Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Teroarea boschetarilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 30 de copii ai strãzii „îsi fac veacul“ dupã un program bine stabilit, în perimetrul BCR – Biserica „Precista Micã“ • Politia si Primãria zic cã sînt legate de mîini si de picioare • copiii provin din familii dezorganizate ce locuiesc în „Satul Olimpic“ si strada Sucedava •

Cei 30 de aurolaci, care îsi „fac veacul“, zilnic, în perimetrul dintre BCR si Biserica „Precista Mare“ au bãgat groaza în comerciantii si trecãtorii din centrul municipiului. Cu punga de aurolac la gurã, cu ochii injectati de lichidul „ucigas“ inhalat, „lucreazã“ dupã un program strict, apãrînd „la serviciu“ în jurul orei 10. Agresivi, impertinenti, tinînd într-o mînã punga de aurolac si în cealaltã o sticlã de plastic, jumãtate plinã cu apã, amestecatã cu putin detergent si un stergãtor de parbrize, sar pe masinile ce sînt nevoite sã opreascã la cele trei semafoare din zonã. Timpul pe care-l petrec în stradã se împarte între îndeletnicirea de a zoi, cu forta, parbrizele masinilor ce opresc la stop si tracasarea pietonilor, care intrã sau ies de la magazinele din centru. „Nu stim ce sã mai facem ca sã ne apãrãm de ei. Vin dimineata, cam în jurul orei 10, si se învîrt prin zonã. Ne înjurã pe noi, îi înghiontesc pe cei care nu le dau bani sau ceva de mîncare, smulg din mîna copiilor sau a bãtrînilor cornul, covrigul sau gogoasa pe care si-o cumpãrã. De-a valma, bãieti si fete, cu vîrste între 10-14 ani, dupã a doua sau a treia «dozã» de aurolac, în jurul prînzului, cînd li se face de obicei foame, se nãpustesc, în haitã, asupra chioscurilor. Profitînd de orice moment de neatentie a noastrã bagã capul pe geam si furã fie una-douã gogosi, fie o pîine sau un corn. Am telefonat de mai multe ori la politie, la 955, dar n-am avut nici un succes sã vinã cineva si sã ia mãsuri cu ei. În urmã cu cîteva luni, un politist i-a identificat, stînd de vorbã cu fiecare în parte, însã lucrurile nu s-au schimbat cu nimic, a doua zi au apãrut din nou în zonã“, au declarat vînzãtoarele de la chioscurile alimentare din strada Nicolae Titulescu. Acestea se plîng cã, seara, dupã ora 9, cînd închid chioscul, le urmãresc în drum spre casã, amenintîndu-le. Inspectorul principal Dragos Blãlãu, seful Politiei Roman, a declarat cã institutia pe care o reprezintã „este legatã de mîini si de picioare“ în aceastã problemã. „Din pãcate, dupã desfiintarera Centrelor de Minori, nu avem ce face cu ei. Periodic noi îi luãm din stradã, îi încredintãm familiei si a doua zi ei sînt trimisi de pãrinti din nou în la cersit. Am realizat o recenzare a lor si am constatat cã toti provin din familii dezorganizate, o parte dintre ei fiind rromi, altã parte provenind din familii de români, toti, însã, din medii defavorizate. Majoritatea locuiesc în strada Fabricii sau în casele de pe Sucedava “, a precizat inspector principal Dragos Bãlãu, comandantul Politiei Municipiului Roman. Surse din Politia Roman ne-au informat, între timp, cã de bietii aurolaci nu prea mai are cine se ocupa, de vreme ce ofiterul care-i avea în responsabilitate a pãrãsit, acum cîtva timp, Politia Roman.

Solutii ar exista, dar…cu ceva bunãvointã Directorul executiv al Directiei Generale de Asistentã Socialã si Protectie a Copilului Neamt, Mihai Hanganu, a luat la cunostintã de la redactorii „Monitorului de Roman“ despre existenta acestor dezmosteniti ai soartei. „Mã aflu în biroul primarului de la Roman cu care voi discuta si aceastã problemã. Legea este foarte clarã. Orice copil aflat în dificultate este obligatoriu sã treacã printr-o evaluare a autoritãtilor locale, care, în functie de cazul respectiv, propun solutii. Se face un plan de servicii pentru fiecare în parte si acestea sînt supuse atentiei Comisiei Judetene de Protectie a Copilului. Nu este vorba de pasare a problemei de la un organism la altul. Existã autoritãti, prin lege, care trebuie sã se ocupe de acesti copii. Voi discuta cu domnul primar, care va dispune ca seful Serviciului de Asistentã Socialã, Gabriel Ursu, sã-i identifice pe fiecare în parte si sã le facã anchetã socialã. Cei care sînt cu probleme vor fi trimisi la Comisie, care va lua fie mãsura plasamentului, fie aceea de protectie, în functie de fiecare caz în parte. Se va face evaluarea primarã de cãtre autoritãtile locale si se va vedea ce mãsuri vom lua cu acesti copiii, pentru cã trebuie sã se stie cã a trecut vremea în care îi strîngeam si-i închideam într-un orfelinat. Altele sînt metodele de protectie a copilului“, a precizat Mihai Hanganu. Acesta a promis cã va cerceta în interiorul Directiei pentru Protectia Copilului pentru a vedea de ce redactorul „Monitorului de Roman“ a trebuit sã dea nu mai putin de zece telefoane pentru a putea obtine o informatie privitoare la programul de reinsertie a acestor „dezmosteniti ai soartei“ si a putea obtine numãrul de mobil al directorului executiv.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending