Contactează-ne

Politica

Surpriză. Cine calcă în picioare în mod real independenţa Justiţiei?.

Știe publicată cu

în data de

În raportul recent al Inspecţiei Judiciare, a detonat public informaţia că aproape 3.000 de magistraţi au fost urmăriţi şi ascultaţi, din partea binomului Kovesi – Coldea, iar dintre cei 4.000 de judecători şi procurori ai României, 2.000 au dosare la DNA. S-a dovedit că DNA este o instituţie de forţă, în care procurorii au întocmit dosare penale, falsificând probe sau fără a ţine cont de probe, luând în calcul numai interesele lui Maior, Coldea şi Kovesi, prieteni de sufragerie. La aceste acţiuni ilegale ale procurorilor trebuie adăugate şi acţiunile unor judecători, care au pronunţat hotărâri după sugestiile primite prin vestitele plicuri galbene. Prin întocmirea celor 2.000 de dosare pentru unii magistraţi s-a ajuns în situaţia de netolerat, în care un procuror îi poate întocmi un dosar unui judecător, pentru faptul că acesta nu a respectat soluţia propusă în plic sau solicitată prin rechizitoriu. Printre magistraţii care au făcut obiectul dosarelor DNA sunt magistraţi cu funcţii înalte de la Curtea de Apel, de la Curtea Constituţională, de la Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi inspectori judiciari. Toate aceste dosare ar fi trebuit să facă obiectul controlului Secţiei de investigare a magistraţilor. Reacţia sistemului, dovedit a aparţine statului paralel, s-a manifestat printr-o îngrijorare prost disimulată privind la ce ar putea descoperi Secţia de investigare. Sistemul ticăloşit a solicitat public desfiinţarea acestei secţii, deşi membrii ei erau numiţi de către CSM. Corul celor care solicită desfiinţarea Secţiei de investigare este dirijat fără menajamente de către Klaus Iohannis, al cărui interes vădit este să nu se afle adevărul privind comportamentul de „stat în stat” al DNA-ului, şi derapajele acestuia. Klaus Iohannis ţine foarte mult la teoria sa publică că „PSD practică un asalt perpetuu asupra independenţei justiţiei”. Solişti de marcă, din corul celor care solicită desfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor, sunt europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda, care interpretează la Bruxelles aria „pericolului la adresa independenţei justiţiei, reprezentat de PSD”. Aceşti solişti ignoră în mod condamnabil pericolul real existent, reprezentat de DNA ,sub conducerea lui Kovesi. Astăzi putem conchide că nu există pericol mai mare privind independenţa justiţiei, decât existenţa în sistemul judiciar a magistraţilor şantajabili pe bază de dosare. Klaus Iohannis, Monica Macovei, Cristian Preda şi alţii, cu aceleaşi apucături, ar trebui intervievaţi public, la oră de maximă audienţă, cum explică ei românilor existenţa dosarelor penale pentru jumătate din magistraţii ţării? Cum se numeşte justiţia, ai cărei magistraţi, în proporţie de 50 % sunt urmăriţi penal ? Se poate numi aceasta o justiţie independentă? În aceste circumstanţe, cum îşi permite Klaus Iohannis să someze public PSD-ul ca să înceteze orice asalt împotriva independenţei justiţiei. Mai există o justiţie independentă care să poată fi asaltată? Este de natura evidenţei că dacă Secţia de investigare a magistraţilor nu se înfiinţa, prin iniţiativa benefică a PSD-ului, de modificare a legilor justiţiei, numărul dosarelor magistraţilor ar fi fost în creştere, deoarece se urmărea dominarea sistemului judiciar de către magistraţi şantajabili. Dominarea prin care se putea controla astfel întreaga clasă politică, este o strategie atât de evidentă, încât nici nu mai poate fi contrazisă, decât de nişte inconştienţi. Traiectoriile politice a unora ca Ludovic Orban sau Victor Ponta pot deveni studiu de caz.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Tratamente dispreţuitoare ale ministerului Sănătăţii, la adresa nemţenilor

Știe publicată cu

în data de

■ consideră senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

P

Ministerul Sănătăţii continuă politica dispreţuitoare la adresa nemţenilor, cel puţin aşa reiese dintr-un răspuns oficial la o întrebare referitoare la situaţia datoriilor Spitalului Judeţean Neamţ. Concret, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a fost întrebată de senatorul PNL Eugen Ţapu, cînd va reuşi ministerul să achite datoriile Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, datorii care, la sfîrşitul lunii martie depăşeau un milion de euro. În răspunsul primit trei luni mai tîrziu, cu întâîrziere de două luni, ministerul răspunde sec că ”în ceea ce priveşte acumularea datoriilor către furnizori nu rezultă că acest fapt se datorează derulării Programelor de Sănătate Publică finanţate de Ministerul Sănătăţii”. Mai mult, ministerul se spală pe mîini şi precizează că a predat atribuţiile şi competenţele în sarcina administraţiei publice locale, mai exact a Consiliului Judeţean. ”Este cea mai bună dovadă de delăsare şi neimplicare într-o situaţie care îngreunează actul medical, cu consecinţe negative asupra pacienţilor nemţeni. Cele mai multe din datoriile Spitalului de Urgenţă sînt către furnizorii de medicamente şi programe medicale. Cifrele sînt oficiale, publice. Cei de la minister nu au avut nici măcar curiozitatea să vadă de unde provin aceste datorii, au oferit un răspuns şablonistic şi atît”, a explicat senatorul Eugen Ţapu, care consideră că această atitudine demonstrează că ministerul Sănătăţii, de fapt, nu are banii necesari achitării datoriilor şi funcţionării optime a Spitalului Judeţean. ”La fel de revoltător este şi că preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, nu a iniţiat niciun demers pentru recuperarea acestor sume. Dînsului i-ar fi fost mai la îndemână, pentru că este coleg de partid cu doamna ministru. Numai că nici pe acesta nu-l interesează Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ, deşi, conform ministerului, are atribuţii şi obligaţii pentru buna funcţionare a acestuia”, a mai declarat Eugen Țapu.

Biroul de presă al PNL Neamţ

Citește știrea

Actualitate

Deputatul Bulai, reales preşedinte USR Neamţ

Știe publicată cu

în data de

■ acesta a demisionat din funcţie pe finalul lui 2017 ■ cel care i-a luat locul, Radu Samson, a demisionat şi el luna trecută ■

Deputatul Iulian Bulai a revenit la conducerea USR Neamţ, după alegerile care au avut loc sîmbătă, 15 iunie. Acesta a mai ocupat această funcţie pînă pe finalul anului 2017, cînd a demisionat, fiind înlocuit la conducere de Radu Samson. Care a demisionat la rîndul său, luna trecută. „Filiala judeţeană USR Neamţ şi-a ales o nouă conducere, în cadrul Conferinţei Judeţene a partidului care a avut loc sîmbătă, 15 iunie, la Piatra Neamţ. Majoritatea delegaţilor filialelor USR prezenţi la Conferinţă i-au acordat votul de încredere parlamentarului Iulian Bulai, care a mai deţinut această funcţie de la înfiinţarea organizaţiei pînă la finalul anului 2017. Atunci, deputatul USR Neamţ a ales să îşi prezinte demisia pentru a permite membrilor din teritoriu să se implice activ în creşterea organizaţiei. Reîntoarcerea lui Iulian Bulai la conducerea USR Neamţ vine după ce, luna trecută, fostul preşedinte Radu Samson şi-a prezentat demisia pentru a se dedica exclusiv activităţii locale din Roman”, se precizează într-un comunicat de presă emis de USR Neamţ. „Revin la conducerea USR Neamţ cu planuri concrete de dezvoltare a filialei judeţene şi cu gîndul de a coordona realizarea unui plan de guvernare locală pentru alegerile de anul viitor. USR Neamţ a trecut pînă acum printr-o perioadă de stabilitate cu multă implicare la nivel local şi a crescut frumos. Este motivul pentru care, alături de colegii mei, îi mulţumim fostului preşedinte, Radu Samson, pentru aportul său. Urmează o perioadă grea pentru noi, trebuie să gestionăm un val mare de persoane care doresc să ni se alăture şi să continuăm să creştem. Ultimele rezultate ne dau speranţe că am devenit importanţi în judeţul Neamţ, iar datoria noastră este să creştem responsabil şi să găsim oameni competenţi şi cu bune intenţii pe care să îi prezentăm nemţenilor la alegerile locale din 2020”, a declarat deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ. Cei de la USR Neamţ au mai comunicat că delegaţii filialelor prezenţi la Conferinţa Judeţeană au votat, totodată, ca numărul celorlalţi membri ai Biroului Judeţean al USR Neamţ să crească de la patru la şase persoane, iar perioada mandatului noii echipe de conducere să fie de doi ani. Astfel, noul Birou Judeţean va fi format din preşedintele Iulian Bulai şi vicepreşedinţii Ramona Tofan – preşedinte USR Piatra Neamţ, Florin Zaharia – vicepreşedinte USR Piatra Neamţ, Bogdan Sava – membru USR Roman, Manuel Iacob – vicepreşedinte USR Piatra Neamţ, Cristina Năsoi – vicepreşedinte USR Piatra Neamţ şi Octavian Pîrţac – preşedintele USR Tămăşeni. De asemenea, tot sîmbătă s-a stabilit şi componenţa Comisiilor judeţene de Cenzori şi de Arbitraj, unde preşedinţi, după numărul voturilor primite, au fost aleşi Paul Bălhuc – membru USR Roman şi Vasile Coşofreţ – preşedinte USR Vînători Neamţ. „Conferinţa de sîmbătă a fost un real exerciţiu democratic. Foarte mulţi membri au candidat şi şi-au exprimat ideile, motiv pentru care îi felicit pentru curajul lor de a se implica. Împreună vom ajunge departe şi în Neamţ”, a concluzionat noul preşedinte al USR Neamţ. Reamintim că alianţa dintre Uniunea Salvaţi România (USR) şi PLUS a obţinut un scor impresionant în Piatra Neamţ la alegerile europarlamentare din 26 mai, circa 24% din totalul voturilor exprimate.

Citește știrea

Politica

Klaus Iohannis şi PNL sunt răspunzători pentru manipularea alegerilor europarlamentare şi a Referendumului

Știe publicată cu

în data de

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, s-a înregistrat o prezenţă la vot de 49 %, respectiv aproape 9 milioane de români au votat. La alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, s-a înregistrat o prezenţă la vot de 32,4 %, respectiv peste 5,9 milioane de români au votat. În 2019 au ieşit suplimentar la vot peste 3 milioane de români. Pentru a fi scoţi din casă, cei 9 milioane de români, anul acesta, au fost supuşi unei duble manipulări. Au fost ademeniţi spre secţiile de vot cu un Referendum vădit anti-PSD, iar pentru a vota astfel, acestora li s-a promis că „imediat după alegeri vom schimba Guvernul şi o vom trimite pe Viorica Dăncilă acasă“. Cu această promisiune şi-au motivat Klaus Iohannis şi PNL-ul necesitatea referendumului, care nici acum nu a fost validat de Curtea Constituţională. S-a dovedit că a fost una din cele mai ordinare manipulări, deşi nici până astăzi promisiunea nu a fost respectată. Pentru cei cu capul pe umeri, nici nu putea fi respectată o astfel de promisiune aiuritoare. S-a forţat imediat formarea unei noi majorităţi artificiale, visul de aur al lui Klaus Iohannis, care s-a dovedit un eşec penibil major încă de la prima încercare, aceea în care Opoziţia şi-a propus alegerea Ralucăi Turcan ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru ca în final să câştige Marcel Ciolacu de la PSD. După primul eşec major suferit, Opoziţiei îi rămâne să forţeze o a doua încercare, aceea cu Moţiunea de cenzură, care se speră că o să treacă, doar dacă o votează şi PSD cu ALDE. Klaus Iohannis, PNL şi USR vor avea marţi 18 iunie o problemă cât Casa Poporului, dacă Moţiunea nu trece. În 26 mai, românii s-au prezentat masiv la urne, mulţi dintre cei prezenţi crezând ceea ce li s-a promis, că având puterea votului, vor schimba Guvernul în pas galop încă din prima zi. Au trecut aproape trei săptămâni de la alegerile pentru Parlamentul European şi nu s-a schimbat nimic în Parlamentul Român, spre dezamăgirea românilor naivi, care s-au lăsat manipulaţi, fiind asiguraţi că participă astfel la alegeri anticipate. Klaus Iohannis a folosit emoţiile românilor pe un Referendum inutil, precum orzul pe gâşte, crezând astfel că şi la alegerile prezidenţiale din decembrie, emoţiile lor vor putea fi resuscitate în acelaşi scop.

Opoziţia vrea Moţiune de cenzură, doar ca exerciţiu democratic, fiind convinsă că nu poate să şi guverneze

Pentru ca Opoziţia să preia guvernarea ţării, după cum aceasta a promis electoratului, trebuie finalizate două etape. În prima etapă, trebuie ca guvernul actual să cadă, ca urmare a succesului Moţiunii de cenzură. În a doua etapă, trebuie pus în operă fazele care urmează după dărâmarea unui guvern, adică trebuie prezentat electoratului un program de guvernare coerent şi credibil. Pentru finalizarea primei etape, Opoziţia are nevoie de o majoritate, care nu poate fi îndeplinită dacă nu contribuie şi PSD cu ALDE la aceasta, ceea ce ar presupune formarea unui guvern de uniune naţională, vis de coşmar pentru Klaus Iohannis. Etapa a doua este şi mai greu de realizat, pentru că USR a declarat că nu intră la guvernare, iar Pro România nici nu se gândeşte să susţină un guvern PNL condus de Ludovic Orban. Concluzia este că înlocuirea Guvernului PSD – ALDE acum, este o reală aventură în care au atras România Klaus Iohannis şi Opoziţia semnatară a aşa zisului Acord Naţional, deoarece aceştia nu au un proiect înlocuitor la actuala guvernare, care să fie cât de cât bine structurat. Electoratului amăgit nu-i rămâne decât să constate că nu a avut raţiunea să sesizeze manipularea, pentru a-şi conserva emoţiile electorale pentru alegerile care urmează, singurele în măsură să reconfigureze o nouă majoritate în Parlamentul României. În ipoteza credibilă că Moţiunea nu trece, autorii acesteia vor avea de surmontat mari probleme. Klaus Iohannis poate fi convins că la alegerile prezidenţiale nu va mai fi vedetă şi probabil nici nu va intra în turul 2, iar dacă intră, nu va câştiga fără să aibă sprijinul PSD şi ALDE. Ludovic Orban va fi subiect de revoluţie în PNL, din care va fi scos pe uşa de dos, în timp ce pe uşa din faţă va intra Rareş Bogdan. La rândul lui, Victor Ponta, din vedeta zilei, cum îi place permanent să pozeze, va ajunge de râsul curcilor, pierzând şi parlamentarii ademeniţi. Şi aşa Victor Ponta are o poziţie jalnică, deoarece şi-a făcut un partid, Pro România, pe baza singurului program, care viza scoaterea lui Dragnea din scenă. După îndepărtarea lui Dragnea, cu ajutorul Înaltei Curţi, deoarece a rămas fără obiectul muncii, Ponta ar trebui să ne dezvăluie ce alte obiective mai are partidul lui, ca să nu dispară de pe scena politică fără să aflăm. Cât despre USR, acesta nici nu se ştie dacă este un adevărat partid politic.

USR nu este un partid, este o stare de spirit

Ca şi FSN în 1990, USR reprezenta doar o stare de spirit în 2016. Dacă FSN s-a transformat ulterior în partid, pentru a participa la alegerile din 20 mai 1990, USR a participat la alegerile din 11 decembrie 2016, transformându-se doar formal în partid, rămânând în acest stadiu şi la alegerile din 26 mai 2019. Nu are structuri în teritoriu. La Piatra Neamţ nu are 50 de membri, dar a ocupat primul loc la alegerile europarlamentare recente. Paralela cu FSN, în ce priveşte vehiculul electoral denumit „stare de spirit“, rămâne de luat în seamă, căci astfel de partide sunt sortite dispariţiei, reprezentând idealuri care se consumă repede. USR s-a înfiinţat formal ca partid la 21 august 2016 şi a intrat atunci în Parlament cu 8,61 %, unde aşa va rămâne până la alegerile din anul 2020, fiind exclusă trăsnaia cu alegerile anticipate. Alianţa 2020 (USR – PLUS), formată doar pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, este eroul acestor alegeri, obţinând un scor de 22,36 %, prin voturile a 2.028.236 români. Cu această izbândă s-a încheiat şi existenţa alianţei USR – PLUS. Scorul obţinut de Alianţa USR – PLUS la 26 mai, nu-i justifică acesteia pretenţia de a se autointitula ca fiind acum pe locul 3 în structura de putere naţională, pentru că acestea nu au fost alegeri parlamentare. În structurile naţionale de putere, USR poate accede pe primul loc, doar la capitolul preşedinţie, dacă câştigă alegerile prezidenţiale din decembrie 2019. Am condiţionat dacă, pentru că este greu de presupus că PNL sau PSD, vor vota cu candidatul USR în turul 2. Pentru a câştiga prezidenţialele, USR ar trebui de pe acum să cultive în electoratul PSD -ului, ura împotriva lui Iohannis, după modelul în care acesta a cultivat ura împotriva PSD-ului, pentru alegerile europarlamentare. Baza electorală a USR este electoratul scârbit de prestaţia partidelor tradiţionale, electorat care este fascinat de faptul că USR le-a promis că este dispus să facă un alt fel de politică. Nu se ştie încă ce fel de politică, dar să aibă răbdare electoratul USR-ului, că noua politică se va realiza mutatis – mutandis, dar aceasta presupune un vot acordat în alb. Singura doctrină electorală a USR, este doctrina anti-PSD, care nu se poate baza decât pe emoţii, iar emoţiile au viaţă scurtă, se consumă precum artificiile. În competiţia alegerilor europarlamentare, USR a ieşit pe primul loc în Piatra Neamţ ( 24,23 %) şi pe locul 3 în judeţul Neamţ (16,67%). Dacian Cioloş a transmis mulţumiri pietrenilor în special şi nemţenilor în general, printr-un comunicat de presă, pentru rezultatele obţinute de USR, de care şi el se minunează, având în vedere că formaţiunea nu are structuri în judeţ. Şi nici membri cu care să umple mai mult decât o garsonieră. Rezultatele obţinute de USR, în Neamţ, după spusele lui Cioloş, obligă ca această mişcare „stare de spirit“ să-şi pună la lucru pe cele aproximativ trei persoane, din judeţ, singurele care au notorietate, pentru a explica nemţenilor ce au de gând să facă pentru comunitate, deoarece singurul lor proiect „fără penali în politică şi funcţii publice“ s-a cam fumat, pentru a mai putea ajunge text de Constituţie. Rămân la convingerea că USR, această stare de spirit conjuncturală, nu va mai beneficia de o nouă manipulare la următoarele alegeri, ca acestea să aibă loc simultan cu vreun Referendum anti-PSD sau mai nou, anti-PNL.

Victor Ponta, din nou pisicuţ pe scena politică

Joi 13 iunie, preşedintele nostru Klaus Iohannis, împlinind înţeleapta vârstă de 60 de ani, a chemat la Cotroceni liderii partidelor Opoziţiei, pentru ca aceştia să-i oferi cadou semnăturile lor pe un Acord Naţional, ca pe un Credinţional din 1918. La întrunirea de la Cotroceni, PSD şi ALDE nu s-au prezentat, fiindcă nu au fost invitaţi. Klaus Iohannis a declarat că nu i-a invitat, deoarece credea că vor veni din proprie iniţiativă pentru ai cânta un „Mulţi ani trăiască“ şi a depune necondiţionat o semnătură pe aşa zisul Acord Naţional. Victor Ponta s-a pisicit şi de data aceasta, ca pe vremea lui Traian Băsescu, când a mers la Cotroceni să semneze un Acord cu acesta. Acum, Victor Ponta a simţit nevoia de a toarce şi sub mângâierile lui Klaus Iohannis, care i-a smuls semnătura pe Acordul Naţional, pe care i l-a băgat sub nas, drept hatâr că la invitat şi pe el. Acest Acord Naţional face parte din lista de discursuri atemporale ale lui Klaus Iohannis, locul unui astfel de acord în timp fiind în 2004, când Guvernul Năstase a demarat negocierile de aderare la UE, sau în 2005, când Guvernul Tăriceanu semna Tratatul de aderare. Prin Acordul Naţional, Klaus Iohannis perverteşte noţiunea de „naţional“, deoarece la semnarea lui nu au participat toate partidele politice, care reprezintă în Parlament întreaga Naţiune română. Klaus Iohannis a implicat, prin acest Acord Naţional, mai puţin de 50 % din populaţia României, conform statisticii parlamentare, consfinţită de Constituţie. Pisicuţul Ponta a sărit imediat să dreagă busuiocul, justificând în faţa naţiunii, că el reprezintă acum social-democraţia în România, şi dacă el suplineşte lipsa PSD -ului din acest Acord Naţional, să stea Iohannis liniştit, că acordul parţial semnat, prin semnătura lui Ponta devine Acord Naţional. Serialul manipulărilor continuă, iar nouă românilor, indiferent de opţiuni, nu ne rămâne decât să aşteptăm continuarea serialului, cu episodul Moţiune de cenzură.

Citește știrea

Trending