Contactează-ne

Actualitate

Suspendarea permisului de conducere la cumularea a doar 45 de puncte de penalizare – o propunere criminală a parlamentarilor

Știe publicată cu

în data de

Conform prevederilor art. 96, alin (4) din ONG nr. 195 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în cazul cumulului a 15 puncte penalizare, se suspendă dreptul de exercitare a dreptului de a conduce un vehicul cu motor pentru 30 de zile. Conform prevederilor art. 103, alin (4) , un punct penalizare atribuit ca sancţiune complementară se anulează automat, la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei. Măsura nu este o invenţie românească. În Europa, măsura se aplică de regulă identic, cu excepţia Poloniei, unde permisul se suspendă la cumularea a 18 puncte penalizare. Aplicarea punctelor de penalizare s-a stabilit la noi în anul 2006, avându-se în vedere cel puţin două considerente. În primul rând, prin acordarea punctelor penalizare s-a dorit reducerea cu 50 % a amenzilor contravenţionale existente şi în al doilea rând, s-a urmărit realizarea caracterului preventiv al sancţiunii. Este dovedit că orice conducător auto, după primirea primelor 10 puncte de penalizare, circulă mult mai prudent, marcat de stresul atingerii cumulului a 15 puncte şi implicit a riscului suspendării permisului. De la înălţimea misiunii lor, parlamentarii consideră că nu merită să suporte un astfel de stres, considerând că ei ar trebui să circule mai prudent doar după cumularea a 30 – 35 de puncte. Am întâlnit suficiente cazuri în care parlamentari cu caziere rutiere burduşite cu amenzi, atunci când sunt la volan ar dori ca toţi poliţiştii rutieri întâlniţi pe drum să stea în poziţie de drepţi, salutând regulamentar şi dând onorul. În prezent, asistăm la punerea în practică a acestor pretenţii din partea unor parlamentari, care de câte ori sunt sancţionaţi pentru încălcări ale regulilor de circulaţie, vin în Parlament cu iniţiative legislative, care să desfiinţeze sancţiunile pe care le merită. Am asistat recent la lansarea unei iniţiative legislative a unor parlamentari, cu multiple chitanţe de plată a amenzilor pentru depăşire a vitezei, care au legiferat ca radarele să fie la vedere şi presemnalizate. În acest caz, amenda pentru depăşirea vitezei s-ar aplica doar căscaţilor care nu au sesizat prezenţa radarului presemnalizat în circulaţie. Aceşti parlamentari vitezomani au urmărit ca în cazul semnalizării prezenţei radarului în circulaţie, să dispară orice obligaţie privind respectarea vitezei legale pe drumul dintre radare. Prevedere pe măsura intereselor directe ale acestor parlamentari, pe care Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională. În prezent, ministrul transporturilor, remaniabilul Lucian Şova, preocupat că nu rămâne mare lucru în urma sa, a lansat ideea relaxării operaţiunilor de suspendare a permiselor în cazul cumulului punctelor de penalizare, a solicitat nici mai mult nici mai puţin decât modificarea legii, până la eliminarea acestei sancţiuni. Frământat de grija şoferilor profesionişti, în mod special şoferii de TIR, care îşi răresc rândurile pe motiv de suspendarea permisului pentru cumulul de abateri nesancţionate cu amenzi, deputatul Lucian Şova a gândit soluţia briliantă de a creşte numărul punctelor de penalizare de la 15, la 45 pentru a fi suspendat un permis de conducere. Au sărit în sprijinul acestei idei năstruşnice şi alţi deputaţi, care intervievaţi de presă, au furnizat explicaţii, care de care mai lipsite de logică. Principala explicaţie, care nu poate fi scuzată, este din categoria „oameni suntem şi mai greşim, iar legiuitorul nu trebuie să exagereze“. În contextul „greşelilor omeneşti“, România se înregistrează cu un palmares de neinvidiat, acela de a avea anual circa 3000 de morţi pe şosele din cauza încălcării regulilor de circulaţie. Acest palmares ne situează pe penultimul loc în Europa, după Bulgaria.

Trecerea de la 15 la 45 puncte penalizare, anulează practic suspendarea permiselor

Deputaţii, cu idei criminale, propun relaxarea sancţiunii în proporţie de 300 %, adică să se suspende permisul de conducere, nu la acumularea a 15 puncte penalizare, ci la 45 de puncte. Le trece deputaţilor prin cap, că astfel se relaxează şi numărul decedaţilor în circulaţie, ceea ce ne duce la concluzia că prin capetele domniilor lor există o imensă libertate de mişcare. Nu de puţine ori, constat că, un tir depăşeşte autoturismul pe care îl conduc, cu o viteză care mă face să cred că stau pe loc. Nu ştiu cât stres îl încearcă pe acel şofer, dar dacă primeşte moca un bonus de 30 de puncte penalizare în plus, sunt convins că va fi mult mai relaxat când circulă neregulamentar. Propunerea măririi numărului de puncte penalizare de la 15 la 45 este împănată de un populism criminal, ca şi propunerea cu radarele. Dacă în prezent, la cumulul a 15 puncte se suspendă permisul de conducere pentru 30 de zile, aceasta înseamnă că ni s-a permis să greşim odată la 12 zile pentru un punct penalizare. În cazul în care se doreşte suspendarea permisului la cumulul a 45 de puncte, ni se va permite să greşim mult mai des, odată la 4 zile pentru un punct de penalizare. O astfel de abordare minimalizează caracterul preventiv al sancţiunii şi măreşte rata încălcării regulilor de circulaţie, implicit a numărului victimelor, cu 300 %. Mai grav este faptul că în ritmul de până acum, cu obţinerea unui punct penalizare la 12 zile, nu vom atinge niciodată cumulul de 45 de puncte la 6 luni, când cel puţin 15 puncte vor fi anulate automat la finalul acestui interval. Dacă se acceptă propunerea cu numărul de 45 de puncte, va trebui să ne comportăm ca bezmeticii în circulaţia rutieră, ca să greşim de 3 ori mai des, pentru ca poliţia rutieră să apuce să mai suspende vreun permis în România. Conform Codului rutier, la cumulul a 15 puncte penalizare în primele 6 luni a anului 2018, au fost suspendate 2700 permise, cu o medie de 15 permise pe zi, în toată ţara. Aceasta reprezentând doar 0, 037 % din totalul de peste 7, 3 milioane de permise existente, nu justifică nici măcar în glumă iniţiativa criminală a deputaţilor. Singura explicaţie a promovării acestei propuneri criminale este că parlamentarii cu cazier rutier fac parte dintre cei 0, 037 %.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Încă 153 de salariaţi după tîrgul de job-uri

Știe publicată cu

în data de

■ după interviu, alţi 153 de nemţeni, din care 5 cu studii superioare, şi-au găsit de lucru ■ Bursa generală a locurilor de muncă a avut loc în urmă cu o lună ■

Bursa generală a locurilor de muncă, eveniment în organizarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, care a avut loc pe 12 aprilie, a făcut ca alţi 153 de nemţeni să-şi găsească de lucru. Din totalul celor selectaţi în vederea susţinerii interviului, aceştia au devenit cei mai noi oameni ai muncii din judeţ. „La o lună de la desfăşurarea Bursei generale a locurilor de muncă organizată în data de 12 aprilie 2019, AJOFM Neamţ a evaluat rezultatele şi din cele 358 de persoane selectate pentru interviu, au fost angajate un număr de 153, din care 5 persoane avsolvente de studii superioare“, conform AJOFM Neamţ. Cele mai multe locuri de muncă au fost ocupate în domenii cum ar fi: construcţii – 45, servicii – 46, industrie 62, din care 19 în industria mobilei şi 17 în industria textilă. Cele 5 locuri de muncă ocupate de cei cu studii suprioare au fost pentru inginer automatist – 2, inginer textile – 1 inginer mecanic – 1. Pe 12 aprilie, primul tîrg de job-uri din acest an, Bursa Generală a Locurilor de Muncă, a scos din casă ceva mai mulţi nemţeni decît posturile disponibile pe piaţa forţei de muncă. Evenimentul a avut loc simultan la Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ, iar la start au venit cu cererea de personal un număr total de 87 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate (37 în reşedinţa de judeţ, 38 la Roman şi 12 la Tîrg), care au vrut să recruteze nu mai puţin de 898 de noi salariaţi. Cele mai multe locuri de muncă au fost oferite în municipiul Piatra Neamţ (453), următorul fiind municipiul Roman (284) şi oraşul Tîrgu Neamţ (161). La bursa de muncă din 12 aprilie au participat 928 de persoane, din care 436 în reşedinţa de judeţ, 335 la Roman şi 158 la Tîrgu Neamţ, iar 72 de persoane au fost angajate pe loc şi 358 au fost selectate în vederea încadrării. În cadrul evenimentului au avut loc întîlniri directe între angajatorii ofertanţi de locuri de muncă şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau a celor care doresc să schimbe locul de muncă pe care-l au la momentul respectiv, cadru în care s- au făcut cunoscute condiţiile necesare pentru angajare şi în funcţie de îndeplinirea acestora s-a stabilit angajarea sau programarea pentru proba de lucru. La nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de evolutia pieţei muncii locale, de condiţiile locale şi de solicitările agenţilor economici, vor mai putea fi organizate şi alte tipuri de burse pentru diferite meserii sau ramuri de activitate.

Citește știrea

Actualitate

Ajutoare de la Guvern pentru familii din Neamţ

Știe publicată cu

în data de

Guvernul a aprobat, printr-o hotărîre, acordarea unor ajutoare de urgenţă în valoare de 422.700 lei pentru 107 familii şi persoane singure care se afla în situaţii de necesitate ori deosebite cauzate de incendii, probleme grave de sănătate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială, în vederea ameliorării situaţiei socio-materiale, de locuit şi de sănătate ale acestora. 105.000 lei au fost acordaţi pentru 20 de familii şi persoane singure din judeţele Alba, Bacău, Botoşani, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Prahova, Teleorman, Vaslui, Vîlcea şi municipiul Bucureşti, care se afla în situaţii de necesitate cauzate de incendii. 317.700 lei ajung la 87 de familii şi persoane singure din judeţele Bacău, Botoşani, Buzău, Dîmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vîlcea şi municipiul Bucureşti, care se confruntă cu situaţii deosebite cauzate de probleme grave de sănătate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială. „Ajutoarele de urgenţă au la bază anchetele sociale ale agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, centralizate la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi se acordă din bugetul alocat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale“, conform unui comunicat al Ministerului Muncii.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Bătăuşi condamnaţi, trimişi la penitenciar

Știe publicată cu

în data de

Trei bărbaţi din Bozieni, condamnaţi la cîte cinci ani de închisoare pentru lovire, au fost prinşi de poliţişti şi încarceraţi în Penitenciarul Bacău. “La data de 23 mai, polițiștii de investigații criminale din cadrul I.P.J. Neamţ împreună cu polițiștii Secţiei de Politie Rurală Ion Creangă, însoțiți de luptători ai Servciului pentru Acțiuni Speciale, au depistat și reținut trei bărbați, din Bozieni, pe numele cărora erau emise mandate de executare a pedepsei închisorii. Cei trei au fost condamnați de către Tribunalul Neamţ la cîte cinci ani de închisoare cu executare fiecare, pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe. La data de 9 iulie 2016, doi dintre ei, în vîrstă de 21, respectiv 55 de ani, au lovit o persoană care a necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale. Tot atunci, cel de-al treilea, în vîrstă de 26 de ani, i-a aplicat mai multe lovituri aceleeași persoane vătămate, cauzîndu-i leziuni care au necesitat 85 de zile de îngrijiri medicale”, se precizează în comunicatul de presă al IPJ Neamţ.

Citește știrea

Trending