgovişte.

Una dintre activităţile cuprinse în complexul de manifestări dedicate Zilei Unirii, intitulată Tricolorul Călător, a pornit de la Turnul Chindia din Tîrgovişte, s-a oprit la Gura Ocniţei, la Padina, la Milcov, iar joi, în jurul orei 13.00, a străbătut Bulevardul Republicii din Piatra Neamţ şi s-a oprit la Turnul lui Ştefan cel Mare.

Punctul de pornire a fost din faţa Bibliotecii Kirileanu, iar odată cu sosirea Tricolorului, pietrenii au fost aşteptaţi la Curtea Domnească, la Hora Unirii, în avanpremieră la Ziua Unirii Principatelor Române. La Bicaz, unirea de la 1859 a fost sărbătorită, printr-o manifestare organizată în faţa Primăriei de către două unităţi de învăţămînt ale oraşului, Liceul Carol I şi Şcoala Gimnazială Regina Maria, sub îndrumarea profesorilor de istorie, Xenia Sîrbu, Alina Suciu.

Au participat şi mulţi localnici, care au ţinut să fie martorii la activităţile dedicate Micii Unire. Cei care şi-au pus în sluba evenimentului aniversar bogatul bagaj de cunoştinţe au fost trei dintre elevii Şcolii Mărceni, Luca Apetroei, Sara Ţăpuc şi Matei Suciu. Profesoara Xenia Sîrbu a prezentat un scurt expozeu despre semnificaţia Unirii, iar primarul Nicolae Sălăgean, a ţinut să facă publică chemarea asistenţei la unitate, înţelegere şi prietenie.

„Se împlinesc 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, act prin care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza avea să schimbe soarta ţării, punînd bazele viitorului stat modern, pentru că în şapte ani de domnie a făcut lucruri, care au schimbat România. La cei 39 de ani ai săi, cînd a urcat pe tron, nu avea o experienţă politică deosebită, dar a ştiut să atragă lîngă el nişte oameni extraordinari, printre care pe talentatul om politic şi orator, Mihail Kogălniceanu.

A fost un om demn şi un mare patriot, care deşi a luat în administrare un stat ce abia primise botezul integrării pe harta lumii, a lăsat un stat modern cu instituţii moderne. Sînteţi tineri, dragi elevi, dar şi de voi depinde soarta ţării în continuare. 24 ianuarie 1859 a fost anul cînd statul România a apărut pe harta lumii. El nu trebuie să dispară vreodată. Să fiţi mîndri de acest moment istoric şi cu toţii să fim uniţi, pentru că numai aşa vom învinge toate greutăţile vieţii, care nu sînt deloc ouţine, reuşind să dezvoltăm această ţară minunată, România“, a declarat primarul Bicazului, îndemnînd la final, ca întreaga asistenţă să se prindă în Hora Unirii.

Înainte de a fi părăsit locul de sărbătorire a Micii Uniri, participanţilor li s-a oferit de către primărie un ceai fierbinte, un pahar de vin fiert şi cîte o plăcintă caldă.

Manifestări şi la Roman, şi la Tîrgu Neamţ

Şi municipiul Roman a fost gazda unor manifestări legate de marcarea Micii Uniri de la 24 ianuarie 1859. Acestea au început joi, 23 ianuarie cînd în jurul Bibliotecii George Radu Melidon a fost jucată o imensă Horă a Prieteniei.

Apoi, vineri, 24 ianuarie, la Stejarul Unirii a fost organizată tradiţionala ceremonie, care a început cu intionarea Imnului naţional şi a continuat cu alocuţiunile senatorului PSD Dan Manoliu şi primarului Lucian Micu. „Ca în fiecare an ne aflăm la acest simbol al Romanului şi al Micii Uniri. În fiecare an vin aici romaşcani de toate vîrstele, care nu şi-au uitat înaintaşii.

Am speranţă în aceşti copii că vor şti să-şi iubească ţara“, a spus politicianul social democrat, care nu a uitat să vorbească şi despre deziluzia că actuala clasă politică nu a înfăptuit dezideratul naţiunii, Marea Unire. A vorbit, de asemenea, despre faptul că actuala clasă politică ar fi trebuit să facă mai mult pentru a realiza autostrada care să unească Moldova de inima ţării. Pprimarul Lucian Ovidiu Micu a pomenit în discursul său despre idealul de unitate al românilor:

„Hai să să dăm mînă cu mînă/ Cei cu inima română… Atît de frumos a grăit Vasile Alecsandri, unul din fruntaşii Revoluţiei de la 1848. Haideţi să luăm aminte la versurile Horii Unirii şi să nu lăsăm pe nimeni să inducă vrajba între romaşcani, să facem şi mai mult bine pentru cei din jur. Văd aici copii, adolescenţi şi oameni în toată firea.

Haideţi să fim mîndri de Roman, să ne iubim oraşul şi să ne dăm mînă cu mînă cei cu inimă de romaşcani, care trăim în frumuseţe de oraş“. În faţa scenei s-a aflat şi un grup de elevi de la Şcoala Carmen Silva, din Horia, îmbrăcaţi în veşminte ostăşeşti, de la 1859, precum şi drapelul de luptă al primului Batalion de geniu, înfiinţat de Panaite Donici.

Şi la Muzeul de Istorie a avut loc un simpozionul legat de cei 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza şi a generalului Ioan Emanuel Florescu, urmat de prezentarea noului număr al revistei Urbana. La Tîrgu Neamţ, primăria şi Casa Culturii Ion Creangă a invitat locuitorii să participe la tradiţionala manifestare dedicată Zilei Unirii pe platoul din faţa instituţiei de cultură, începînd cu ora 11.00.

Citește știrea

Trending