Contactează-ne

Actualitate

Teatrul folcloric, prezenţă de sărbători şi subiect de studiu în judeţul Neamţ

Știe publicată cu

în data de

Prof. dr. Daniel DIEACONU

Un alt An Nou, alte Sărbători de iarnă, dar tot mai puţine tradiţii ancestrale care să fie ascultate pe la case de gospodari. Fie că gospodarii nu mai primesc alaiurile, fie că nu mai are cine să mai umble din poartă-n poartă ca odinioară. Teatrul folcloric al Sărbătorilor de iarnă este cel mai vitregit. Aproape că a dispărut din satele nemţene şi el are o istorie seculară pe aceste locuri, în special cel haiducesc, la care ne vom referi în rîndurile următoare. Teatrul folcloric haiducesc a apărut în lumea veche românească odată cu haiducii. Deşi am fi tentaţi a crede că s-a născut mai întîi în mediul rural, am aflat că era la început un apanaj al orăşenilor. Se jucau astfel de piese în cîrciumile din mahalale, la tîrguri, bîlciuri şi iarmaroace, cu actori amatori şi scenarii anonime. Dar şi mediile mai elevate erau sensibile la acest fel de artă, bineînţeles, sub o altă formă. La 1858 s-a făcut chiar şi un vodevil – „Tunsu Haiducul“, realizat de S. Mihăilescu, în rolul principal fiind celebrul Matei Millo. În august 1911, cînd jandarmeria era în alertă maximă alergînd pe urmele lui Pantelimon Toader, la Bucureşti, la grădina de vară Rîşca, se juca o piesă de teatru în trei acte cu actorul Victor Antonescu în rolul principal. „Pantelimon de la Rîşca“ s-a jucat la 24 august 1911 şi, după cum anunţa afişul, oferea comic şi dramatic din belşug. Dacă teatrul folcloric haiducesc s-a născut la oraş, cei care i-au îmbogăţit zestrea şi l-au păstrat, transmiţîndu-l din generaţie în generaţie, au fost oamenii satului. Ei au fost creatorii baladelor şi, atunci cînd au preluat arhitectura dramatică, au adăugat doine şi cîntece neştiute de orăşeni. Alături de versuri ce erau cunoscute din cărţile lui Russo, Alecsandri, G. Dem- Teodorescu, au pus altele neştiute de mulţi. Piesele de teatru folcloric conţin fragmente din baladele lui Jianu, Tunsu, Bujor, Codreanu, Miu Copilul, Radu Anghel, Gheorghelaş, Ion ăl Mare, publicate în culegeri de folclor, dar în fiecare zonă sînt şi unele ale locului. Ba mai mult, după cum remarca V. Adăscăliţei, celebrul haiduc de origine sîrbă Baba Novac din timpul lui Mihai Viteazul, adoptat în întregime de români, a ajuns la început de secol XX să apară în piese de teatru folcloric din nordul Moldovei, dar ca un erou local, luptînd pentru năzuinţe autohtone. Timpul şi-a pus pecetea asupra creaţiei şi schimbările au fost de multe ori după vremuri şi de aceea apar, pentru cunoscători, inadvertenţe şi chiar exprimări ridicole (prea actualizate, cu elemente argotice etc.) În judeţul Neamţ, teatrul folcloric haiducesc a cunoscut o desfăşurare şi o dezvoltare cum n-a mai fost în alt judeţ şi acest fapt a fost ilustrat cel mai bine de H.B. Oprişan, care a făcut cercetări, a cules piese în perioada 1940-1967, din întreg spaţiul românesc, dar în special din acest judeţ. Cercetătorul amintit a descoperit piese de teatru folcloric haiducesc „Jianu“ şi „Bujor“ şi în judeţul Teleorman, în Muntenia (puţine cazuri), în Oltenia (cu un „inventar“ destul de sărac, uimitor), dar şi pe Valea Trotuşului. În judeţul Suceava circulă atît „Banda lui Bujor“, cît şi „Banda lui Darie“ (sau „Ceata lui Darie“), un haiduc vestit, originar din acest judeţ. Teatrul folcloric haiducesc a apărut mai întîi în oraşe, în Piatra Neamţ, Roman sau Tîrgu Neamţ, fiind consemnat în presă încă înainte de 1900, iar la începutul secolului al XX-lea a început să se răspîndească şi în sate. Prima piesa cunoscută a fost „Jianu“, care la 1904 era jucată pentru prima dată la Bicaz de un grup de tineri de la şcoala profesională din acea comună rurală aflată la intrarea în munţi, artizanii fiind Haralambie Iosifescu şi Vasile Breţcanu.

Banda lui Pantelimon, Banda lui Coroiu, Banda lui Mihai Florea, Haiducii din Carpaţi…

La 31 decembrie 1904, „Jianu“ a ajuns la Administraţia Domeniilor Coroanei, unde au primit două monede de 5 lei de argint, iar apoi au fost chemaţi de gospodarii impresionaţi de costume, de cîntece, de atmosfera pe care o degajau „actorii“. Haralambie Iosifescu a terminat în 1906 şcoala profesională şi s-a întors în satul natal, Poiana Teiului, ducînd cu el şi piesa, făcînd un adevărat turneu în Largu, Topoliceni, Galu, Bistricioara, Răpciune, în 1907 închegîndu-se o trupă şi la Bistricioara, condusă de Vasile Alexandrescu, care a fost coleg cu Iosifescu la Bicaz. La 1908, „Jianuc ajunge şi la Borca şi Sabasa, o piesă întocmită de Niculae Vartic. În această perioadă, se formează „bante“ şi la Tarcău şi astfel se ajunge ca unele dintre ele să fie silite să organizeze adevărate „turnee“, în special pe valea Bicazului. Din Mărceni, Bicaz, a mers o bandă condusă de Vasile Marc pe valea Bicazului, unde se încetăţeneşte după 1920, la Bicazu Ardelean. La Hangu, „Jianu“, apare la 1936, adus de învăţătorul Teoctist Galinescu de la Şcoala Normală din Piatra Neamţ. În comuna Ceahlău se joacă prima dată în 1921, iniţiatorul fiind Ghiţă Ciocănel (n. 1898). „Banda lui Bujor“ a apărut mai tîrziu, după război, deşi spre deosebire de olteanul Iancu Jianu, Ştefan Bujor a haiducit în Moldova. Această piesă de teatru folcloric urmează modelul „Jianului“. S-a răspîndit pe o zonă largă, descoperindu-se chiar şi în Vlaşca şi Teleorman, pe Valea Trotuşului, în Transilvania şi, bineînţeles, în Moldova, în judeţul Neamţ cunoscînd cea mai largă dezvoltare. La 1919, apărea „Banda lui Bujor“ la Ceahlău, mai apoi la Grinţieş, Poiana Teiului, Hangu, Borca, iar mai tîrziu şi în comunele de „şes“. În judeţul Neamţ, graţie etnologului George Brăescu, au fost cercetate şi publicate multe din piesele de teatru folcloric ale zonei şi nu doar „Jienii“ şi „Bujorul“, ci şi „Banda lui Pantelimon“, „Banda lui Coroiu“, „Banda lui Mihai Florea“, „Haiducii din Carpaţi“, „Banda lui Luncan“, „Banda lui Grozea“, chiar şi „Banda lui Terente“, culese din sate de la Borca la Costişa şi de la Icuşeşti la Drăgăneşti sau Grinţieş. Piesa „Banda lui Bujor“ a circulat şi circulă încă în satele Grinţieşului, o comună situată pe coronamentul lacului Bicaz, la poalele munţilor Ceahlău şi Grinţieş, lîngă vechea graniţă a Moldovei cu Ardealul timp de cîteva trecute veacuri. S-a transmis din generaţie în generaţie şi actorii amatori, care se prezintă în faţa gospodarilor de Anul Nou, nu sînt numai bărbaţi, oameni în putere, ci şi copii, care şi-au făcut banda lor şi merg din casă-n casă, mai nou participînd şi la festivaluri şi concursuri, în 2001 primind Premiul I la secţiunea Teatru folcloric al Festivalului şi concursului Steaua sus răsare, organizat de Centrul Carmen Saeculare din Piatra Neamţ, repetînd isprava şi în decembrie 2010, iar în 2012 au participat, cu mare succes, banda compusă din gospodarii Grinţieşului. În 2009, într-un decor mirific pe pîrîul Bradului, printre nămeţi s-a filmat de 1Tv, apoi în 2012 şi 2013 au fost EST Tv şi 1Tv să-i filmeze, iar la lansarea cărţii „Haiduci şi tîlhari“ din 2013, piesa a fost filmată şi prezentată de TVR 3. În 2016, Cristian Tabără a dedicat o emisiune „Exclusiv în România“ pentru „Teatru haiducesc… ca la Grinţieş“, iar apoi, în 2017, să participe la prima ediţie a „Festivalului Haiducilor“, desfăşurat într-o poiană sub muntele Grinţieşului. Anul acesta s-au auzit din nou cîntece haiduceşti în Poiana lui Vasile cel Mare şi o emisiune „Descriptio Moldaviae“ a fost realizată de Vasile Arhire. Iar gospodarii din Grinţieş au făcut un grup folcloric – „Ceata lui Vasile cel Mare“ şi au cîntat doine haiduceşti precum „Frunză verde de negară“, „Cîntecul Grinţieşului“, „Mugur mugurel“, „Pe poteca din pădure“ la Crăcăoani, la Corbu, la Dămuc cu mare succes la public, dovadă că vestiţii haiduci de odinioară nu au fost uitaţi…

(A contribuit Ion ASAVEI)

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Tragedii pe şosele

Știe publicată cu

în data de

■ un tînăr de 28 de ani a murit după ce a provocat un accident pe E85 ■ în aceeaşi zi, trupul fără viaţă al unui bărbat a fost găsit pe marginea unui drum ■ poliţiştii au constatat că era vorba de victima unui accident rutier ■

Un tînăr de 28 de ani a decedat în spital, miercuri, 22 mai, după ce a fost implicat într-un accident rutier produs în aceeaşi zi pe E85, în localitatea Horia. Conform informaţiilor oferite de poliţişti, tînărul ar fi pătruns la un moment dat pe contrasens şi a intrat în coliziune cu un autoturism condus de o femeie de 30 de ani, din Roman. Deşi a fost transportat la spital, tînărul, originar din Iaşi, a decedat în urma leziunilor suferite, iar poliţiştii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. „Din cercetările efectuate de poliţiştii rutieri din cadrul Poliţiei municipiului Roman, a reieşit că un tînăr de 28 de ani, din Iaşi, a condus un autoturism pe DN 2 E 85, iar în localitatea Horia, pe fondul neatenţiei, ar fi pătruns pe sensul opus de deplasare, moment în care a intrat în coliziune cu un alt autoturism condus de o femeie de 30 de ani, din Roman. Din impact a rezultat vătămarea corporală a ambilor conducători auto, care au fost preluaţi şi transportaţi la spital pentru îngrijiri medicale. Ulterior, în urma leziunilor suferite, tînărul a decedat. Pînă în acest moment nu a fost posibilă testarea alcoolscopică a conducătorilor auto. Poliţiştii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă“, au transmis reprezentanţii IPJ Neamţ. În alt caz petrecut în Neamţ, un cadavru descoperit pe marginea drumului în localitatea Plăieşu, comuna Timişeşti, a făcut ca circulaţia să fie întreruptă pe un sens. S-a întîmplat în dimineaţa zilei de miercuri, 22 mai, cînd cei care au trecut prin zonă au văzut pe marginea carosabilului un om. Pentru că părea a fi decedat, a fost făcut un apel la 112. Imediat la faţa locului au venit oamenii legii din cadrul IPJ Neamţ care au constatat că pentru victimă nu se putea face nimic, fiind decedată. Cercetarea iniţială la faţa locului a condus la concluzia că bărbatul a murit în urma unui accident rutier, în apropiere existînd urme de frînare, dar şi cioburi de sticlă, semn că maşina implicată în accident a fost avariată în urma impactului. Se pare că victimă ar fi un bărbat în vîrstă de 47 de ani, din localitatea Timişeşti. Cadavrul a fost ridicat şi transportat la Serviciul de Medicină Legală Neamţ pentru a se stabili cu exactitate cauza decesului. Specialiştii ar putea aduce ceva lumină şi în modul de producere a evenimentului, dinamica şi forţa loviturilor care au condus la uciderea omului. Pînă la finalizarea măsurătorilor, la locul tragicului accident circulaţia a fost întreruptă pe DN 15B, km 57 plus 500, iar traficul a fost blocat pe sensul de mers Tîrgu Neamţ – Cristeşti. În cauză a fost deschis un dosar penal pentru săvîrşirea infracţiunii de ucidere din culpă, cercetarea putînd fi extinsă şi pentru acuze de părăsirea locului accidentului. Oamenii legii fac cercetări pentru depistarea autovehiculului, dar şi a şoferului implicat în accident, acesta putînd fi acuzat de mai multe infracţiuni la regimul rutier. (C. FILIP, G. MUNTEANU)

Citește știrea

Actualitate

Primarul, profesor la Ora de administraţie publică

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ Lucian Micu le-a vorbit elevilor de la Colegiul Naţional Roman- Vodă despre atribuţiile şi resonsabilităţile autorităţilor publice locale

Tinerii din liceele romaşcane l-au invitat pe primarul Lucian Ovidiu Micu, să le predea o lecţie în proiectul Ora de administraţie publică. Marţi, 21 mai, edilul şef le-a vorbit liceenilor despre principalele atribuţii şi responsabilităţi ale autorităţilor publice locale. În proiect sînt vizaţi ca grup ţintă 450 de elevi de la toate unităţile liceale din oraş, care manifestă dorinţa de a se implica activ în viaţa comunităţii locale, de aşa manieră încît generaţia aflată acum pe băncile şcolii să se implice activ în Viaţa Cetăţii, prin demararea a cît mai multe proiecte pentru oraş şi generaţia tînără. „Nu de puţine ori, am întîlnit cazuri în care cetăţenii, indiferent de gradul de educaţie, nu cunosc noţiuni elementare despre rolul Primăriei şi al Consiliului Local, care sînt atribuţiile primarului, responsabilităţile sale, dar şi felul în care taxele plătite de cetăţeni pot fi cheltuite în interesul oamenilor. Pentru a înţelege corect modul cum funcţionează o comunitate, este necesar ca, încă de tineri, să ştim informaţii generale despre administraţie, astfel încît să putem noi, cetăţenii, să cerem corect şi clar maximizarea eforturilor pentru dezvoltarea unei localităţi. Nu îmi propun să predau o lecţie tehnică de administraţie, ci vreau să-i încurajez pe tineri să-şi dezvolte curiozitatea pe acest domeniu şi, de ce nu, să-i încurajez pe cei care vor dori să se îndrepte spre studii de specialitate. Cred că este un exerciţiu util, atît pentru tinerii pe care-i văd din ce în ce mai activi şi implicaţi în viaţa oraşului, dar şi pentru mine, ca şef al administraţiei locale, pentru că am prilejul de a avea un feedback direct de la generaţia nouă, una care nu se teme să spună direct care sînt minusurile unei administraţii sau cum vede îmbunţăţirea. Voi merge în toate cele şapte licee din oraş, iar din toamnă, în funcţie de sugestiile primite de la liceeni, vom îmbuntăţi proiectul, pentru a fi şi mai accesibil şi mai interesant, dar mai ales aplicat“, a declarat primarul Lucian Micu. Proiectul este derulat cu sprijinul ONG-ului Kult Hub, iar la ora ce se întinde pe durata a 50 de minute, poate participa orice elev din unitatea de învăţămînt respectivă, existînd o sesiune de întrebări şi răspunsuri de ambele părţi. A fost prezentat participanţilor la prima lecţie de admnistraţie publică şi un clip video care descrie cîteva din particularităţile administraţiei publice romaşcane. Prima parte a acestui proiect se va derula pînă pe 15 iunie, urmînd ca, la începutul anului şcolar 2019-2020, să fie reluat şi actualizat, în funcţie de cerinţele participanţilor. Pe lîngă sesiunile generale de informare, proiectul prevede şi cîteva întîlniri specializate pe subdomenii din administraţie, la care vor lua parte şi alţi specialişti în varii domenii, printre aceştia aflîndu-se şi judecătorul Cristi Danileţ, care va fi prezent la Roman pe 10 iunie.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: 155 de elevi n-au „servit“ evaluarea la clasa a VI-a

Știe publicată cu

în data de

Autor

Miercuri, 22 mai, a avut loc evaluarea competenţelor din aria curriculară Limbă şi comunicare, la clasa a VI-a. Dintre cei 3752 de elevi înscrişi la evaluare, au participat 3597 de elevi, 155 de elevi fiind absenţi. „Instrumentele de evaluare: testele, baremele de corectare şi fişele de evaluare au fost elaborate de Centrul Naţional de Examinare şi Evaluare. Testele administrate elevilor au fost în concordanţă cu programele şcolare în vigoare, avînd un format asemănător cu cel al evaluărilor internaţionale. Administratorul de test pentru clasa a VI-a este un cadru didactic care nu predă la clasa respectivă, asistat de un al doilea cadru didactic, care, de asemenea, nu are ore la clasa respectivă. Durata alocată rezolvării testului a fost de 60 de minute.Testele sînt evaluate, în cadrul unităţii de învăţămînt, de echipe formate din două cadre didactice, unul cu specialitatea limba şi literatura română şi celălalt cu specialitatea limba modernă. Evaluarea se face cu respectarea strictă a baremului. Rezultatele individuale obţinute la Evaluarea Naţională nu se afişează, nu se comunică public şi nu se înregistrează în catalogul clasei“, se precizează în comunicatul de presă al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ. Testele vor fi valorificate la nivelul unităţii de învăţămînt prin: informarea elevilor, a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevului asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate, prin analiza rezultatelor la nivelul catedrelor şi comisiilor metodice. Acolo unde este cazul se vor întocmi planuri individualizate de învăţare. Joi, 23 mai, este programată evaluarea competenţelor din aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii.

Citește știrea

Trending