Publicitate

■ Arhiepiscopul Ioachim i-a compus prietenului său, Viorel Stan, stihuri de compasiune în ziua „naşterii în ceruri“ a fiului său ■ sute de oameni au fost alături de părinţii îndureraţi la cruntele momente ale despărţirii de copilul lor ■ „Pe Bogdan l-a prins iarna vieţii, înainte de toamna ei“ a spus protopopul Dragoş Munteanu care a oficiat slujba înmormîntării împreună cu un sobor de 15 preoţi ■

Drama inimaginabilă a deputatului Viorel Stan şi a profesoarei Aurica Enescu, care şi-au pierdut în mod neaşteptat fiul cel mic, pe Bogdan, a adunat sîmbătă, 27 octombrie, sute de romaşcani, la cimitirul Eternitatea. Participanţii la tristul eveniment aveau ochii în lacrimi, mişcaţi de durerea greu de suportat a unor părinţi incapabili să înţeleagă moartea copilului lor, în vîrstă de doar 31 de ani. Peste 150 de coroane, sute de candele aprinse şi „munţi“ de crizanteme s-au adunat în jurul catafacului tînărului aşezat în sicriul în care parcă dormea cu o seninătate greu de descris în cuvinte. Părinţilor sfîrşiaţi de durere le-au stat alături politicieni din Neamţ, primari din comunele judeţului, şefi ai instituţiilor descentralizate, rude, prieteni ai familiei, prieteni ai lui Andrei din Roman şi Bucureşti, vecini, cunoştinţe sau simpli trecători care auziseră de drama familiei. Echipa Inspectoratului şcolar, pe care Viorel Stan a condus-o ani de zile, în frunte cu cei doi inspectori generali, Elena Laiu şi Ioan Milea, cu lacrimi în ochi, au încercat să le dea curaj părinţilor incapabili să înţeleagă drama imensă prin care sînt nevoiţi să treacă. Slujba a început la capela în care se afla depus trupul neînsufleţit al tînărului Andrei Bogdan, la ora 12.30 şi a continuat în biserica cimitirului apoi la mormînt pînă spre ora 15.00 cînd a fost aruncată ultima lopată de ţărînă peste sicriul tînărului, plecat la cele veşnice. Preotul paroh Dan Antoci, de la Biserica Precista Mare, căreia îi este arondată familia Stan, a încercat să găsească cuvinte de încurajare adresate celor doi părinţi, greu încercaţi de drama morţii premature a fiului lor. „La 31 de ani viaţa pentru mare parte dintre oameni abia începe. Astăzi, Bogdan începe viaţa de apoi, viaţa adevărată, viaţa veşnică pentru care trebuie să ne pregătim aici, pe Pămînt. Am încercat să găsesc un răspuns la întrebarea pe care ne-o punem fiecare, în asemenea momente: «De ce, Doamne, de ce trebuie să trecem noi, prin acest supliciu?». Mulţi din această urbe, domnilor profesori Viorel Stan şi Aurica Enescu au învăţat de la dumneavoastră chimia. Astăzi sînteţi însă chemaţi să ne predaţi o nouă materie: «Puterea de a trece mai departe, fără a ne pierde credinţa». Nu putem umple golul lăsat prin plecarea la cele veşnice al cuiva drag, dar trebuie să privim în partea dreaptă, în biserică, unde se află Icoana Învierii Domnului Iisus Hristos. Acum v-aţi prăbuşit în groapa lui Bogdan, dar acolo trebuie să-l găsiţi pe Iisus, care a murit şi a înviat şi să înţelegeţi că dincolo de moarte există viaţa adevărată. Acolo ne vom regăsi cu toţii şi vom învia, şi vom afla scopul pentru care am trăit, aici, pe Pămînt. Mintea noastră nu poate pătrunde taina morţii. Aveţi datoria de a promite azi, în faţa acestui sicriu, în care se odihneşte sufletul lui Bogdan, că, în memoria lui, veţi merge mai departe şi că îl veţi pomeni cu toate împlinirile şi neîmplinirile lui“, a spus preotul în predica ascultată cu lacrimi în ochi de toată asistenţa. La fel de impresionant a fost şi discursul protopopului Dragoş Munteanu, care a mărturisit că a fost sunat de deputatul Stan, imediat după producerea tragediei. „Sîngele a îngheţat în mine cînd am primit telefonul de la domnul Viorel Stan. L-am sunat pe IPS Ioachim şi acesta mi-a spus să nu uit să-i amintesc domnului Viorel că fiul său doarme. Îl cunosc pe domnul deputat de mult timp şi mă întreb şi eu, aşa cum se întreabă fiecare «De ce el? De ce copilul lor iubit, trup din trupul lor, sînge din sîngele lor?». De ce noi, oamenii, care ne certăm şi ne duşmănim, purtăm războaie, ne apucă frica în faţa morţii? Este o pedeapsă a părinţilor noştri, Adam şi Eva. Tatăl Ceresc transformă moartea într-o odihnă veşnică. Azi, pentru Bogdan, e o zi de trecere, de pace, iar noi îl petrecem spre Împărăţia lui Dumnezeu. Înmormîntarea de azi e o punte spre viaţa veşnică, căci viaţa unui om e ca anotimpurile: iarna naşterii, primăvara copilăriei, vara tinereţii şi toamna bătrîneţii. Pe Bogdan l-a prins iarna vieţii, înainte de toamna ei“ a spus protopopul Dragoş Munteanu. Prezent în soborul de ierahi, preoţi şi diaconi, care au oficiat sîmbătă sfînta liturghie, alături de PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, la sărbătoarea Sfîntului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului, Arhiepiscopul Ioachim Băcăoanul l-a însărcinat pe părintele protopop Dragoş Munteanu să transmită „stihurile de compasiune şi iubire, Preaiubitului nostru prieten de suflet, domnul deputat de Roman, prof.dr. Viorel Stan, în ziua naşterii în ceruri (24. X. 2018) a preaiubitului său fiu, Bogdan“.

Tanatologie şi răscumpărare

E toamnă tristă, cu ploaie şi cu vînt. Pămîntul se transformă-n ţintirim. Natura se îmbracă cu cernit veşmînt şi totul parcă moare, din tot ce noi iubim.

În tot acest tablou, cu palide culori, Se stinge şi o stea în spaţiul romaşcan, Căderea ei ne-aduce durere cu fiori, Căci steaua care moare e tînărul Bogdan.

Privesc cu neputinţă, pe întristatul tată, Ce-şi scaldă-n lacrimi sfinte pe fiul său iubit, Şi-aş vrea să-i spun ceva, ca altadată: Că fiul său trăieşte, deşi el a murit.

Prieten drag, ascultă, că Hristos Cel veşnic, Înconjurat de îngeri, de slavă şi mister, Îţi va spune, sigur, nu fi îndoielnic, Că ţi-a luat feciorul ca să-l aşeze-n cer.

Imagini de la înmormîntare aici: http://monitorulneamt.ro/galerie-foto-inmormintarea-fiului-deputatului-nemtean-viorel-stan-sute-de-oameni-la-funeralii/

loading...

1 COMENTARIU

  1. E foarte greu sa treci prin astfel de momente…Nici măcar profesori care cu ani în urmă au pierdut pe nedrept la acordarea gradației de merit nu se pot bucura de o astfel de lovitură pentru că i-am auzit chiar eu când spuneau:,,Doamne,nu aș vrea să cred că e din cauza lacrimilor mele de atunci.Dumnezeu să îl ierte pe fiu și pe tatăl….”Ce e mai greu și mai trist decât părintele să își îngroape fiul…Dumnezeu să îl întărească pe Viorel ca să poată trece peste acestă încercare pentru că i s-a acordat tot pe nedrept,fiindcă îl știm cu toții un o sufletist.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.