Contactează-ne

Prima pagină

Tribuna nemţenilor: “Aceasta este ţara mea” – critică dură a decadenţei clasei politice

Știe publicată cu

în data de

Analiza prezentată (referire la articolul “România lui Mihai Şora şi România reală”, publicat în Monitorul de Neamţ şi Roman n.r.) arată realitatea actuală a clasei politice şi, mai mult, înainte de alegeri o mare invazie de partiduleţe de familie, prin racolarea unor oportunişti notorii din PSD, conduşi din umbră de statul paralel, al căror singur scop e să facă circ, dar fără pîine. Mare păcat că şi PNL-ul a preluat sloganurile acestor partide de casă în loc să afişeze un program în care să prevadă creşterea veniturilor populaţiei sărace la un nivel decent de viaţă de minim 1.000 de euro lunar şi care se poate realiza prin reducerea salarilor nesimţite la tot personalul bugetar şi al agenţiilor statului, inclusiv a personalului din Banca Naţională, ce au venit 25.000 euro pe lună, başca facilităţi precum transport gratuit, casa gratuită, diurne cît salariul, vechimea de lucru pentru pensie la jumătate faţă de plebei, pensii speciale ce depăşesc salariul, cu toate că la pensie au aceleaşi necesităţi ca orice plebeu. Dar nu vor să renunţe la viaţa de lux pe care au dus-o, cu vacanţe în locuri exotice, deoarece la 45 de ani, cînd ies la pensie, au timp şi posibilităţi de a duce această viaţă, înjosind restul de 80% din populaţie, oameni care, la 65 ani cînd ies la pensie, merg numai la spitale şi cu pensia de mizerie pe care o primesc nu pot da şpagă doctorilor – (şpăgari nesimţiţi cu salarii de peste 8-10 mii de lei) – şi mor cu zile din lipsa tratamentelor medicale, pe cînd potentaţii noştri imediat aleargă la cele mai faimoase spitale din lume. Dovedind prin aceasta că nu au încredere şi denigrînd profesionalismul medicilor din ţara noastră. În anul 1990 am aderat la PNL, cu multă încredere în acest partid istoric ai căror conducători interbelici au fost în slujba poporului şi a României. Dar de 10 ani am greaţă pentru acest partid care are la conducerea lui un cîntăreţ de mandolină, potenţial şomer din cauză că nu poate găsi o slujbă cu precara sa pregătire şi luptă cu disperare să preia puterea pentru a pune mîna pe un post călduţ de bugetar. Acest partid după plecarea lui Tăriceanu nu mai face programe pentru lichidarea vieţii de mizerie a majorităţii populaţiei, ci aruncă sloganuri în public, fapt pentru care îmi este ruşine că am fost în acest partid. Am votat în primul mandat pe Băsescu crezînd în sloganul cu ţepele şi acum regret că imediat după alegere în loc de ţepe pentru hoţi a tăiat salarile şi a diminuat pensiile la populaţia ce trăieşte în mizerie şi a luat 10 miliarde de la FMI pe care le-a împrăştiat la bănci şi la acoliţii lui. De asemeni regret şi votarea lui Iohannis pe care l-am considerat discipol al regelui Romaniei, ce, cu toate că era etnic german, nu a ezitat, pentru binele României a luptat împotriva ţării de origine. Iar domnul Iohannis în primul mandat nu a făcut nimic pentru plebe şi din contra îngrădeşte funcţionarea guvernului prin nerespectarea Constituţiei. Aceasta este ţara mea.

N.R. – Mesajul a fost postat on-line de un cititor al Monitorului de Neamţ şi Roman

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Traficant de droguri arestat la domiciliu

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul a fost privat de libertate după ce a fost prins cu stupefiante la vînzare ■ alţi doi acuzaţi sînt judecaţi în libertate ■ au avut loc mai multe percheziţii şi a fost găsit jumătate de kilogram de canabis, dar şi haşiş ■

Un nemţean privat de libertate de pe 22 februarie 2019 într-un dosar penal cu acuze de trafic de droguri a scăpat recent de cătuşe şi a devenit arestat casnic. În cauză este vorba de Marius Ciprian Casămândră, care deja a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT Neamţ. La ultima verificare a măsurii preventive magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au decis înlocuirea detenţiei cu arestul la domiciliu. După ce măsura a devenit definitivă, pentru că anchetatorii nu au contestat-o, bărbatul a fost eliberat de după gratii şi a ajuns acasă de unde nu are voie să plce decît cu acordul judecătorilor. El are de respectat o serie de obligaţii, iar dacă nu se supune poate fi reîncarcerat. În acelaşi dosar, alţi doi bărbaţi au fost inculpaţi în libertate. Este vorba de Ciprian Pal şi Dragoş Nastasă. Totul a început pe 21 februarie 2019 cînd doi romaşcani s-au odihnit o noapte după gratii după ce au fost reţinuţi, acuzaţi fiind de infracţiuni cu stupefiante. La finele săptămînii anterioare oamenii legii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din Neamţ au depistat un bărbat care avea asupra sa cantitatea de 10 grame de substanţă cu aspect de cannabis. Atunci a avut loc o acţiune pe linia combaterii traficului ilicit de droguri de risc şi mare risc. A fost găsit primul inculpat care avea cele 10 grame de cannabis pe care le oferea la vînzare. Anchetatorii au efectuat percheziţii atît la domiciliul suspectului cît şi la locuinţele altor doi indivizi, de 26, respectiv 37 de ani, ambii din Roman. „Poliţiştii au identificat 500 de grame de substanţă cu aspect de cannabis şi 30 de grame de substanţă cu aspect de rezină de cannabis – haşiş“, conform unui comunicat al IPJ Neamţ. În vederea continuării cercetărilor, pentru a se stabili întreaga activitate infracţională, nu mai puţin de 10 persoane au fost conduse la sediul DIICOT Neamţ, urmînd a fi audiate. La final doi indivizi, unul de 34 de ani şi celălalt de 37 de ani, au fost reţinuţi, ambii fiind acuzaţi de săvîrşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului. Ulterior au fost sesizaţi magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ, formulîndu-se propunere de arestare preventivă numai pentru unul dintre suspecţi. Judecătorii au deliberat şi au decis privarea de libertate pentru 30 de zile numai pentru Casămândră, iar celălalt a fost pus sub control judiciar. Cauza este în procedură de Cameră preliminară, apoi procesul intră în linie dreaptă cu audieri de martori şi administrări de probe.

Citește știrea

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știe publicată cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Actualitate

Şcoala Altfel, la Poliţia Bicaz

Știe publicată cu

în data de

■ 250 de elevi au fost musafiri ai oamenilor legii din oraşul de la poalele barajului

Poliţiştii din Bicaz au fost gazdele a 250 de elevi ai Şcolii Gimnaziale nr.1 Bicaz, în cadrul programul „Scoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun“. S-a întîmplat pe 16 aprilie 2019, cînd oamenii legii din cadrul Politiei orasului Bicaz împreună cu cei ai Secţiei de Poliţie Rurală Bicaz au organizat o activitate cu elevii, conform obiectivelor prevăzute în programul amintit, dar şi a celorlalte programe instituite la nivel naţional precum Programul local de prevenire a delicvenţei juvenile şi Programul local de prevenire a accidentelor rutiere. Elevii, însoţiţi de cadrele didactice, au fost primiţi în sediul Poliţiei oraşului Bicaz, unde anchetatorii au avut ocazia să ofere răspunsuri la întrebările adresate, dar şi să le ofere cîteva sfaturi cu privire la modul de relaţionare cu celelalte persoanele şi instituţii publice, fiindu-le prelucrate prevederi referitoare la respectarea normelor privind ordinea şi siguranţa publică şi principalele reguli de circulaţie ce trebuie respectate la deplasarea pe drumurile publice. Totodată, poliţiştii le-au prezentat elevilor atît activităţile specifice muncii lor, cît şi autospecialele din dotare. La activitate au participat şi poliţiştii criminalişti care au împărtăşit şcolarilor cîteva dintre tehnicile criminalistice folosite pentru descoperirea tuturor tipurilor de urme. Activitatea a beneficiat de un impact pozitiv în rîndul elevilor, iar la final aceştia au primit din partea gazdelor insigne, materiale preventive, baloane şi steguleţe.

Citește știrea

Trending