Contactează-ne

Actualitate

Studiu de caz. Aş vrea să semnez listele USR cu mesajul „Fără condamnaţi penal aleşi sau numiţi în funcţii publice“, dar astfel de liste nu există

Știe publicată cu

în data de

Cu o săptămână în urmă explicam într-un articol din Monitorul de ce nu aş semna listele cu mesajul „Fără penali în funcţii publice“. Mi-am permis să cred că dreptul la liberă exprimare nu este un beneficiu doar al celor care ocupă gălăgios pieţele şi Parlamentul. Sunt un fan extrem de rezervat al mişcării Rezist în stradă şi al USR în Parlament. Când acţiunile acestor gălăgioşi devin mai mult stridente decât coerente, îmi exprim public dezacordul, criticând ceea ce mi se pare că trebuie criticat. Sunt conştient că nu sunt comod şi nici agreabil în această ipostază. În articolul cu pricina mi-am exprimat opinia în legătură cu rolul mascat al strângerii semnăturilor, dar şi în legătură cu o declaraţie publică al liderului nemţean al USR, pe numele său Radu Samson, a cărui existenţă în spaţiul public am remarcat-o pentru prima oară cu prilejul acestei declaraţii. Ca organizator al strângerii semnăturilor prin judeţ, liderul USR, nemulţumit de numărul redus de semnături colectate, şi-a justificat public nerealizarea într-o manieră deloc măgulitoare la adresa moldovenilor în general şi a nemţenilor în special, reclamând că aceştia sunt prea marcaţi de „mentalităţi ruralizate“. Mărturisesc că m-a deranjat derapajul scăpat de sub control al domnului lider şi l-am criticat într-o manieră cât se poate de civilizată. Critică ce i s-a părut acestuia inacceptabilă pentru înălţimea sa de lider local. Cu atât mai mult cu cât declară că „este mândru că este născut în Neamţ“. Îi sunt dragi nemţenii, atât timp cât aceştia nu suferă de „mentalităţi ruralizate“. În numărul ziarului din 3 august, domnul lider USR solicită şi produce un drept la replică, pe care l-am parcurs cu interes, dar mai ales cu răbdare. Interesul meu era motivat de curiozitatea de a afla de la sursă de unde se trage ofuscarea liderului pe moldoveni şi mai ales pe nemţeni, dar şi de convingerea că acesta va însăila niscaiva scuze adresate concetăţenilor, pentru bălăcăreala pe tema mentalităţilor de factură rurală a acestora. Interesul îmi era dublat şi de speranţa că liderul ne va împărtăşi revelaţiile sale în legătură cu realele cauze al surclasării Neamţului în topul numărului de semnături obţinute pe listele USR. Dar şi răbdarea mi-a fost pusă la încercare, constatând că liderul USR în replica sa, pe de o parte a insistat să-şi motiveze savant bălăcăreala, ba chiar a extins-o cu atac la persoană, iar pe de altă parte a prezentat o mostră de narcisism mesianic debordant, propriu debutanţilor în politică. Dreptul la replică a preopinentului nu poate fi ignorat în conţinut, şi în susţinerea titlului acestui articol voi face trimitere la acest conţinut, aşa cum este structurat, ca studiu de caz.

După USR, trăim cu toţii într-o „Românie toxică“ şi formaţiunea îşi asumă rolul de salvator naţional, demarând „detoxifierea ţării“ prin semnături

Sintagma „România toxică“ intră în definirea explicită a unui caz privind defăimarea ţării, lucru total interzis chiar de către prevederile Constituţiei. Putem vorbi, fără a implica România ca stat, despre detoxifierea vieţii politice, proces necesar, care nu poate fi contestat. În România avem un mediu politic toxic, pentru care se fac răspunzătoare toate partidele, inclusiv USR. Gafa liderului USR în legătură cu „mentalitatea ruralizată a moldovenilor“, îl face pe acesta coleg de gafe monumentale cu Viorica Dăncilă sau Dănuţ Andruşcă. În loc de scuzele datorate, liderul USR insistă să ne convingă că peiorativul „Moldova ruralizată“ nu este o gafă, ci este o realitate istorică, de care sunt direct răspunzători „cei care au avut interese personale sau partidele care i-au susţinut şi propulsat pe aceştia“. După concepţia liderului USR, indiferent cine a fost la putere în România la un moment dat, persoane sau partide, acestea au guvernat ţara diferenţiat, de la o zonă la alta, după preferinţe sau toane. Moldova a fost guvernată mai rău şi Vestul mai bine, după programe de guvernare diferenţiate, ceea ce este aberant. După liderul USR, Vestul României, de unde s-au colectat semnături mai multe, a fost guvernat de spiritele mai luminate ale unui partid aflat la putere, pe când „rurala Moldovă“ a fost guvernată de spiritele malefice ale aceluiaşi partid, indiferent despre ce partid ar fi vorba. Nu putem admite decât o singură realitate, aceea că România a fost guvernată unitar, bine sau rău, după caz. Un exemplu, nu numai Moldova a fost neglijată în materie de autostrăzi, ci întreaga Românie. Nu ştiu cui îi foloseşte dihonia artificial creată între provinciile României, propăvăduită ca politică de stat de ilustrul lider USR. Dacă liderul USR vrea să acceadă în politică, bănuiesc că începând cu proximele alegeri parlamentare, îl sfătuiesc să se alfabetizeze politic, dar şi să se instruiască temeinic, pentru a se distanţa de actualii colegi de partid existenţi acum în Parlamentul României. Văd că textul cu „România toxică“ este împrumutat de „Mişcarea Rezist“ şi românilor din diaspora, obligând să te întrebi ce-i mai leagă pe aceştia de ţară.

Liderul USR consideră că Neamţul trebuie să scape de stigmatul de a fi „judeţ roşu“

Aflăm cu această ocazie de la onorabilul lider, că stigmatul Neamţului ca „judeţ roşu“ se datorează unor personalităţi de înaltă notorietate, precum Gheorghe Ştefan, Sorin Ovidiu Vântu, Marinel Burduja, Ionel Arsene, Dănuţ Andruşcă şi Elena Udrea. Controversatele personalităţi de mai sus nu reuşesc să ne împrăştie nedumerirea, ce legătură definitorie au acestea cu stigmatul de „judeţ roşu“, asezonat cu „ciuma roşie“ atât de clamată de USR. Până la găsirea răspunsului nu rămâne decât să suspectăm liderul de totală necunoaştere, atât a problemelor reale cu care s-a confruntat judeţul Neamţ, cât şi a scurtei sale istorii din 90 până astăzi. Sigur, cel mai simplu şi comod ar fi să decretăm că toate relele României, Moldovei sau Neamţului „se emană din spiritul partidului comunist“, după modelul de gândire al liderului USR, blocat în stereotipia postrevoluţionară a opoziţiei. Cu acest model scăpăm de obligaţia de a face vreo analiză pertinentă, înainte de a deschide gura. Din explicaţiile rudimentare şi semidocte ale liderului local, privind decăderea economică a judeţului Neamţ după 1989, rezultă că acesta nu cunoaşte aproape nimic din istoria reală a judeţului. Argumentaţia sa se limitează la clişeele stereotipe folosite de orice politician de duzină, care se vrea remarcat în regim de urgenţă.

Puneţi în acord textul mesajului cu textul iniţiativei legislative şi pot fi convins să semnez lista

În articolul anterior am sesizat inadvertenţa dintre textul mesajului „Fără penali în funcţiile publice“ şi textul propus pentru a deveni literă de Constituţie. Inadvertenţa a fost sesizată şi de specialişti cu scaun la cap, dar liderul USR o ignoră total. Dumnealui o ţine langa în legătură cu „valoarea legală“ a textului iniţiativei, deşi nu aceasta a fost problema sesizată de mine. Nu am susţinut niciodată că textul iniţiativei legislative ar fi ilegal, ci doar că nu este în concordanţă cu textul mesajului pe care ni se solicită să-l semnăm. Cu textul mesajului vizând „funcţiile publice“ sunt de acord în totalitate, am spus-o, dar textul iniţiativei dovedeşte că mesajul este demagogie pură, deoarece iniţiativa se referă doar la unele funcţii publice alese, fără a justifica de ce unele funcţii alese şi funcţiile numite nu se regăsesc în text, după cum susţine mesajul. În funcţiile publice se regăsesc persoane alese şi persoane numite. Demagogia constă în faptul că domnul lider susţine că „interzicerea persoanelor condamnate penal de a fi numite în funcţii publice ar fi o încălcare a dreptului la un loc de muncă“. Ce spui Franţ?. Adică, strungarul sau agricultorul sunt funcţii publice?. Dacă da, atunci scoateţi „funcţii publice“ din mesajul USR-ului şi rămâneţi doar cu „Fără penali“. Aceasta poate fi considerată o argumentaţie coerentă ca să semnăm? La nebunia aceasta, USR cum vrea să fim părtaşi conştienţi sau inconştienţi când semnăm? Liderul USR precizează că unii politicieni au interese personale directe într-un posibil eşec al iniţiativei „Fără penali… “. Personal nu am nici direct, nici indirect vreun interes în eşecul iniţiativei. Dacă îmi repugnă ceva, după 28 de ani de multiple experienţe parlamentare, este incoerenţa reglementărilor de orice fel, inclusiv din reglementarea acestei iniţiative. Puneţi de acord textul propus pentru Constituţie cu textul mesajului „Fără penali… “ şi discutăm în alţi parametri. Textul corect al mesajului de pe listele USR ar trebui să fie „Fără persoane condamnate penal, alese sau numite în funcţii publice“, pentru a fi semnat şi de un sceptic ca mine.

Argumentul extrem folosit de USR pentru combaterea unor opinii contrare este atacul la persoană

În articolele mele mi-am exprimat liber şi necenzurat punctele de vedere şi argumentele în legătură cu inardvertenţele iniţiativei „Fără penali… “, explicând că o fac din principiu, nu din vreun interes direct sau indirect. Am precizat, cu diverse ocazii că sunt consecvent principiilor de stânga, că nu sunt fan Liviu Dragnea şi că nu trec uşor cu vederea derapajele PSD-ului. L-am criticat civilizat pe liderul USR Neamţ, pentru afrontul inadmisibil pe care l-a adus moldovenilor şi nemţenilor, că nu fac cozi la semnat listele. În replică, domnul lider îmi impută de ce îmi permit să-i critic prestaţiile, în condiţiile în care în toată perioada activităţii mele parlamentare nu a reţinut să fi avut vreo realizare notabilă care să-l impresioneze. Să mă scuze, dar mi-a scăpat că mai întâi trebuie să-l impresionez pentru a avea dreptul să-i critic derapajele. Îl informez pe această cale, stând în poziţie de drepţi, că am activat 18 ani ca parlamentar, începând cu 1990, perioadă în care am fost şi 8 ani liderul politic al judeţului. Era şi firesc să nu-l fi impresionat atunci cu nimic pe viitorul lider USR, care în acea perioadă se afla la faza juvenilă a pantalonilor scurţi. În acea perioadă notorietatea se câştiga extrem de uşor prin fapte reprobabile. Nu am reuşit să mă fac remarcat cu nici o faptă sau acţiune reprobabilă în toată acea perioadă şi aceasta îmi asigură o relaţie confortabilă cu toţi cei cu care mă cunosc, fiindu-mi suficient. Am fost ales ca deputat 5 mandate consecutiv şi aceasta nu pe ochi frumoşi, ci pentru că am fost activ permanent în Parlament, în domeniul legislativ, unde m-am remarcat. Nu m-am remarcat în teritoriu prin afaceri, nu am dat tunuri, nu făcut trafic de influenţă, nu am promovat nulităţi, nu am încurajat acte de corupţie, nu mi-am promovat copiii pe funcţii, nu am practicat nepotismul. Nu m-am putut încadra în notorietatea de care se bucură în ochii liderului USR persoane ca Gheorghe Ştefan, Elena Udrea şi atâţi mulţi alţii.

Am şi eu un mesaj pentru domnul Radu Samson

Pe viitor, îmi repugnă să ajung să trăiesc pe lângă voi „într-o Românie mai bună“, ajunsă aşa numai datorită efortului vostru de a strânge semnături pe marginea unui mesaj. Convingerea mea este că vom putea trăi doar împreună „într-o Românie mai bună“ şi aceasta ca urmare a mai multor mesaje susţinute şi nu a unui singur mesaj, cel actual, cu care vreţi să faceţi carieră. Veniţi cu picioarele pe pământ, că nu doreşte nimeni să trăiască într-o Românie construită de alţii, ci doar într-o Românie construită împreună. Mesajul „Fără condamnaţi penali aleşi sau numiţi în funcţii publice“ ar putea fi o primă lecţie de democraţie reală pentru generaţia tânără, aflată în căutare de repere. Dar mesajul fundamental lansat de USR pentru generaţia tânără ar trebui să fie „Mergeţi la vot!“ şi nu „Mergeţi la semnături!“ Mesajul „Fără penali… “ nu este destinat decât să compenseze frustrarea celor care nu au mers la vot. Mai periculos este faptul că astfel de mesaje induc generaţiei tinere convingerea că democraţia începe de la cortul pentru strângerea semnăturilor şi nu de la urna de vot. Vă asigur, prin prisma experienţei legislative pe care o am şi de care nu ţin să vă conving, că acel text propus nu va ajunge în Constituţie niciodată, dar poate deveni text de lege. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) stabileşte că „inegibilitatea trebuie în primul rând să fie reglementată prin norme de drept clare“. Diferenţa enormă dintre textul iniţiativei legislative de modificare a Constituţiei şi textul mesajului „Fără penali în funcţii publice“ se dovedeşte că nu este în spiritul CEDO.

P.S. : Despre acest subiect nu mai avem ce discuta, fiecare cu drumul lui. Vorba dumneavoastră, se poate aplica astfel fiecăruia dintre noi „De unde nu-i, nici Dumnezeu nu-i cere“.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Nimic despre rezultatele Europarlamentarelor şi ale sondajului de opinie, botezat Referendum

Știe publicată cu

în data de

La ora închiderii ediţiei acestui număr al ziarului nu erau închise încă secţiile de votare pentru alegeri europarlamentare, precum şi a secţiilor de consultare a populaţiei în legătură cu curiozităţile preşedintelui Klaus Iohannis, definite pompos Referendum. Neştiind rezultatele în legătură cu alegerile, precum şi cele în legătură cu întrebările referendumului, nici măcar la nivel de exitpoll-uri, nu am acum şansa de a le comenta obiectiv. Îmi rezerv această intenţie după publicarea rezultatelor alegerilor şi Referendumului. Duminică am fost la alegeri şi am votat să meargă la Bruxelles nişte români dispuşi să nu-şi facă principala preocupare în a bălăcări pe acolo tot ce ţine de România şi care au învăţat de acasă că rufele murdare se spală doar în familie. Nu m-a interesat să particip prin vot la sondajul de opinie, botezat Referendum de Klaus Iohannis. Nu ştiu dacă Referendumul va fi validat, dar bănuiesc că proporţia celor care au răspuns cu DA este covârşitoare, în raport cu cei care au răspuns NU. Analizând diferenţa dintre prezenţii la alegeri şi prezenţii la Referendum, vom găsi explicaţia procentajului scăzut la răspunsul NU. În orice caz, indiferent de câţi de DA şi câţi de NU vor fi contabilizaţi, nu se va lua nici o decizie. Rămâne ca în tren. Nu ştiu câte mandate de europarlamentari au obţinut liberalii, dar Rareş Bogdan sigur a obţinut un mandat. După cum declară acesta, este dispus să devină „extrem de activ în România din prima zi“. Şi eu, care credeam că este pornit să devină extrem de activ la Bruxelles, încă din prima zi. În orice caz, românii au votat după cum i-a dus capul, deoarece a fost o campanie electorală în care preşedintele României, liderii politici şi candidaţii nu au reuşit să transmită electoratului mesaje care să-l responsabilizeze, ci doar să-i incite la intoleranţă, ură şi refuz la dialog. În ce priveşte Referendumul, Klaus Iohannis a lansat nişte întrebări, la care, ca orice român alfabetizat, ar fi găsit un răspuns dacă citea Constituţia măcar de data aceasta. Rămâne ca în zilele care urmează să aflăm rezultatele, pentru a putea medita până la alegerile următoare asupra drumului ce trebuie urmat.

România este terenul unui experiment, cel prin care o putere se poate instala prin violenţă, nu prin vot

Experimentul a fost lansat în România imediat după alegerile din 20 mai 1990, când mişcarea Piaţa Universităţii a contestat violent rezultatul alegerilor, deşi s-a dovedit că acestea au fost democratice. Începând cu 22 aprilie 1990, protestatarii au ocupat Piaţa Universităţii şi nu au mai părăsit-o nici după consumarea alegerilor, negând rezultatul acestora. Scopul final al acestei mişcări a fost de a bloca constituirea primului Parlament, democratic ales, planificată a avea loc începând cu 15 iunie. În Ucraina, experimentul a fost reluat, cu corecţiile de rigoare, de către mişcarea Maidan. În Franţa, vestele galbene au reluat experimentul la o scară mai extinsă şi cu violenţe mult mai mari. În România, în fatidica noapte de 30 octombrie 2015, cei 64 de morţi şi 146 de mutilaţi, în urma incendiului de la Colectiv, au fost puşi imediat, fără să fi avut loc o anchetă, în sarcina Guvernului Ponta, care a fost somat să părăsească Palatul Victoria, sub presiunea violentă a străzii, aflată sub o emoţie controlată. Într-un mod lipsit de orice logică, premierul Ponta a demisionat atunci, târând Guvernul după el, urmat de declaraţia cinică a lui Klaus Iohannis că „au trebuit să moară atâţia, pentru ca Guvernul Ponta să plece“. Fără nici o întârziere, amânare sau timp de gândire, Klaus Iohannis şi-a instalat imediat „Guvernul meu“, respectiv Guvernul Cioloş. Experimentul s-a bazat pe faptul că opinia publică poate fi inflamată pe diverse subiecte, clocite cu atenţie prin laboratoarele subterane ale statului paralel. Concluzia experimentului este că acolo se poate declanşa producerea unui incident tragic, este posibil de a răsturna un Guvern prin orice mijloace, mai puţin cele constituţionale. Un incident inflamator s-a creat şi pe parcursul demonstraţiilor de stradă ale haştagiştilor, care au culminat cu evenimentele dure din 10 august, ocazie cu care s-a testat reacţia jandarmilor la asaltul clădirii Guvernului, ocazie cu care jandarmii au avut consemn să intervină în forţă. Urmărind cu obiectivitate evenimentul din seara zilei de 10 august, am constatat intenţia unor anumite grupuri de protestatari de a crea imaginea unui măcel în plină stradă, prin extinderea ripostei jandarmilor şi asupra protestatarilor paşnici, ceea ce turbulenţilor le- a reuşit. De atunci tot am sperat ca ancheta declanşată de procurorii DIICOT să ne arate, în egală măsură, acţiunile provocatorilor, dar şi excesele jandarmilor. Constatăm cu stupoare că după atâta timp, ancheta DIICOT a fost unidirecţionată doar asupra acţiunilor jandarmilor, pentru a-i dovedi ca fiind singurii vinovaţi. Nici serviciile secrete nu au făcut efortul de a arăta care au fost factorii declanşatori ai violenţelor, tocmai pentru a ascunde faptul că au existat provocatori în acţiunea de a ocupa şi clădirea Guvernului. Acelaşi scenariu, de asalt asupra clădirii guvernului, a fost aplicat şi de mineri în 1990. Cu ocazia protestului din 10 august s-a încercat crearea unei emoţii colective masive, care să declanşeze tentativa de înlocuire pe căi nedemocratice a Guvernului.

Frans Timmermans, parte din experiment?

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, poate fi bănuit că face parte din experiment, situându-se într-un asalt permanent împotriva României, imputându-ne că avem comportamente care anulează progresele înregistrate în ultimii ani. Prin acţiunile sale, Timmermans nu face altceva decât să sufle în borşul haştagiştilor şi al lui Klaus Iohannis, susţinând pe toate canalele că nimic din ce s-a înfăptuit în România în ultimii doi ani, în materie de justiţie, nu a fost bun. Această inepţie scoate în evidenţă o şi mai mare inepţie, aceea că după Timmermans, până în 2017, legile justiţiei lansate prin ordonanţe de către Guvernul Cioloş au fost perfecte, dar şi că marea potlogărie cu protocoalele secrete semnate de DNA şi SRI, prin Kovesi, Maior şi Coldea, au fost nevinovate jocuri de sufragerie. Ameninţarea lui Timmermans, de a suspenda României dreptul de vot la Bruxelles, se dovedeşte a fi menită să creeze o nouă emoţie naţională, care aruncată în stradă, să declanşeze noi valuri de violenţe, având ca ţintă aceeaşi schimbare nedemocratică de guvern. Asaltul continuu asupra Jandarmeriei, în parchete şi instanţe, este menit la rândui lui să-i creeze acesteia un complex de vinovăţie, care să-i timoreze acţiunile de blocare a oricăror acte de violenţă, care însoţesc aşa zisele proteste paşnice. Frans Timmermans ignoră faptul că în Republica România s-a instalat la putere Republica procurorilor, dar tot bate şeaua cu statul de drept, fără a vedea că statul de drept a fost, şi încă este la cheremul DNA şi SRI. Procurorul General interimar, Bogdan Licu, a declarat recent, pe 16 mai, că în România campania electorală va mai dura încă un an şi şapte luni, interval în care poate să apară un nou 10 august. Klaus Iohannis, mai nerăbdător, şi-a propus să rezolve totul dintr-o singură lovitură, aceea a referendumului, pe care îl consideră moţiune de cenzură după Constituţia sa .

Citește știrea

Actualitate

Copii din Neamţ, la Mondialele de dans

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ Dance Art Valian Roman a participat la competiţia din Croaţia cu trei coregrafii ■ sîmbătă, echipajul nemţean a obţinut un loc 1 ■

35 de copii ai Asociaţiei Culturale „Dance Art Valian“ Roman, coordonaţi de coregrafa Anca Ungureanu s-au aflat în ultimele zile în Croaţia, unde au participat la Campionatul Mondial „Dance Star World“. Întrecerea s-a adresat copiilor cu vîrste între 5 şi 16 ani, ediţia din acest an avînd loc în perioada 22-26 mai în localitatea Porec. Fetele de la Roman au cîştigat dreptul de a participa la această prestigioasă competiţie internaţională în urma concursului de selecţie desfăşurat la Bucureşti în luna martie. Deplasarea s-a făcut cu autocarul CSM Roman, o parte din cheltuielile de transport fiind asigurate de primărie şi fiind aprobate în şedinţa Consiliului Local. La plecare, fetele au fost conduse de primarul Lucian Ovidiu Micu, care le-a încurajat. Competiţia se desfăşoară în perioada 22- 26 mai în Croaţia, iar municipiul Romanul este reprezentat de trupele Dance Art Best şi Dance Art Kids. „Sîntem pregătiţi să plecăm la drum. Din cinci coregrafii cu care ne-am prezentat la Bucureşti plecăm cu trei mai departe. Ne bucurăm că vom fi prezenţi la Dance Star World unde Romanul şi România vor fi reprezentate de fetele antrenate de mine, care vor interpreta trei dansuri. Ne-am pregătit intens şi sîntem bucuroase că din zecile de coregrafii prezente la Bucureşti noi am fost selecţionaţi alături de şcolile de dans de la Arad, Bucureşti, Constanţa pentru a reprezenta lotul României la o competiţie internaţională de o asemenea anvergură internaţională, la care participă cei mai buni din cei buni. Important este să participăm la cît mai multe ateliere de coregrafie, să învăţăm lucruri noi, să vedem ce a mai apărut nou în domeniul coregrafiei. Ne-am propus să fim în primii zece, dar dacă vom reuşi să urcăm pe podium la vreo categorie va fi minunat“, spunea, înainte de plecare, coregrafa Anca Ungureanu. Sîmbătă, 25 mai, ea anunţa deja: „Şi a venit şi ziua asta….Dance Art Kids Open Liga A, locul 1“. Primarul Lucian Micu le-a încurajat pe micuţele dansatoare exprimîndu-şi încrederea că se vor întoarce cu rezultate meritorii.

Citește știrea

Actualitate

Vîrstnic mort în pădure

Știe publicată cu

în data de

Autor

Echipajele ISU Neamţ au intervenit în week-end într-o misiune de degajare a unei persoane căzute într-o rîpă la marginea unui drum forestier din comuna Grinţieş. Pe 23 mai, la locul evenimentului s-a deplasat un echipaj de pompieri militari cu o autospecială de intervenţie din cadrul Gărzii II Poiana Teiului şi un echipaj medical din cadrul SAJ. A fost anuntat şi Serviciul Public Salvamont Neamţ. Victima a fost un bărbat de aproximativ 71 de ani. Echipajul medical al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Neamţ ajuns la faţa locului au încercat să-l resusciteze. Manevrele au fost continuate şi de pompierii militari şi de membrii Serviciului Salvamont Neamţ. Din nefericire, efortul comun depus de forţele participante a fost în zadar, fiind declarat decesul bărbatului de către personalul medical din cadrul SAJ Neamţ. Poliţiştii efectuează cercetări în acest caz pentru a stabili cauzele producerii acestui eveniment.

Citește știrea

Trending