Publicitate

■ preşedintele Senatului este acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi primit o mită de 800.000 de dolari ■ cazul a fost constituit în 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, unul fiind preluat de DNA la cererea autorităţilor austriece ■ în speţa Microsoft, fostul primar Gheorghe Ştefan a fost condamnat alături de Dorin Cocoş, Dumitru Nicolae şi Gabriel Sandu ■

Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală. Deşi nu s-a spus nimic oficial, se pare că noul dosar penal al preşedintelui Senatului are legătură cu celebrul caz Microsoft, unul în care au fost condamnate nume grele ale politicii româneşti, printrei fiind şi fostul primar Gheorghe Ştefan. „Procurorii desfăşoară o investigaţie care vizează suspiciuni de săvîrşire a unor fapte de corupţie privind acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală cu sume de bani provenite de la o firmă care ar fi obţinut contracte comerciale importante de la statul român. Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cerea autorităţilor judiciare austriece. Concret, un demnitar ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aproximativ 800.000 USD de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcţiei, astfel încît să se încheie mai multe acte adiţionale la un contract comercial derulat de companie. Suma ar reprezenta un comision de 10% din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore“, conform unui comunicat DNA. Anchetatorii fac cercetări şi în cazul altor persoane pentru complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe Călin Tăriceanu, efectuarea urmăririi penale este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului. „Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie documentele necesare în vederea sesizării Senatului care urmează a decide. Avizul solicitat pentru senator în cadrul dosarului penal este necesar pentru efectuarea completă a urmăririi penale şi pentru a-i oferi acestuia posibilitatea să îşi formuleze apărările într-un cadru procesual legal“, mai arată DNA.

Tăriceanu, reacţie pe Facebook

Preşedintele Senatului a reacţionat la punerea sub acuzare pe reţeaua de socializare Facebook, susţinînd că este vorba despre un scenariu ridicol. „Zilele acestea trăim parcă scenariul unei operaţiuni ce s-ar putea intitula «Salvaţi-l pe Lazăr». Un ţăran în civil găseşte o servietă prin cîmp şi le-o predă jurnaliţtilor cu ochi albaştri. La cîteva zile distanţă se reîncălzeţte o ciorbă de mai bine 10 ani şi este aruncată presei ştirea că aş urma să fiu anchetat în cazul Microsoft. Scenariul operaţiuni este atît de ridicol că ar părea neserios şi în filmele din seria «B.D. la munte şi mare“. Efectele în spaţiul public sunt cît se poate de serioase, aşa că vreau să fac cîteva precizări importante. În primul rînd, nu s-a primit la Senat vreo solicitare din partea procurorilor, aşa cum se speculează în presă. În al doilea rînd, presupunînd că va veni, aceasta va urma traseul procedural pe care îl urmează oricare astfel de cerere. În al treilea rînd, în timpul guvernării pe care am condus-o nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, în cazul licenţelor la care face referire dosarul. Contractul a fost semnat în guvernarea Năstase, plăţi s-au făcut în guvernările care au urmat perioadei 2005-2008, dar nu în guvernarea Tăriceanu. Hotărîrile de guvern, la care văd că face referire o parte din presă, prevedeau începerea procesului de inventariere a licenţelor. Am promovat aceste HG în contextul în care Microsoft ameninţa că va da România în judecată, caz în care riscam ca statul român să piardă mulţi bani. În faţa acestor evidenţe, să vorbeşti despre acuzaţii de mită, este lipsit de sens. Ştiu că sunt unii «la butoane» care se gîndesc că îşi pot păstra funcţiile sau oameni politici care mai cred că aşa se cîştigă alegeri şi se pun guverne. Istoria recentă ne arată efectele unor astfel de acţiuni anti- democratice, anti-constituţionale şi chiar nelegale. În plan electoral, cei care se credeau viitori beneficiari, au pierdut la vot. Iar cînd România a fost condusă de un guvern pus printr-o lovitură de stat mascată, toată ţara a avut de pierdut. De aici şi denumirea de guvern zero care va rămîne în cărţile de istorie. Nu în ultimul rînd, aceste acţiuni au contribuit la crearea unei societăţi divizate, măcinată de conflicte şi rămasă fără certitudinea unui drum înainte, spre mai bine. În România care se pregăteşte să îşi asume preşedinţia Consiliului UE, aceste tactici nu mai pot funcţiona, nici măcar cît au putut să funcţioneze pînă acum. Adevărul despre protocoale şi abuzuri a fost scos la iveală, iar drumul legislativ al modificărilor pentru reformarea justiţiei şi ruperea legăturii bolnave cu serviciile este ireversibil. România nu se mai poate întoarce la vremurile în care preşedintele Băsescu intervenea pentru numirea anumitor procurori şi îi asmuţea către adversarii politici“, a scris Călin Popescu Tăriceanu.

Achitat într-un alt dosar

În luna mai a acestui an, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărau să schimbe încadrarea pentru Călin Popescu Tăriceanu din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă şi să-l achite pentru această acuzaţie. Decizia instanţei supreme nu era una definitivă. „Apreciem că dincolo de orice dubii rezultă săvîrşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă pentru care solicităm condamnarea la pedeapsa cu trei ani cu executare. Pedeapsa de trei ani e cea mai potrivită pentru a satisface scopul“, ceruse procurorul DNA la ultimul termen al procesului. În 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe Călin Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, dosarul avînd legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa. Este vorba despre declaraţia pe care a dat-o la DNA Braşov pe 15 aprilie 2016, în care „a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre: retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului); implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare; actele de vînzare-cumpărare vizînd aceste bunuri“, preciza DNA, într-un comunicat de presă. Potrivit procurorilor, Călin Popescu Tăriceanu „a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu inculpaţii Tal Silberstein, Andronic Dan Cătălin şi Truică Remus, în contextul menţionat mai sus, întîlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate mai sus şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate“. După sentinţa de achitare, preşedintele Senatului afirma că lupta sa este una a întregii naţiuni de a se elibera de cătuşele statului paralel. „Pînă la urmă, lupta pe care am dus-o este lupta unei naţiuni întregi de a se elibera de cătuşele statului paralel, e o luptă pe care am dus-o într-un sistem democratic în care să prevaleze respectul pentru drepturile şi libertăţile cetăţeanului şi domnia legii. Acestea au fost valorile au fost valorile în care am crezut de la început cînd m-am angajat în lupta politică, acestea sunt valorile în care eu cred şi eu şi colegii mei liberali din ALDE şi pe care doresc să le înapoiez românilor. ALDE va conduce în continuare această luptă care reprezintă pentru noi o datorie, o obligaţie faţă de România. Sunt oameni care au fost tîrîţi în procese, care au fost acuzaţi, supuşi oprobiului public, unii din ei arestaţi fără să fie judecaţi, ţinuţi închişi lungi perioade ca în final să fie achitaţi. Sunt oameni care şi-au văzut carierele profesionale distruse, reputaţia, familia şi aşa mai departe. Trebuie să acceptăm cu toţii că nu putem deroga de la normele statului de drept în numele unui ţel care este, onest, combaterea corupţiei. Combaterea corupţiei nu poate să fie un paravan pentru lupte politice“, spunea Tăriceanu.

Sentinţele din dosarul Microsoft

Pe 3 octombrie 2016, inculpaţii din dosarul Microsoft, fostul primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, afaceriştii Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, primeau pedepse definitive în dosarul Microsoft. Cea mai grea sancţiune, de 6 ani cu executare, a fost cea pentru Gheorghe Ştefan, în timp de afaceriştii Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae luau cîte 2 ani şi 4 luni de detenţie, iar fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, 3 ani. Aceasta era decizia completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce prima instanţă, complet de trei judecători, stabilise pedepse mai blînde. Pinalti avea şi atunci cea mai grea pedeapsă, trei ani cu executare şi confiscarea sumei de 3,99 milioane de euro, în timp ce Cocoş şi Sandu aveau cîte doi ani cu executare şi confiscarea a 3,7 milioane de euro, respectiv 2,19 milioane de euro. Dumitru Nicolae scăpase cu o sancţiune de un an şi jumătate, cu suspendare. Sentinţa a venit după ce la ultimul termen de judecată toţi inculpaţii şi-au recunoscut faptele. Pentru prima dată de la începerea cercetărilor, respectiv octombrie 2014, cînd fostul primar Ştefan a şi fost încarcerat, acesta şi-a recunoscuit vina. A avut această posibilitate atît la urmărirea penală, cît şi la începerea procesului la prima instanţă, dar abia pe 3 octombrie 2016 şi-a admis vinovăţia. „Mă consider vinovat. Din afacerea Microsoft nu am pretins şi nu am primit bani. Vorbesc cu mîna pe Biblie. Sînt vinovat pentru că am exercitat influenţa asupra lui Gabriel Sandu. Vreau să colaborez cu organele judiciare, să vedem unde au ajuns banii. Merit o pedeapsă. Regret ce am făcut. Dacă aş fi ştiut legile, nu aş fi ajuns în faţa dumneavoastră“, a spus Gheorge Ştefan la instanţă. Ceilalţi trei inculpaţi şi-au recunoscut faptele de la prima instanţă, dar cum procurorii au cerut şi pentru ei pedepse mai aspre, fiecare s-a „spovedit“ la ultimul cuvînt. „Jur cu mîna pe inimă că regret din tot sufletul faptele pe care le-am făcut. Nu le mai pot îndrepta decît printr-o atitudine civilizată, în cazul în care mă veţi condamna la muncă în folosul comunităţii. Îmi pare rău pentru ce am făcut. Nu îmi doresc decît să fiu un om normal. Sigur nu o să mai fac acest lucru, am greşit. Nu am vrut să fac niciodată lucruri de felul acesta, îmi doresc doar să ma îndrept ca un bun român ce sînt“, a spus plin de căinţă Cocoş care spera la o pedeapsă fără executare. Dumitru Nicolae, singurul care a primit prima pedeapsă cu suspendare la prima instanţă, a cerut şi el clemenţă, afirmînd că a creat peste 5.000 de locuri de muncă: „Îmi exprim regretul profund pentru ceea ce am făcut. Simt că mi-am dezamăgit familia, prietenii şi cunoscuţii. Am doi băieţi. Doresc să repar răul făcut“. La rîndul său, Gabriel Sandu a declarat: „Eu nu înţeleg cum o grupare care a păgubit statul român cu 200 milioane de euro are impunitate, iar eu nici măcar circumstanţe. Pînă la urmă, înţeleg că eu sînt singurul vinovat, deşi am încercat să fac totul legal. Ar fi trebuit să aduc aici toate documentele şi să fac denunţurile necesare pentru a fi judecaţi cei 10 miniştri“. El a fost întrerupt de judecători, care i-au cerut să spună dacă a primit două milioane de euro, sau nu şi ce a făcut cu ei. „Recunosc ce am făcut. Recunosc că am primit două milioane euro şi i-am folosit la plata campaniei electorale“, a spus fostul ministru. Cei patru fuseseră găsiţi vinovaţi numai de trafic de influenţă, pentru că procurorii anticorupţie au decis disjungegerea cercetărilor pentru spălare de bani. Pinalti mai are pe rolul instanţelor procese, iar acum este în detenţie ispăşind altă condamnare.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.