Contactează-ne

Eveniment

„Timbrele“ îi aduc noi emoţii lui Pinalti

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Tribunalul Bucureşti a amînat o lună pronunţarea în dosarul „Fabrica de Timbre“ ■ procurorii anticorupţie l-au inculpat pe Gheorghe Ştefan într-un dosar de prejudiciere a Poştei Române ■ este vorba de contracte dubioase, care au prejudiciat compania cu peste 2,2 milioane de lei ■ în alt dosar, tot pentru prejudicierea Poştei, a fost condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare ■ soluţia a fost contestată de inculpat ■

Fostul primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, mai are o lună de aşteptat pînă ce magistraţii din cadrul Tribunalului Bucureşti se vor pronunţa în dosarul „Fabrica de Timbre“. Iniţial, soluţia în cauză ar fi trebuit să se dea pe 28 iunie, dar a fost amînată pînă la data de 22 iulie. Oricare ar fi decizia instanţei de fond, aceasta nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Procurorii anticorupţie l-au inculpat pe Pinalti pe 3 martie 2017, cînd l-au acuzat de trafic de influenţă într-o cauză în care Compania Naţională Poşta Română a fost prejudiciată cu peste 2,2 milioane de lei. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Cosmin Dragoş Mihăilescu, director la sucursala Fabrica de Timbre din cadrul Poştei Române, acuzat de abuz în serviciu, omul de afaceri Marian Constantinof, acuzat de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ex-directorul Poştei Neamţ, Mihai Chebac, la data faptei director de dezvoltare la Poşta Română şi Dorin Laurian Fituti, administrator la Romkuvert şi Romkuvert Ind SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu, toate faptele fiind cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Anchetatorii au apreciat că în perioada iulie- august 2009, Gheorghe Ştefan, în calitate de primar şi vicepreşedinte PDL, i-ar fi propus lui Constantinof ca, în schimbul unor sume de bani, îşi va folosi influenţa pe lîngă reprezentanţii Poştei Române, astfel încît Fabrica de Timbre să atribuie unor firme controlate de afacerist contracte avînd ca obiect furnizarea de hîrtie. „Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hîrtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate“, conform DNA. Un prim pas pentru atribuirea clientelară a unor contracte către firmele controlate de Constantinof a fost pe 8 septembrie 2009, cînd Mihăilescu a fost numit cu sprijinul lui Ştefan la conducerea Fabricii de Timbre. Mihăilescu era un apropiat al lui Constantinof şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze procedurile de achiziţie publică. Trebuie spus că Fabrica de Timbre este o sucursală fără personalitate juridică a Poştei. Aceasta putea achiziţiona doar hîrtie care nu era produs finit, pentru executarea comenzilor venite de la centrala Poştei şi de la terţi. Pentru declanşarea procedurilor de achiziţie era nevoie de o comandă de furnizare a hîrtiei din partea centralei Poştei, către Fabrica de Timbre. Aceasta din urmă ar fi trebuit să achiziţioneze hîrtie în role, să o prelucreze prin mijloace proprii şi să o transforme în produs finit, hîrtie pentru imprimante matriceale. Aici a intrat în rol directorul de dezvoltare Chebac, care ar fi fost numit şi menţinut în funcţie de Pinalti. Chebac a trimis către Fabrica de Timbre o notă de comandă pentru furnizarea unei cantităţi nejustificate de hîrtie, mult mai mare decît necesarul subunităţilor poştale. Furnizarea acestei cantităţi de hîrtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor lui Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea contractelor încheiate de Fabrica de timbre cu firmele controlate de Constantinof şi implicit, valoarea foloaselor necuvenite care ajungeau la Gheorghe Ştefan. Pe 2 noiembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încheiat cu încălcarea legii 12 contracte cu firmele controlate prin interpuşi de Constantinof. În baza acestor contracte trebuia furnizată Fabricii de timbre materie primă, hîrtie în role, eşalonat, timp de un an. După semnarea contractelor, Mihăilescu a solicitat livrarea întregii cantităţi, iar firmele furnizoare au emis facturi. „Pentru semnarea documentelor în vederea efectuării plăţii, inculpaţii Mihai Chebac şi Mihăilescu Cosmin Dragoş au făcut presiuni asupra angajaţilor sucursalei Fabrica de Timbre. Pe 9 noiembrie 2009 a fost făcută o primă plată de către inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş pentru cantităţi de hîrtie nelivrate. Ulterior, în vederea justificării efectuării plăţii întregii valori a contractelor, acestea au fost modificate de inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş, prin acte adiţionale care nu poartă toate avizele necesare. Astfel, livrarea nu mai era eşalonată (vreme de un an), ci imediată (pînă la 15 decembrie 2009)“, au arătat procurorii DNA.

În două luni, Ştefan a primit 230.000 de euro

Mihăilescu a semnat fraudulos sau a determinat semnarea de către subordonaţi a unor documente de recepţie a hîrtiei pretins furnizate de firmele lui Constantinof, dar şi a unor documente de gestiune privind predarea hîrtiei către Romkuvert, în vederea prelucrării. Romkuvert, prin reprezentantul său Dorin Laurian Firuti, a confirmat recepţia pentru prelucrare a 828.413 kg de hîrtie, deşi primise doar o mică parte din cantitate. Practic, s-a creat un circuit scriptic, fictiv în mare parte, care atesta preluarea de către Fabrica de Timbre a cantităţii de hîrtie de la firma lui Constantinof şi predarea ei spre prelucrare la Romkuvert. Circuitul trebuia să ascundă lipsa hîrtiei din gestiunea Fabricii de Timbre şi să confere răgazul încheierii unor noi contracte care să genereze profitul din care să fie cumpărată şi hîrtia nelivrată, o parte din bani fiind daţi lui Gheorghe Ştefan. Documentele de gestiune şi de transport au stat la baza plăţilor din decembrie 2009 efectuate de Fabrica de Timbre către firmele lui Constantinof. Trebuie spus că directorul Mihăilescu a dispus efectuarea plăţilor nesocotind deciziile directorului general al Poştei, dar şi un act normativ. Practic, preţul de achiziţie al hîrtiei a fost mai mare decît preţul pieţei din acel moment şi prin denaturarea procedurilor de achiziţie publică, Fabrica de Timbre a cumpărat hîrtie de la firme interpuse controlate de Constantinof şi nu de la furnizorii tradiţionali. Astfel, preţul de achiziţie în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de Poşta Română. Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor doua firme, Constantinof a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme, pentru ascunderea adevărătei naturi a provenienţei banilor. „Din sumele încasate de cele două firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului Gheorghe Ştefan, în perioada noiembrie – decembrie 2009, aproximativ 230.000 de euro“, conform DNA. Ulterior a mai fost simulată o licitaţie publică, cîştigătoare fiind tot o firmă controlată de Constantinof. Aceasta ar fi trebuit să livreze noi cantităţi de hîrtie din nota de comandă emisă de directorul Mihai Chebac. Un nou contract nu a mai fost încheiat din cauza opoziţiei mai multor angajaţi ai Poştei.

Fostul primar a fost nevoit să dea banii înapoii

Au urmat momente de rîsu’-plînsu’, pentru că Pinalti a trebuit să dea banii înapoi. Cei prinşi în circuitul infracţional ar fi trebuit să încheie noi contracte pentru hîrtie ca să se acopere banii daţi lui Pinalti, dar nu s-a mai putut din cauza revoltei salariaţilor de la Poştă. „Astfel, Gheorghe Ştefan a restituit lui Constantinof Marian o parte din sumele primite, în numerar, prin intermediul lui Chebac Mihai“, spun procurorii. Banii restituiţi au fost folosiţi la achiziţionarea de hîrtie care a fost predată firmei Romkuvert pentru prelucrare şi apoi livrată Fabricii de Timbre. „Restul banilor a fost pus la dispoziţia unui apropiat al lui Gheorghe Ştefan pentru a achiziţiona din Germania anumite sortimente de hîrtie care a fost livrată Fabricii de Timbre, după prelucrarea la Romkuvert. Verificînd circuitul bancar pentru a determina de unde provin aceşti bani s-a constatat că erau sume acordate de alţi oameni de afaceri lui Gheorghe Ştefan“, conform rechizitoriului. În perioada noiembrie – decembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încredinţat firmei Romkuvert, în mod direct, la un preţ supraevaluat şi prin încălcarea legii, un serviciu de prelucrare a hîrtiei achiziţionate de la cele două firme controlate de Constantinof. Poşta a fost prejudiciată astfel cu 300.135 lei. În aceeaşi perioadă, directorul Mihăilescu a achiziţionat de la Romkuvert în mod direct şi prin încălcarea legii, plicuri la un preţ supraevaluat, pentru ridicarea artificială a preţului, constituindu- se scriptic un lanţ comercial de furnizare: Romkuvert Ind – SC Vidas (controlată de Constantinof) – SC Romkuvert – Poşta Română – Sucursala Fabrica de Timbre. Nici nu era necesară achiziţionarea tuturor tipurilor de plicuri, unele putînd fi realizate de Fabrica de Timbre, la preţuri mai mici. Astfel Poşta a fost ţepuită cu 272.352 lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat Poştei Române se cifrează la 2.215.678 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă. La finele urmăririi penale au fost sechestrate bunuri mobile şi imobile ale lui Pinalti, Mihăilescu, Chebac, Firuti şi a firmelor Romkuvert şi Romkuvert IND. Pinalti a mai fost acuzat şi în alt dosar tot pentru prejudicierea Poştei cu o importantă sumă de bani după ce a intervenit pentru schimbarea firmei care încasa facturile electronice. Gheorghe Ştefan şi apropiaţii lui ar fi primit circa 135.000 de euro. Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare. Cauza este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti unde inculpatul a contestat pedeapsa şi aşteaptă o decizie definitivă.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Romanul… lagună

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după furtuna de duminică, în faţa parcării de la Complexul Carrefour apa era de aproximativ jumătate de metru ■ primarul a precizat că în oraş există mai multe zone vulnerabile ■

O serie de fotografii postate de romaşcani pe pagini de socializare după furtuna din seara zilei de duminică, 14 iulie, arată cum oraşul semăna cu o veritabilă… lagună. A doua zi, primarul Lucian Micu a declarat în conferinţa de presă că astfel de fenomene meteorologice pot apărea în oricare din marile oraşe ale lumii, în timpul unor ploi torenţiale precum a fost cea care s-a abătut asupra municipiului Roman. „Atunci cînd este un volum foarte mare de ape pluviale, oricare reţea de canalizare din lumea aceasta este incapabilă să preia toată cantitatea de apă. Sensul giratoriu de la Carrefour a fost construit pe banii investitorului şi a fost din nou predat municipiului. Din păcate, în Roman există mai multe zone vulnerabile. De regulă, atunci cînd se proiectează o canalizare aceasta este gîndită să preia o anumită cantitate de apă, fără a ţine cont de fenomenele extreme ca cel de duminică. Segmentul de şosea din sensul giratoriu de la Centrul Comercial Roman Value nu are reţea de ape pluviale. Gurile de preluare a apelor pluviale din giratoriu sînt preluate de reţeaua de canalizare din parcarea centrului comercial, care ulterior deversează surplusul în reţeaua de canalizare a oraşului, pe strada Ştefan cel Mare. Probleme au fost duminică, inclusiv în parcarea acelui centru comercial. În oraş avem trei zone critice şi a mai fost una la Kaufland, care, între timp, a fost rezolvată. Se află în curs de rezolvare aceea din Cartierul Lipovenesc, unde în toamnă se va finaliza lucrarea. M-am deplasat ieri (duminică, 14 iulie – n.r.) în zonă şi am văzut că noua reţea a făcut faţă problemelor. Acolo însă ieri (duminică – n.r.) a fost inundată zona pe strada Avram Iancu, unde vechea canalizare a refulat. O situaţie critică avem şi pe strada Principatele Unite, unde staţia de repompare nu face faţă să împingă toată apa de pe strada Sucedava“, a precizat primarul Lucian Micu. Acesta a spus că la Ministerul Fondurilor Europene este depus un proiect care va rezolva problema integral, dacă va fi finanţat. Primarul susţine că mai sînt necazuri şi în Cartierul Muncitoresc, unde apele pluviale din timpul ploilor torenţiale inundă strada Alexandru Zirra, dar că, deocamdată, nu sînt fonduri pentru rezolvarea problemelor din acea zonă a urbei.

Citește știrea

Actualitate

Incendiu la Tîrgu Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pompierii nemţeni intervin în aceste momente, luni, 15 iulie, pentru a stinge un incendiu izbucnit la o locuinţă din Tîrgu Neamţ. “Incendiu locuinţă particulară în oraşul Tîrgu Neamţ. La locul solicitării s-au deplasat două echipaje de pompieri militari cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi un autocamion de intervenţie”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ.

UPDATE 20.40 – Incendiul, care se manifesta la materiale textile în interiorul locuinţei, a fost lichidat. Cauza probabilă: flacără – foc deschis în spații închise.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Accident grav: cinci victime. Fetiţă de 15 ani transportată la spital

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier grav în care au fost implicate un microbuz şi un TIR, soldat cu cinci victime, din care două încarcerate, a avut loc luni, 15 iulie, în jurul orei 19.30, la Grumăzeşti. “Accident rutier în comuna Grumăzeşti cu patru victime din care două încarcerate. La locul solicitării s-au deplasat două echipaje de pompieri cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare şi o ambulanţă SMURD de prim ajutor. Se deplasează şi două ambulanţe de la SAJ”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ.

Vom reveni.

UPDATE 20.10 – Persoanele au fost descarcerate. Două dintre ele – un bărbat de 69 de ani şi o femeie de 58 ani au fost preluate de către echipajul SMURD. Alte 3 persoane au fost preluate de către echipajele SAJ – sursa ISU Neamţ

UPDATE 2 – Echipajele SAJ au preluat 3 persoane, astfel: o persoană de sex masculin de 46 ani, o persoană de sex feminin de 45 de ani – care au fost încarcerate, precum şi o fetiţă de 15 ani – sursa ISU Neamţ

Citește știrea

Trending