Contactează-ne

Cultural

Un festival al datinilor cum altul nu-i în judet

Știe publicată cu

în data de

• la cea de-a VI-a editie a manifestării de la Tîrgu Neamt au participat peste 20 de formatii din zonă si din afara judetului • circa 8.000 de oameni s-au adunat în centrul orasului pentru a urmări evolutia mascatilor • ursi, capre, arnăuti si alte personaje au urcat pe scena amenajată în piata Adormirea Maicii Domnului •

Tîrgu Neamt a fost cea mai vizitată localitate a judetului în a doua zi a anului 2018, aici desfăsurîndu-se a sasea editie a Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, organizată de primărie si consiliul local prin intermediul Casei Culturii Ion Creangă si cu sprijinul financiar al Consiliului Judetean. Profitînd de vremea prielnică, mii de oameni din oras si din alte localităti, turisti care petrecuseră sărbătorile la pensiunile din zonă s-au adunat pentru a urmări traditionala paradă a mascatilor. În jurul orei 11, pe scena amenajată pe trotuarul de lîngă piata Adormirea Maicii Domnului s-a dat startul festivalului la care s-au înscris circa 20 de formatii din oras si din alte localităti, inclusiv din judete învecinate. Spectatorii care nu au mai încăput pe carosabilul din fata scenei au avut prilejul să urmărească prestatiile ad-hoc ale formatiilor ce defilau într-un continuu du-te-vino pe drumul din zona centrală. Pe scenă, spectacolul a durat cîteva ore, prezentările fiind făcute de Constantin Gavrilută, de la Casa Culturii Ion Creangă si de Cristina Petreanu, de la Primăria Tîrgu Neamt. „Desi nu este inscriptionată cu nici un fel de cruce în Calendarul crestin ortodox, data de 2 ianuarie reprezintă pentru tîrgnemteni si nu numai, o mare sărbătoare de suflet, încărcată de istorie si traditionalism, sărbătoare asteptată cu mult interes de toti, de la mic la mare, de la tînăr la bătrîn, deoarece aici, în Piata Adormirea Maicii Domnului din Tîrgu Neamt, are loc Festivalul Obiceiurilor si Traditiilor de Anul Nou. Obiceiurile, traditiile care au loc de decenii, unele, de secole, cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestările folclorice din România. De la sărbătoarea Crăciunului la Anul Nou, obiceiurile impresionează prin costumatiile originale, muzică traditională, mesaj tematic si recuzită. Cîntecele de colind, uratul cu plugusorul, jocurile cu măsti, dansul căiutilor si teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebită care îmbogăsesc repertoriul national“, au mentionat cei doi prezentatori. Prestatia concurentilor a fost urmărită de membrii juriului de specialitate, din rîndurile căruia au făcut parte Octavian Tărăntus-Bărbulet, consilier al presedintelui CJ Neamt, Carmen Elena Nastasă, director al Centrului pentru Cultură si Arte Carmen Saeculare Piatra Neamt, Rocsana Josanu, directorul Directiei pentru Cultură Neamt, Geanina Fedeles, administrator public al orasului Tîrgu Neamt, Ioan Gugiu, directorul Casei Culturii Ion Creangă, Cristina Petreanu, inspector în cadrul Primăriei Tîrgu Neamt si Constantin Gavrilută, referent artistic la Casa Culturii.

„Pe an ce trece se vede tot mai clar că traditia la Tîrgu Neamt este respectată“

Printre oaspeti s-au numărat parlamentari, alesi locali si judeteni, precum si primarii Vasile Mărculet, de la Timisesti, Ion Tănăselea, de la Urecheni si Dumitru Bălăjel, de la Răucesti, veniti să-si sustină formatiile comunelor. De altfel, Dumitru Bălăjel, costumat adecvat, a fost un membru activ al formatiei Cerbii din Oglinzi. Presedinte de onoare al juriului a fost, ca la fiecare editie, primarul Daniel Harpa. Acesta a remarcat numărul mare de spectatori reuniti în centrul orasului, precizînd că au fost cam 8.000 de persoane, conform estimărilor făcute de fortele de ordine. „Sîntem la a sasea editie si pe an ce trece se vede tot mai clar că traditia la Tîrgu Neamt este respectată. Mă bucur că am văzut un număr impresionant de spectatori, turisti si locuitori ai orasului Tîrgu Neamt. Din datele aflate de la jandarmi, sînt peste 8.000 de oameni. Asta înseamnă că evenimentul de la Tîrgu Neamt este unul de succes si mă bucur că am reusit si în acest an, cu fonduri consistente, să organizăm acest festival“, ne-a spus primarul Harpa. Aprecieri au venit si din partea directorului Centrului pentru Cultură si Arte Carmen Saeculare Piatra Neamt, Carmen Elena Nastasă: „E unul dintre cele mai frumoase festivaluri din judetul Neamt. S-au obisnuit, acum, primarii să facă festival de datini si obiceiuri cam în toate comunele si asta ne bucură pe noi, cei de la Centrul pentru Cultură si Arte Carmen Saeculare, dar cel de la Tîrgu Neamt este unul dintre cele mai vechi si cel mai cunoscut. O multime de formatii s-au autoinvitat, nu participă doar cele invitate de organizatori. Unii participanti sînt mai traditionali, altii trebuie îndrumati, dar e foarte important că tinerii îsi doresc să ducă traditia mai departe si că ea nu se pierde“. Formatiile de pe scenă au fost urmărite de o mare de oameni care a umplut pînă la refuz piata Adormirea Maicii Domnului.

Trofeul a ajuns la Ansamblul Poienita din Vorona

La final, jurul a decis ca trofeul festivalului, care a inclus si un plic cu 2.500 lei, să fie acordat Ansamblului Poienita din Vorona, judetul Botosani. Premiul I a ajuns la Alaiul de la Timisesti, premiul II a revenit Ansamblului Codrii Neamtului, de la Piatra Neamt, iar premiul III a fost adjudecat de Sumanarii de la Trifesti. Ocupantii primelor trei locuri au cîstigat totodată si recompense financiare de 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei, din partea organizatorilor. Premiile si diplomele au fost înmînate de primarul Daniel Harpa, senatorul Emilia Arcan si Ion Asaftei, vicepresedinte CJ Neamt. Printre cei mai vîrstnici concurenti s-au numărat membrii Plugului de la Humulesti, majoritatea gospodari aflati în jurul vîrstei de pensie. Grupul activează de aproape 15 ani, avînd cam tot atîtia membri, cu dobă, bici, fluier, bucium, toate instrumentele necesare ca să iasă o urătură frumoasă, care este spusă lîngă cei doi boi maiestuosi, înhămati la plugul decorat cu brad si beteală. Cei mai tineri urători au fost membrii Ansamblului de copii Poienita, cei care au si cîstigat trofeul festivalului. Sergiu Dascălu, instructorul grupului si director al Căminului Cultural de la Vorona spunea, într-o declaratie acordată la editia precedentă, că publicul numeros „cere“ ca festivalul să fie de o amploare mai mare: „Am fost prezenti la majoritatea editiilor festivalului si încă de la început am văzut că sînt foarte multi spectatori. Cred că este unul dintre cele mai mari festivaluri, ca public, nu neapărat ca formatii participante. Ar trebui să capete o si mai mare amploare, avînd în vedere publicul spectator. Festivalul ar putea fi unul national. Organizatorii pot să invite din Maramures, din Ardeal, din alte părti ale tării. Oricum aici este vatra traditiilor, la noi, în Moldova, cu Neamt, Suceava, Botosani, Bacău“. Ca si în anii trecuti, prin oras au defilat si alti mascati, costumati mai mult de carnaval, dar păreau să lipsească cei care în anii precedenti socaseră publicul cu aparitii la limita decentei. Se părea totusi că publicul a început să pună mai mult pret pe traditie si autentic, pentru că doar grupurile serioase reuseau să adune oamenii în jurul lor. Printre spectatorii aflati în fata scenei din Piata Adormirea Maicii Domnului s-a aflat si actorul Mihai Muntenită, de la Teatrul National Bucuresti, renumit mai ales pentru rolurile jucate în show-ul de televiziune „În puii mei“. Multe persoane l-au recunoscut si au profitat de prilej pentru a se fotografia alături de artist.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Zilele Municipiului Roman, un adevărat „tur de forţă“

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ în perioada 13-21 mai, s-au desfăşurat nenumărate activităţi cultural-artistice, ştiinţifice şi sportive ■ timp de nouă zile romaşcanii au participat la evenimentele incluse în calendarul festiv ■ „Romanul e un oraş care mie îmi este foarte drag şi sînt convins că veţi găsi şi dumneavoastră foarte multe locuri şi oameni care să vă determine şi să îl îndrăgiţi cel puţin la fel de mult“, le-a spus primarul Lucian Ovidiu Micu oaspeţilor francezi prezenţi în această perioadă în municipiu ■

Cea de a X-a ediţie a Zilelor Municipiului Roman a demarat luni, 13 mai, cu un program dens de activităţi, greu de urmărit de cei dornici să participe la cît mai multe dintre ele. „Vă invit să sărbătorim, în bună înţelegere şi armonie, zilele dedicate istoriei, prezentului şi să ne purtăm gîndurile la viitorul oraşului nostru! Să ne bucurăm de Zilele Municipiului, să îi răsplătim împreună pe cei care se implică în viaţa comunităţii, să cunoaştem viaţa culturală şi spirituală a oraşului, să apreciem eforturile în domeniul ştiinţei şi cel al educaţiei, să îi privim cu respect pe semenii noştri“, era îndemnul primarului Lucian Micu în mesajul adresat romaşcanilor, invitaţi să participle la cît mai multe din activităţile programate. Luni, 13 mai, la Liceul Episcop Melchisedec Ştefănescu începînd cu ora 12 a avut loc un concurs interseminarial dedicat patronului Liceului Teologic Ortodox, intitulat „Melchisedec Ştefănescu: elev, profesor şi autor de carte“, la care au participat elevi de la seminariile din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. În aceeaşi zi, în sala de festivităţi a liceului a avut loc un simpozion şi concurs, aflat la a XIX-a ediţie, intitulat „Melchisedec Ştefănescu – ierarh şi cărturar“, la care au conferenţiat profesorul Constantin Adamovici şi preotul Florin Ţuscanu. După amiază a avut loc un workshop pe tematica anului omagial al satului – Doina, ediţia a VII-a la care au participat corurile seminariilor din zona Neamţului. La ora 16 la Catedrala Arhiepiscopală Sfînta Parascheva a avut loc vecernia, un miniconcert de muzică populară şi sacră al corurilor reunite ale seminariilor din Neamţ. Manifestările au continuat marţi, 14 mai, la Biblioteca George Radu Melidon, unde a avut loc o activitate la care au conferenţiat preotul Arhimandrit Pimen Costea, profesorul Constantin Adamovici şi preotul Nicolae Hurjui.

Oaspeţi din Franţa la zilele festive

În perioada 14-16 mai, municipiul aflat în sărbătoare a primit o delegaţie din oraşul Montluçon, Franţa, ca urmare a recentei înfrăţiri realizată cu prilejul vizitei delegaţiei Romanului la invitaţia Consiliului Regional Auvergne-Rhone-Alpes din Lyon. Delegaţia franceză a fost alcătuită din Annie Pasquier, consilier delegat al primarului, Hubert Renaud, viceprimar responsabil cu sănătatea şi protecţia socială, Jean-Charles Schill, viceprimar responsabil cu relaţii internaţionale şi educaţie, şi Adeline Saunon, responsabil cu relaţii internaţionale. Membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de conducerea Primăriei Roman şi de cîţiva consilieri locali: primarul Lucian Micu, viceprimarul Roxana Iorga, secretarul municipiului Gheorghe Carnariu, city managerul Gabriela Petrea, şi consilierii locali Dana Păiuş, Mircea Beloiu, Daniel Vasiliu, Leonard Achiriloaei, Iulia Havrici, Radu Curpăn şi Ilie Boloca. Întîlnirea a avut loc în sala de şedinţe a Consiliului Local, unde edilul şef a rostit un cuvînt de bun venit adresat oaspeţilor, exprimîndu-şi speranţa că se vor simţi bine la Roman în cele cîteva zile ale vizitei şi că vor reuşi să descopere un oraş cu adevărat european. „Romanul e un oraş care mie îmi este foarte drag şi sînt convins că, după ce îl veţi vizita, veţi găsi şi dumneavoastră foarte multe locuri şi foarte mulţi oameni care să vă determine şi să îl îndrăgiţi cel puţin la fel de mult, pentru a reveni cu drag la noi“, a spus primarul Lucian Ovidiu Micu. Oaspeţii francezi au declarat că urbea muşatină le-a făcut o excelentă impresie. „Mai întîi, dorim să vă spunem că ne-am format o excelentă impresie despre Roman. Deja a avut loc o întîlnire între o delegaţie franceză şi o delegaţie din Roman, la Lyon, la începutul acestui an, cu ocazia Forumului româno-francez, ce a reprezentat un fel de «dragoste la prima vedere». Am dorit să ne înfrăţim cu oraşe din România, iar după recomandările Ambasadei Franceze, am ales municipiul Roman, pentru că există similitudini între Roman şi Montluçon din punct de vedere al trecutului industrial, al dinamicii celor două oraşe sau al numărului de locuitori“, a afirmat viceprimarul oraşului Montluçon, Jean-Charles Schill.

Activităţi care au antrenat întreaga comunitate

Miercuri, 15 mai, la ora 9,30 a avut loc Ziua Educaţiei, în Piaţa Roman-Vodă cu un „Dialog al ştiinţelor“, manifestare dedicată comunităţii şcolare romaşcane, în scopul promovării exemplelor de bună practică. La ora 11,15 la Sala Nicolae Manolescu Strunga din incinta primăriei, a avut loc premierea celor 324 de elevi şi 174 profesori care au primit diplome şi premii în bani în valoare de 62.520 lei. Cu o oră mai devreme, fuseseră premiaţi cîştigătorii concursului Prietenii Pompierilor, s-au acordat premiile Eco „Pentru un municipiu curat trebuie să ne dăm mîna“, în cadrul concursului Romanul oraş curat şi verde, ediţia a X-a, iar după amiază au continut activităţile ONG-urilor pe Platforma KULT-ime . Joi, 16 mai, Muzeul de Ştiinţe Naturale a găzduit o activitate de educaţie intitulată Muzeograf pentru o zi, unde elevi de la Colegiul Petru Poni au realizat împreună cu mezeografii observaţii în natură. La ora 10, în Sala Nicolae Manolescu Strunga s-a desfăşurat concursul de scenete istorice pe scenă evoluînd formaţiile de teatru ale unităţilor şcolare liceale. De ora 11,30 la Catedrala Arhiepiscopală a avut loc o procesiune la mormîntul Iui Melchisedec Ştefănescu, urmată de oficierea slujbei de pomenire a ierarhului. La ora 13,30 a avut loc ceremonia de dezvelire a plăcii Piaţetei Episcop Melchisedec Ştefănescu, iar după amiază, la Biblioteca Municipală a avut loc festivitatea de premiere şi simpozionul Culoarea lecturii în Bibliotecă, ajuns la a X-a ediţie, organizat de Cercul de Artă Decorativă de la Clubul Copiilor Roman, în colaborare cu biblioteca. Activităţile au continuat vineri, 17 mai, cu Ziua Porţilor Deschise, cînd cei interesaţi au vizitat Biblioteca Municipală, Centrala Hidroelectrică Roman, Parcul Municipal şi serele oraşului. De la ora 10, în Piaţa Roman-Vodă a avut loc Festivalul Expo Roman Metropolitan, ediţia a II-a, cu expoziţii de costume populare, sculptură în lemn, pielărie, sticlă, spectacole ale unor grupuri de dansatori, interpreţi şi instrumentişti din localităţile limitrofe. La ora 12,00 la Biblioteca G.R. Melidon s-a desfăşurat concursul urmat de premierea cîştigătorilor concursului între licee, „Speranţă pentru mine“, ediţia a XVII-a. Tot la ora 12,00 la Muzeul de Istorie – Palatul Nevruzzi a avut loc a VIII-a ediţie a colocviului Dascăli romaşcani de altădată, iar de la ora 16,00 în Piaţa Roman Vodă s-a desfăşurat un show sportiv: Ziua Campionilor – Cupa Primăverii. Seara, în aceeaşi locaţie romaşcanii au fost invitaţi să asiste la un spectacol de muzică populară, organizat sub egida Festivalului Expo Roman-Metropolitan – tradiţii, obiceiuri şi meşteşuguri, unde au evoluat: Grupul vocal Floare de Colţ al Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, Ştefan Enăşel şi ansamblul Floricică de la Munte. Sîmbătă, 18 mai, în sala de festivităţi a Primăriei a avut loc Festivalul Naţional de muzică uşoară Muzica e viaţa mea, în organizarea Clubului Copiilor din oraş, cu participarea a 56 de elevi din judeţele: Neamţ, Iaşi, Botoşani, Suceava, Bacău, Vrancea şi Tulcea. De la ora 11, în sala de box a Clubului Petrotub a avut loc a XI-a ediţie a memorialului zonal Dumitru Bardă. Tot sîmbătă, pînă la miezul nopţii a fost marcată Noaptea muzeelor pentru a sărbători Ziua Internaţională a Muzeelor, cadru în care pictorii invitaţi au realizat un interesant experiment artistic, acela de a picta şi sculpta în prezenţa publicului vizitator. În aceaşi zi, de la ora 10 la Muzeul Hogaş de pe lîngă Colegiul Naţional Roman-Vodă s-a inaugurat Sala Alexandru Cojocaru, întreg fondul documentar al acestui muzeu, unic în ţară, fiind reorganizat. La ora 12,00 a avut loc meciul de fotbal al comunităţii. Sîmbătă, de la ora 17 a fost vernisată expoziţia personală George Liteanu, la Muzeul de Artă, iar în aceeaşi seară, de la ora 20, pe scena din Piaţa Roman-Vodă au concertat Matteo şi trupa Zdob şi Zdub. Duminică, 19 mai, de la ora 16,00 în Piaţa Roman-Vodă a avut loc un spectacol al talentelor locale, iar de la ora 20 un recital al artiştilor: Monica Anghel, Liviu Teodorescu şi Lidia Buble. Luni, 20 mai, la ora 16, la Sala Manolescu Strunga s-a desfăşurat Gala Excelenţei Romaţcane, unde au fost premiate 11 personalităţi ale oraşului din diverse domenii, din care două post – mortem: primarul Mauriciu Riegler, din anul 1905-1907 de numele căruia se leagă electrificarea şi canalizarea urbei. Marţi, 21 mai a fost marcată Ziua Patronilor Municipiului Roman, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, la ora 17, la Muzeul de Istorie fiind vernisată Expoziţia temporară „Muzee şi şcoli“, ediţia a II-a.

Citește știrea

Actualitate

Dor de poezie, premii la cea de-a 17-a ediţie

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ la concurs au participat 55 de elevi din 16 judeţe ■ festivitatea de decernare a premiilor a avut loc miercuri, 15 mai ■ premiul I a fost cîştigat de o talentată elevă a Colegiului Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova ■

Concursul Dor de poezie, proiect didactic înscris în Calendarul Naţional al Activităţilor Extraşcolare, organizat de Colegiul Petru Poni, a ajuns la a 17-a ediţie, unde s-au înscris 55 de concurenţi din 16 judeţe. Miercuri, 15 mai, la ora 10, în sala de festivităţi a unităţii şcolare a avut loc decernarea premiilor. Selecţia poeziilor a fost realizată de un juriu al cărui preşedinte a fost inspectorul şcolar de Limba şi literatura română, Gheorghe Brânzei, secondat de membri ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău. Premiul I a fost cîştigat de Ioana Alexandra Bălă de la Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova, pentru poezia Continuitate. Premiul al II-lea a revenit tot unei eleve a aceluiaşi liceu din Craiova, Maria Bianca Tulbure, pentru poezia Suflet pierdut în ploaie. La egalitate, tot premiul al II-lea a fost acordat Elenei Erhan, de la Colegiul Naţional Dragoş Vodă din Cîmpulung Moldovenesc, pentru poezia Fără noi. Au fost şi trei premii III: unul a revenit Anei Maria Halău, de la Liceul Teoretic Henri Coandă, Bacău pentru creaţia Despre poezie. Alte două distincţii au revenit Lorenei Grigorcea, de la Colegiul Petru Poni, pentru poezia Spune şi colegei ei Andra Georgiana Cojan, pentru poezia Răsărit fără tine. Juriul a acordat şi trei menţiuni: pentru Gabriela Olivia Stoian, de la Colegiul Economic Viilor, Bucureşti, Andreea Grigoruţă de la CN Informatică Spiru Haret Suceava şi Alinei Sipoş, de la Liceul Henri Coandă Bacău. De asemenea, s-au acordat premii speciale pentru: Livia Lucaci şi Laurenţiu Mic de la Colegiul Petru Poni, Maria Marin, de la Liceul Teologic ELIM Piteşti, Ioan Bogdan Ichim de la CN Ştefan cel Mare Tîrgu Neamţ, Izabela Ciobanu, de la Liceul Teoretic Vasile Alecsandri Săbăoani, Laurenţiu Moldoveanu şi Mihai Istrate, ambii de la Liceul Emil Racoviţă, Roşiorii de Vede, Gabriela Donciu, de la Colegiul Energetic Bucureşti, Alina Sipoş, Ana Maria Halău, şi Natalia Rotari, toate trei de la Liceul Henri Coandă, Bacău. Au mai fost răsplătiţi cu premii speciale: Sergiu Crăciun, de la Liceul Ana Ipătescu, din Gherla, Bianca Maria Tulbure şi Ioana Alexandra Bălă de la Colegiul Fraţii Buzeşti, Ana Maria Acsinte de la Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Vaslui, Alexandra Radu şi Sergiu Pîrvu, de la Liceul Voievodul Mircea, din Tîrgovişte, Bogdan Gheorghe Vieru, de la Liceul Tehnologic Dumitru Popa, din Mogoşeşti şi Tabita Dominte de la Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu, din Balan, judeţul Harghita. Editura Papirus Media a oferit cărţi de poezie pentru toţi concurenţii. „Din juriu au mai făcut parte: profesor universitar Cristina Dascălu, de la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, de prof.dr. Ana Maria Zăloagă, directorul Colegiului Miron Costin, precum şi din membrii Uniunii Scriitorilor Bacău, Cristina Ştefan, Dan Iacob şi Mircea Bostan. Din juriu au mai făcut parte şi Cristina Panainte, directorul Bibliotecii George R. Melidon, preotul Cornel Paiu şi Dan Dimitriu, de la Societatea literară Clepsidra“, a precizat profesor Mirela Mihoc, coordonatoarea proiectului. La activitate au participat şi invitaţi ai unui proiect Erasmus, elevi ai unor licee din Lituania şi din Turcia, care au au prezentat şi un program artistic în limba ţărilor respective. Proiectul Dor de poezie a fost iniţiat în urmă cu 19 ani de către cunoscutul profesor de limbă şi literatură română, Alexandru Cramer, în prezent pensionar, care i-a dat această denumire alcătuită dintr-o splendidă metaforă, aceea a «dorului de poezie», la sugestia unui elev poet.

Citește știrea

Actualitate

Tîrgu Neamţ: Proiect naţional Creangă la el acasă, ediţia a zecea

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ colegiul tîrgnemţean organizează etapa finală a unui concurs cultural-artistic ■ vor fi mai multe secţiuni, întrecerile urmînd să desfăşoare joi şi vineri, 16 şi 17 mai ■

Colegiul Tehnic Ion Creangă Tîrgu Neamţ va organiza, în zilele de 16 şi 17 mai, activităţile din cadrul proiectului naţional Creangă… la el acasă. Manifestarea, care a ajuns deja la cea de-a zecea ediţie, îmbracă forma unui concurs cultural-artistic, care se desfăşoară pe mai multe secţiuni. Ate vorba despre: Creaţie literară, satiră, pamflet/Comunicări ştiinţifice, Proiecte, Surprize dramatice la Creangă acasă, Arta de a fi gazdă, Carnavalul personajelor lui Creangă şi Dramatizare şi interpretare artistică. Activităţile aferente primelor patru secţiuni se vor derula joi, 16 mai, după după ce va fi efectuată o slujbă de pomenire în memoria diaconului Ion Creangă, iar vineri, 17 mai, programul va continua cu celelalte două, la final urmînd să se facă premierea participanţilor. Concursul de creaţie literară a fost dedicat elevilor din clasele V-XIII, interesaţi de poezie, proză scurtă, eseu, pamflet, text dramatic şi prelucrare folclor. La rîndul lor, profesorii s-au putut înscrie în concurs cu lucrări ştiinţifice cu tema Ion Creangă şi provocările mileniului trei. O altă categorie a vizat un concurs de proiecte intitulat Lumea personajelor lui Creangă, constînd într-o expoziţie de măşti, planşe, schiţe, colaje, pictură, grafică, postere sau alte tipuri de lucrări, realizate în urma unor sondaje privind nivelul receptării personalităţilor creatoare şi operelor scriitorilor nemţeni. Secţiunea Surprize dramatice la Creangă acasă s-a adresat elevilor din şcoala gazdă, patru echipe avînd rolul de a crea atmosfera de poveste specifică operelor scriitorului humuleştean (minidramatizări). Arta de a fi gazdă va reuni liceeni de la specializarea Turism şi alimentaţie publică de la Colegiul Tehnic Ion Creangă şi unităţile partenere, sub coordonarea cadrelor didactice, care vor organiza acţiuni de promovare a obiectivelor turistice naţionale, în limba română sau limba engleză şi vor crea preparate culinare în laboratoarele şcolii. La Carnavalul personajelor lui Ion Creangă, o altă secţiune a proiectului, se estima implicarea a circa 300 de elevi, ce vor defila în costumele specifice dramatizărilor pe traseul dintre Parcul Ion Creangă şi Casa Culturii, pentru ca ulterior să evolueze pe scena sălii de spectacole. La final se va desfăşura şi un concurs de interpretare artistică, cu momente de muzică, dans tradiţional, pictură. „Scopul acestui concurs este de a pregăti elevii pentru provocările vieţii, vizînd în special plăcerea de a citi, abilitatea de a comunica şi cultivarea gustului estetic. Proiectul s-a născut din dorinţa de a contribui la îmbogăţirea spirituală a elevilor. Curiozitatea, înţelepciunea şi nerăbdarea lor dovedesc că, dincolo de timpul nerăbdător cu oamenii, încă mai avem nevoie de Creangă, pentru că humuleşteanul nostru nu înseamnă pentru noi doar spiritualitate, ci şi cultură, talent, omenie, sensibilitate, adică… poporul român, fărîma de dumnezeire a fiecăruia dintre noi. Ne-am propus, pentru a X-a ediţie, extinderea reflectării asupra universului crengian şi a altor scriitori nemţeni şi dincolo de graniţele ţării şi mărirea numărului participanţilor“”, au argumentat iniţiatorii proiectului.

Citește știrea

Trending