Publicitate

Cu o săptămână în urmă explicam într-un articol din Monitorul de ce nu aş semna listele cu mesajul „Fără penali în funcţii publice“. Mi-am permis să cred că dreptul la liberă exprimare nu este un beneficiu doar al celor care ocupă gălăgios pieţele şi Parlamentul. Sunt un fan extrem de rezervat al mişcării Rezist în stradă şi al USR în Parlament. Când acţiunile acestor gălăgioşi devin mai mult stridente decât coerente, îmi exprim public dezacordul, criticând ceea ce mi se pare că trebuie criticat. Sunt conştient că nu sunt comod şi nici agreabil în această ipostază. În articolul cu pricina mi-am exprimat opinia în legătură cu rolul mascat al strângerii semnăturilor, dar şi în legătură cu o declaraţie publică al liderului nemţean al USR, pe numele său Radu Samson, a cărui existenţă în spaţiul public am remarcat-o pentru prima oară cu prilejul acestei declaraţii. Ca organizator al strângerii semnăturilor prin judeţ, liderul USR, nemulţumit de numărul redus de semnături colectate, şi-a justificat public nerealizarea într-o manieră deloc măgulitoare la adresa moldovenilor în general şi a nemţenilor în special, reclamând că aceştia sunt prea marcaţi de „mentalităţi ruralizate“. Mărturisesc că m-a deranjat derapajul scăpat de sub control al domnului lider şi l-am criticat într-o manieră cât se poate de civilizată. Critică ce i s-a părut acestuia inacceptabilă pentru înălţimea sa de lider local. Cu atât mai mult cu cât declară că „este mândru că este născut în Neamţ“. Îi sunt dragi nemţenii, atât timp cât aceştia nu suferă de „mentalităţi ruralizate“. În numărul ziarului din 3 august, domnul lider USR solicită şi produce un drept la replică, pe care l-am parcurs cu interes, dar mai ales cu răbdare. Interesul meu era motivat de curiozitatea de a afla de la sursă de unde se trage ofuscarea liderului pe moldoveni şi mai ales pe nemţeni, dar şi de convingerea că acesta va însăila niscaiva scuze adresate concetăţenilor, pentru bălăcăreala pe tema mentalităţilor de factură rurală a acestora. Interesul îmi era dublat şi de speranţa că liderul ne va împărtăşi revelaţiile sale în legătură cu realele cauze al surclasării Neamţului în topul numărului de semnături obţinute pe listele USR. Dar şi răbdarea mi-a fost pusă la încercare, constatând că liderul USR în replica sa, pe de o parte a insistat să-şi motiveze savant bălăcăreala, ba chiar a extins-o cu atac la persoană, iar pe de altă parte a prezentat o mostră de narcisism mesianic debordant, propriu debutanţilor în politică. Dreptul la replică a preopinentului nu poate fi ignorat în conţinut, şi în susţinerea titlului acestui articol voi face trimitere la acest conţinut, aşa cum este structurat, ca studiu de caz.

După USR, trăim cu toţii într-o „Românie toxică“ şi formaţiunea îşi asumă rolul de salvator naţional, demarând „detoxifierea ţării“ prin semnături

Sintagma „România toxică“ intră în definirea explicită a unui caz privind defăimarea ţării, lucru total interzis chiar de către prevederile Constituţiei. Putem vorbi, fără a implica România ca stat, despre detoxifierea vieţii politice, proces necesar, care nu poate fi contestat. În România avem un mediu politic toxic, pentru care se fac răspunzătoare toate partidele, inclusiv USR. Gafa liderului USR în legătură cu „mentalitatea ruralizată a moldovenilor“, îl face pe acesta coleg de gafe monumentale cu Viorica Dăncilă sau Dănuţ Andruşcă. În loc de scuzele datorate, liderul USR insistă să ne convingă că peiorativul „Moldova ruralizată“ nu este o gafă, ci este o realitate istorică, de care sunt direct răspunzători „cei care au avut interese personale sau partidele care i-au susţinut şi propulsat pe aceştia“. După concepţia liderului USR, indiferent cine a fost la putere în România la un moment dat, persoane sau partide, acestea au guvernat ţara diferenţiat, de la o zonă la alta, după preferinţe sau toane. Moldova a fost guvernată mai rău şi Vestul mai bine, după programe de guvernare diferenţiate, ceea ce este aberant. După liderul USR, Vestul României, de unde s-au colectat semnături mai multe, a fost guvernat de spiritele mai luminate ale unui partid aflat la putere, pe când „rurala Moldovă“ a fost guvernată de spiritele malefice ale aceluiaşi partid, indiferent despre ce partid ar fi vorba. Nu putem admite decât o singură realitate, aceea că România a fost guvernată unitar, bine sau rău, după caz. Un exemplu, nu numai Moldova a fost neglijată în materie de autostrăzi, ci întreaga Românie. Nu ştiu cui îi foloseşte dihonia artificial creată între provinciile României, propăvăduită ca politică de stat de ilustrul lider USR. Dacă liderul USR vrea să acceadă în politică, bănuiesc că începând cu proximele alegeri parlamentare, îl sfătuiesc să se alfabetizeze politic, dar şi să se instruiască temeinic, pentru a se distanţa de actualii colegi de partid existenţi acum în Parlamentul României. Văd că textul cu „România toxică“ este împrumutat de „Mişcarea Rezist“ şi românilor din diaspora, obligând să te întrebi ce-i mai leagă pe aceştia de ţară.

Liderul USR consideră că Neamţul trebuie să scape de stigmatul de a fi „judeţ roşu

Aflăm cu această ocazie de la onorabilul lider, că stigmatul Neamţului ca „judeţ roşu“ se datorează unor personalităţi de înaltă notorietate, precum Gheorghe Ştefan, Sorin Ovidiu Vântu, Marinel Burduja, Ionel Arsene, Dănuţ Andruşcă şi Elena Udrea. Controversatele personalităţi de mai sus nu reuşesc să ne împrăştie nedumerirea, ce legătură definitorie au acestea cu stigmatul de „judeţ roşu“, asezonat cu „ciuma roşie“ atât de clamată de USR. Până la găsirea răspunsului nu rămâne decât să suspectăm liderul de totală necunoaştere, atât a problemelor reale cu care s-a confruntat judeţul Neamţ, cât şi a scurtei sale istorii din 90 până astăzi. Sigur, cel mai simplu şi comod ar fi să decretăm că toate relele României, Moldovei sau Neamţului „se emană din spiritul partidului comunist“, după modelul de gândire al liderului USR, blocat în stereotipia postrevoluţionară a opoziţiei. Cu acest model scăpăm de obligaţia de a face vreo analiză pertinentă, înainte de a deschide gura. Din explicaţiile rudimentare şi semidocte ale liderului local, privind decăderea economică a judeţului Neamţ după 1989, rezultă că acesta nu cunoaşte aproape nimic din istoria reală a judeţului. Argumentaţia sa se limitează la clişeele stereotipe folosite de orice politician de duzină, care se vrea remarcat în regim de urgenţă.

Puneţi în acord textul mesajului cu textul iniţiativei legislative şi pot fi convins să semnez lista

În articolul anterior am sesizat inadvertenţa dintre textul mesajului „Fără penali în funcţiile publice“ şi textul propus pentru a deveni literă de Constituţie. Inadvertenţa a fost sesizată şi de specialişti cu scaun la cap, dar liderul USR o ignoră total. Dumnealui o ţine langa în legătură cu „valoarea legală“ a textului iniţiativei, deşi nu aceasta a fost problema sesizată de mine. Nu am susţinut niciodată că textul iniţiativei legislative ar fi ilegal, ci doar că nu este în concordanţă cu textul mesajului pe care ni se solicită să-l semnăm. Cu textul mesajului vizând „funcţiile publice“ sunt de acord în totalitate, am spus-o, dar textul iniţiativei dovedeşte că mesajul este demagogie pură, deoarece iniţiativa se referă doar la unele funcţii publice alese, fără a justifica de ce unele funcţii alese şi funcţiile numite nu se regăsesc în text, după cum susţine mesajul. În funcţiile publice se regăsesc persoane alese şi persoane numite. Demagogia constă în faptul că domnul lider susţine că „interzicerea persoanelor condamnate penal de a fi numite în funcţii publice ar fi o încălcare a dreptului la un loc de muncă“. Ce spui Franţ?. Adică, strungarul sau agricultorul sunt funcţii publice?. Dacă da, atunci scoateţi „funcţii publice“ din mesajul USR-ului şi rămâneţi doar cu „Fără penali“. Aceasta poate fi considerată o argumentaţie coerentă ca să semnăm? La nebunia aceasta, USR cum vrea să fim părtaşi conştienţi sau inconştienţi când semnăm? Liderul USR precizează că unii politicieni au interese personale directe într-un posibil eşec al iniţiativei „Fără penali… “. Personal nu am nici direct, nici indirect vreun interes în eşecul iniţiativei. Dacă îmi repugnă ceva, după 28 de ani de multiple experienţe parlamentare, este incoerenţa reglementărilor de orice fel, inclusiv din reglementarea acestei iniţiative. Puneţi de acord textul propus pentru Constituţie cu textul mesajului „Fără penali… “ şi discutăm în alţi parametri. Textul corect al mesajului de pe listele USR ar trebui să fie „Fără persoane condamnate penal, alese sau numite în funcţii publice“, pentru a fi semnat şi de un sceptic ca mine.

Argumentul extrem folosit de USR pentru combaterea unor opinii contrare este atacul la persoană

În articolele mele mi-am exprimat liber şi necenzurat punctele de vedere şi argumentele în legătură cu inardvertenţele iniţiativei „Fără penali… “, explicând că o fac din principiu, nu din vreun interes direct sau indirect. Am precizat, cu diverse ocazii că sunt consecvent principiilor de stânga, că nu sunt fan Liviu Dragnea şi că nu trec uşor cu vederea derapajele PSD-ului. L-am criticat civilizat pe liderul USR Neamţ, pentru afrontul inadmisibil pe care l-a adus moldovenilor şi nemţenilor, că nu fac cozi la semnat listele. În replică, domnul lider îmi impută de ce îmi permit să-i critic prestaţiile, în condiţiile în care în toată perioada activităţii mele parlamentare nu a reţinut să fi avut vreo realizare notabilă care să-l impresioneze. Să mă scuze, dar mi-a scăpat că mai întâi trebuie să-l impresionez pentru a avea dreptul să-i critic derapajele. Îl informez pe această cale, stând în poziţie de drepţi, că am activat 18 ani ca parlamentar, începând cu 1990, perioadă în care am fost şi 8 ani liderul politic al judeţului. Era şi firesc să nu-l fi impresionat atunci cu nimic pe viitorul lider USR, care în acea perioadă se afla la faza juvenilă a pantalonilor scurţi. În acea perioadă notorietatea se câştiga extrem de uşor prin fapte reprobabile. Nu am reuşit să mă fac remarcat cu nici o faptă sau acţiune reprobabilă în toată acea perioadă şi aceasta îmi asigură o relaţie confortabilă cu toţi cei cu care mă cunosc, fiindu-mi suficient. Am fost ales ca deputat 5 mandate consecutiv şi aceasta nu pe ochi frumoşi, ci pentru că am fost activ permanent în Parlament, în domeniul legislativ, unde m-am remarcat. Nu m-am remarcat în teritoriu prin afaceri, nu am dat tunuri, nu făcut trafic de influenţă, nu am promovat nulităţi, nu am încurajat acte de corupţie, nu mi-am promovat copiii pe funcţii, nu am practicat nepotismul. Nu m-am putut încadra în notorietatea de care se bucură în ochii liderului USR persoane ca Gheorghe Ştefan, Elena Udrea şi atâţi mulţi alţii.

Am şi eu un mesaj pentru domnul Radu Samson

Pe viitor, îmi repugnă să ajung să trăiesc pe lângă voi „într-o Românie mai bună“, ajunsă aşa numai datorită efortului vostru de a strânge semnături pe marginea unui mesaj. Convingerea mea este că vom putea trăi doar împreună „într-o Românie mai bună“ şi aceasta ca urmare a mai multor mesaje susţinute şi nu a unui singur mesaj, cel actual, cu care vreţi să faceţi carieră. Veniţi cu picioarele pe pământ, că nu doreşte nimeni să trăiască într-o Românie construită de alţii, ci doar într-o Românie construită împreună. Mesajul „Fără condamnaţi penali aleşi sau numiţi în funcţii publice“ ar putea fi o primă lecţie de democraţie reală pentru generaţia tânără, aflată în căutare de repere. Dar mesajul fundamental lansat de USR pentru generaţia tânără ar trebui să fie „Mergeţi la vot!“ şi nu „Mergeţi la semnături!“ Mesajul „Fără penali… “ nu este destinat decât să compenseze frustrarea celor care nu au mers la vot. Mai periculos este faptul că astfel de mesaje induc generaţiei tinere convingerea că democraţia începe de la cortul pentru strângerea semnăturilor şi nu de la urna de vot. Vă asigur, prin prisma experienţei legislative pe care o am şi de care nu ţin să vă conving, că acel text propus nu va ajunge în Constituţie niciodată, dar poate deveni text de lege. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) stabileşte că „inegibilitatea trebuie în primul rând să fie reglementată prin norme de drept clare“. Diferenţa enormă dintre textul iniţiativei legislative de modificare a Constituţiei şi textul mesajului „Fără penali în funcţii publice“ se dovedeşte că nu este în spiritul CEDO.

P.S. : Despre acest subiect nu mai avem ce discuta, fiecare cu drumul lui. Vorba dumneavoastră, se poate aplica astfel fiecăruia dintre noi „De unde nu-i, nici Dumnezeu nu-i cere“.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.