Contactează-ne

Actualitate

Studiu de caz. Aş vrea să semnez listele USR cu mesajul „Fără condamnaţi penal aleşi sau numiţi în funcţii publice“, dar astfel de liste nu există

Știre publicată în urmă cu

în data de

Cu o săptămână în urmă explicam într-un articol din Monitorul de ce
nu aş semna listele cu mesajul „Fără penali în funcţii publice“. Mi-am
permis să cred că dreptul la liberă exprimare nu este un beneficiu doar
al celor care ocupă gălăgios pieţele şi Parlamentul. Sunt un fan extrem
de rezervat al mişcării Rezist în stradă şi al USR în Parlament. Când
acţiunile acestor gălăgioşi devin mai mult stridente decât coerente, îmi
exprim public dezacordul, criticând ceea ce mi se pare că trebuie
criticat. Sunt conştient că nu sunt comod şi nici agreabil în această
ipostază. În articolul cu pricina mi-am exprimat opinia în legătură cu
rolul mascat al strângerii semnăturilor, dar şi în legătură cu o declaraţie
publică al liderului nemţean al USR, pe numele său Radu Samson, a
cărui existenţă în spaţiul public am remarcat-o pentru prima oară cu
prilejul acestei declaraţii. Ca organizator al strângerii semnăturilor prin
judeţ, liderul USR, nemulţumit de numărul redus de semnături
colectate, şi-a justificat public nerealizarea într-o manieră deloc
măgulitoare la adresa moldovenilor în general şi a nemţenilor în
special, reclamând că aceştia sunt prea marcaţi de „mentalităţi
ruralizate“. Mărturisesc că m-a deranjat derapajul scăpat de sub
control al domnului lider şi l-am criticat într-o manieră cât se poate de
civilizată. Critică ce i s-a părut acestuia inacceptabilă pentru înălţimea
sa de lider local. Cu atât mai mult cu cât declară că „este mândru că
este născut în Neamţ“. Îi sunt dragi nemţenii, atât timp cât aceştia nu
suferă de „mentalităţi ruralizate“. În numărul ziarului din 3 august,
domnul lider USR solicită şi produce un drept la replică, pe care l-am
parcurs cu interes, dar mai ales cu răbdare. Interesul meu era motivat
de curiozitatea de a afla de la sursă de unde se trage ofuscarea
liderului pe moldoveni şi mai ales pe nemţeni, dar şi de convingerea că
acesta va însăila niscaiva scuze adresate concetăţenilor, pentru
bălăcăreala pe tema mentalităţilor de factură rurală a acestora.
Interesul îmi era dublat şi de speranţa că liderul ne va împărtăşi
revelaţiile sale în legătură cu realele cauze al surclasării Neamţului în
topul numărului de semnături obţinute pe listele USR. Dar şi răbdarea
mi-a fost pusă la încercare, constatând că liderul USR în replica sa, pe
de o parte a insistat să-şi motiveze savant bălăcăreala, ba chiar a
extins-o cu atac la persoană, iar pe de altă parte a prezentat o mostră
de narcisism mesianic debordant, propriu debutanţilor în politică.
Dreptul la replică a preopinentului nu poate fi ignorat în conţinut, şi în
susţinerea titlului acestui articol voi face trimitere la acest conţinut, aşa
cum este structurat, ca studiu de caz.

După USR, trăim cu toţii într-o „Românie toxică“ şi formaţiunea îşi
asumă rolul de salvator naţional, demarând „detoxifierea ţării“ prin
semnături

Sintagma „România toxică“ intră în definirea explicită a unui caz
privind defăimarea ţării, lucru total interzis chiar de către prevederile
Constituţiei. Putem vorbi, fără a implica România ca stat, despre
detoxifierea vieţii politice, proces necesar, care nu poate fi contestat.
În România avem un mediu politic toxic, pentru care se fac
răspunzătoare toate partidele, inclusiv USR. Gafa liderului USR în
legătură cu „mentalitatea ruralizată a moldovenilor“, îl face pe acesta
coleg de gafe monumentale cu Viorica Dăncilă sau Dănuţ Andruşcă. În
loc de scuzele datorate, liderul USR insistă să ne convingă că
peiorativul „Moldova ruralizată“ nu este o gafă, ci este o realitate
istorică, de care sunt direct răspunzători „cei care au avut interese
personale sau partidele care i-au susţinut şi propulsat pe aceştia“.
După concepţia liderului USR, indiferent cine a fost la putere în
România la un moment dat, persoane sau partide, acestea au
guvernat ţara diferenţiat, de la o zonă la alta, după preferinţe sau
toane. Moldova a fost guvernată mai rău şi Vestul mai bine, după
programe de guvernare diferenţiate, ceea ce este aberant. După
liderul USR, Vestul României, de unde s-au colectat semnături mai
multe, a fost guvernat de spiritele mai luminate ale unui partid aflat la
putere, pe când „rurala Moldovă“ a fost guvernată de spiritele malefice
ale aceluiaşi partid, indiferent despre ce partid ar fi vorba. Nu putem
admite decât o singură realitate, aceea că România a fost guvernată
unitar, bine sau rău, după caz. Un exemplu, nu numai Moldova a fost
neglijată în materie de autostrăzi, ci întreaga Românie. Nu ştiu cui îi
foloseşte dihonia artificial creată între provinciile României,
propăvăduită ca politică de stat de ilustrul lider USR. Dacă liderul USR
vrea să acceadă în politică, bănuiesc că începând cu proximele alegeri
parlamentare, îl sfătuiesc să se alfabetizeze politic, dar şi să se
instruiască temeinic, pentru a se distanţa de actualii colegi de partid
existenţi acum în Parlamentul României. Văd că textul cu „România
toxică“ este împrumutat de „Mişcarea Rezist“ şi românilor din diaspora,
obligând să te întrebi ce-i mai leagă pe aceştia de ţară.

Liderul USR consideră că Neamţul trebuie să scape de stigmatul de a
fi „judeţ roşu“

Aflăm cu această ocazie de la onorabilul lider, că stigmatul Neamţului
ca „judeţ roşu“ se datorează unor personalităţi de înaltă notorietate,
precum Gheorghe Ştefan, Sorin Ovidiu Vântu, Marinel Burduja, Ionel
Arsene, Dănuţ Andruşcă şi Elena Udrea. Controversatele personalităţi
de mai sus nu reuşesc să ne împrăştie nedumerirea, ce legătură
definitorie au acestea cu stigmatul de „judeţ roşu“, asezonat cu „ciuma
roşie“ atât de clamată de USR. Până la găsirea răspunsului nu rămâne
decât să suspectăm liderul de totală necunoaştere, atât a problemelor
reale cu care s-a confruntat judeţul Neamţ, cât şi a scurtei sale istorii
din 90 până astăzi. Sigur, cel mai simplu şi comod ar fi să decretăm că
toate relele României, Moldovei sau Neamţului „se emană din spiritul
partidului comunist“, după modelul de gândire al liderului USR, blocat
în stereotipia postrevoluţionară a opoziţiei. Cu acest model scăpăm de
obligaţia de a face vreo analiză pertinentă, înainte de a deschide gura.
Din explicaţiile rudimentare şi semidocte ale liderului local, privind
decăderea economică a judeţului Neamţ după 1989, rezultă că acesta
nu cunoaşte aproape nimic din istoria reală a judeţului. Argumentaţia
sa se limitează la clişeele stereotipe folosite de orice politician de
duzină, care se vrea remarcat în regim de urgenţă.

Puneţi în acord textul mesajului cu textul iniţiativei legislative şi pot fi
convins să semnez lista

În articolul anterior am sesizat inadvertenţa dintre textul mesajului
„Fără penali în funcţiile publice“ şi textul propus pentru a deveni literă
de Constituţie. Inadvertenţa a fost sesizată şi de specialişti cu scaun la
cap, dar liderul USR o ignoră total. Dumnealui o ţine langa în legătură
cu „valoarea legală“ a textului iniţiativei, deşi nu aceasta a fost
problema sesizată de mine. Nu am susţinut niciodată că textul
iniţiativei legislative ar fi ilegal, ci doar că nu este în concordanţă cu
textul mesajului pe care ni se solicită să-l semnăm. Cu textul mesajului
vizând „funcţiile publice“ sunt de acord în totalitate, am spus-o, dar
textul iniţiativei dovedeşte că mesajul este demagogie pură, deoarece
iniţiativa se referă doar la unele funcţii publice alese, fără a justifica de
ce unele funcţii alese şi funcţiile numite nu se regăsesc în text, după
cum susţine mesajul. În funcţiile publice se regăsesc persoane alese
şi persoane numite. Demagogia constă în faptul că domnul lider
susţine că „interzicerea persoanelor condamnate penal de a fi numite
în funcţii publice ar fi o încălcare a dreptului la un loc de muncă“. Ce
spui Franţ?. Adică, strungarul sau agricultorul sunt funcţii publice?.
Dacă da, atunci scoateţi „funcţii publice“ din mesajul USR-ului şi
rămâneţi doar cu „Fără penali“. Aceasta poate fi considerată o
argumentaţie coerentă ca să semnăm? La nebunia aceasta, USR
cum vrea să fim părtaşi conştienţi sau inconştienţi când semnăm?
Liderul USR precizează că unii politicieni au interese personale directe
într-un posibil eşec al iniţiativei „Fără penali… “. Personal nu am nici
direct, nici indirect vreun interes în eşecul iniţiativei. Dacă îmi repugnă
ceva, după 28 de ani de multiple experienţe parlamentare, este
incoerenţa reglementărilor de orice fel, inclusiv din reglementarea
acestei iniţiative. Puneţi de acord textul propus pentru Constituţie cu
textul mesajului „Fără penali… “ şi discutăm în alţi parametri. Textul
corect al mesajului de pe listele USR ar trebui să fie „Fără persoane
condamnate penal, alese sau numite în funcţii publice“, pentru a fi
semnat şi de un sceptic ca mine.

Argumentul extrem folosit de USR pentru combaterea unor opinii
contrare este atacul la persoană

În articolele mele mi-am exprimat liber şi necenzurat punctele de
vedere şi argumentele în legătură cu inardvertenţele iniţiativei „Fără
penali… “, explicând că o fac din principiu, nu din vreun interes direct
sau indirect. Am precizat, cu diverse ocazii că sunt consecvent
principiilor de stânga, că nu sunt fan Liviu Dragnea şi că nu trec uşor
cu vederea derapajele PSD-ului. L-am criticat civilizat pe liderul USR
Neamţ, pentru afrontul inadmisibil pe care l-a adus moldovenilor şi
nemţenilor, că nu fac cozi la semnat listele. În replică, domnul lider îmi
impută de ce îmi permit să-i critic prestaţiile, în condiţiile în care în
toată perioada activităţii mele parlamentare nu a reţinut să fi avut vreo
realizare notabilă care să-l impresioneze. Să mă scuze, dar mi-a
scăpat că mai întâi trebuie să-l impresionez pentru a avea dreptul să-i
critic derapajele. Îl informez pe această cale, stând în poziţie de drepţi,
că am activat 18 ani ca parlamentar, începând cu 1990, perioadă în
care am fost şi 8 ani liderul politic al judeţului. Era şi firesc să nu-l fi
impresionat atunci cu nimic pe viitorul lider USR, care în acea
perioadă se afla la faza juvenilă a pantalonilor scurţi. În acea perioadă
notorietatea se câştiga extrem de uşor prin fapte reprobabile. Nu am
reuşit să mă fac remarcat cu nici o faptă sau acţiune reprobabilă în
toată acea perioadă şi aceasta îmi asigură o relaţie confortabilă cu
toţi cei cu care mă cunosc, fiindu-mi suficient. Am fost ales ca deputat
5 mandate consecutiv şi aceasta nu pe ochi frumoşi, ci pentru că am
fost activ permanent în Parlament, în domeniul legislativ, unde m-am
remarcat. Nu m-am remarcat în teritoriu prin afaceri, nu am dat tunuri,
nu făcut trafic de influenţă, nu am promovat nulităţi, nu am încurajat
acte de corupţie, nu mi-am promovat copiii pe funcţii, nu am practicat
nepotismul. Nu m-am putut încadra în notorietatea de care se bucură
în ochii liderului USR persoane ca Gheorghe Ştefan, Elena Udrea şi
atâţi mulţi alţii.

Am şi eu un mesaj pentru domnul Radu Samson

Pe viitor, îmi repugnă să ajung să trăiesc pe lângă voi „într-o Românie
mai bună“, ajunsă aşa numai datorită efortului vostru de a strânge
semnături pe marginea unui mesaj. Convingerea mea este că vom
putea trăi doar împreună „într-o Românie mai bună“ şi aceasta ca
urmare a mai multor mesaje susţinute şi nu a unui singur mesaj, cel
actual, cu care vreţi să faceţi carieră. Veniţi cu picioarele pe pământ,
că nu doreşte nimeni să trăiască într-o Românie construită de alţii, ci
doar într-o Românie construită împreună. Mesajul „Fără condamnaţi
penali aleşi sau numiţi în funcţii publice“ ar putea fi o primă lecţie de
democraţie reală pentru generaţia tânără, aflată în căutare de repere.
Dar mesajul fundamental lansat de USR pentru generaţia tânără ar
trebui să fie „Mergeţi la vot!“ şi nu „Mergeţi la semnături!“ Mesajul „Fără
penali… “ nu este destinat decât să compenseze frustrarea celor care
nu au mers la vot. Mai periculos este faptul că astfel de mesaje induc
generaţiei tinere convingerea că democraţia începe de la cortul pentru
strângerea semnăturilor şi nu de la urna de vot. Vă asigur, prin prisma
experienţei legislative pe care o am şi de care nu ţin să vă conving, că
acel text propus nu va ajunge în Constituţie niciodată, dar poate
deveni text de lege. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
(CEDO) stabileşte că „inegibilitatea trebuie în primul rând să fie
reglementată prin norme de drept clare“. Diferenţa enormă dintre
textul iniţiativei legislative de modificare a Constituţiei şi textul
mesajului „Fără penali în funcţii publice“ se dovedeşte că nu este în
spiritul CEDO.

P.S. : Despre acest subiect nu mai avem ce discuta, fiecare cu
drumul lui. Vorba dumneavoastră, se poate aplica astfel fiecăruia
dintre noi „De unde nu-i, nici Dumnezeu nu-i cere“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Trending