Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Studiile sotiei primarului, motiv de sesizare la Prefecturã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sotia primarului din Pîncesti, angajatã a primãriei, face cursuri care sînt decontate din bugetul local • un consilier local este de pãrere cã lucrurile nu sînt tocmai în regulã • subprefectul Sendrea apreciazã cã problema care se ridicã este de ordin moral si nu legal • „existã aprobarea Consiliului Local de a mi se achita, în conformitate cu prevederile legale, atît taxa de scolarizare, cît si deplasarea mea la cursuri“, declarã sotia primarului de Pîncesti •

Consilierul democrat Constantin Holman intentioneazã sã sesizeze Prefectura Neamt privind decizia conducerii Primãriei Pîncesti de a achita studiile sotiei primarului, Maria Larion, din bugetul local. „Eu sînt în faza de a aduna probe. Studiez acum aspectul acestei probleme. Mã voi adresa Prefecturii, pentru a vedea legalitatea acestor decontãri. A fost vorba doar de o consultare a Consiliului Local si nu de o hotãrîre a acestuia. Eu apreciez cã, la vremea la care a fost trimisã sã urmeze aceste cursuri, sotia primarului, Maria Larion, nu avea încã statutul de functionar public, ba, mai mult de atît, stiu cã functionarii publici nu au dreptul la cursuri de lungã duratã, ci doar la cursuri de perfectionare. Nu gãsesc normal ca, din bugetul local, sã se asigure plata acestor studii, atîta vreme cît este interesul personal al functionarului respectiv si nu al comunitãtii. La Primãria Pîncesti sînt multe alte nereguli, nu doar aceasta. Intentionez sã le sesizez si prefecturii si presei“, a declarat Constantin Holman. Si procesul verbal al sedintei de Consiliu Local, din luna septembrie 2005, consemneazã faptul cã, la cererea Mariei Larion, asistent social, a fost consultat acest organism privind aprobarea decontãrii cheltuielilor de scolarizare pentru postul de asistent social la Scoala Poslicealã „Humanitas-România“ din Suceava, cu durata de doi ani, la profilul asistent social, în echivalent de 250 euro/an scolar, cu durata de doi ani. Secretarul Consiliului Local, Aurelian Constantin Alexa, a informat pe consilieri privind cererea sotiei primarului, de a i se achita scolarizarea, informîndu-i privind legalitatea acestor deconturi. „Conform Legii 188/1999, privind Statutul Functionarilor Publici, acestia sînt obligati sã urmeze forme de perfectionare profesionalã, organizate de Institutul National de Administratie Publicã sau alte instituti abilitate potrivit legii. În conformitate cu prevederile aceeasi legi, functionarii publici care urmeazã programe de formare, cu specializarea în administratie publicã, cu o duratã mai mare de 90 de zile, finantate din bugetul de stat sau local, sînt obligati sã se angajeze, în scris, cã vor lucra în administratia publicã localã, cel putin cinci ani de la terminarea programelor. Þinînd cont de necesitatea institutiei de a avea personal calificat si de directivele Uniunii Europene cu privirea la calificarea functionarilor publici, propun CL sã aprobe cererea doamnei Maria Larion, de a urma cursurile de specializare pentru profilul asistent social, cursuri care vor fi achitate din bugetul local“, se spune în informarea fãcutã cãtre Consiliul Local Pîncesti de cãtre secretar.

Sotia primarului, iritatã de „interesul“ presei fatã de studiile sale Maria Larion a declarat cã a aprimit încã din luna septembrie aprobarea Consiliului Local de a i se deconta aceste cursuri. „Existã aprobarea Consiliului Local de a mi se achita, în conformitate cu prevederile legale, atît taxa de scolarizare, cît si deplasarea mea la cursuri, la sfîrsitul fiecãrei sãptãmîni, la Suceava. Este o scoalã postlicealã care are autorizatie de încredere din partea Ministerului Educatie si Cercetãrii. Anul trecut s-a primit o adresã de la Consiliul Judetean, prin care ni se recomanda completarea studiilor de specialitate, adresã prin care ni s-a indicat aceastã scoalã. Nu stiu care este problema: aceea cã eu fac studii? Nu are nici o importantã faptul cã eu sînt sotia primarului. La înfiintarea comunei Pîncesti, în 2004, primãria nu avea nici un functionar. Eu am lucrat la Scoala Pîncesti peste 20 de ani si n-am venit chiar de pe tarla în primãrie. Nu vãd de ce mi se bagã în cîrcã faptul cã as fi adusã de sotul meu, în primãrie. Întrebati niste lucruri care încep sã mã deranjeze. De cînd un ziar face cercetãri pe baza unor reclamatii fãcute la Prefecturã? Eu am fost obligatã sã urmez cursurile acestei scoli. Asistenta socialã presupune niste cunostinte si aptitudini, pe care nu le poate avea oricine“, a declarat Maria Larion. Aceasta a apreciat cã sotul ei, Ion Larion, în calitate de primar, nu a influentat în nici un fel decizia CL de finantare a studiilor sale. Viceprimarul Adela Dascãlu a confirmat faptul cã Maria Larion urmeazã cursuri la Scoala Postlicealã de la Suceava, dar a declarat cã acest lucru s-a fãcut cu stiinta Prefecturii si a Consiliului Judetean. Subprefectul Vasile Sendrea a apreciat cã problema care se poate ridica este cel mult de ordin moral, dar nu legal. „Problema care se ridicã este cel mult de ordin moral, privind modul în care primarul si-a angajat sotia în primãrie. Ca orice functionar, aceasta poate beneficia de conditiile legale, în cazul în care existã programe de perfectionare pentru salariatii din primãriile rurale. Legea prevede ca functionarilor sã li se deconteze contravaloarea acestor studii, în conditiile în care prin bugetul local s-au alocat sume cu aceastã destinatie. Singura problemã care se ridicã este aceea de moralitate. Primarul nu ar fi trebuit sã-si angajeze sotia în Primãrie. Acum, însã, are dreptul ca orice functionar public sã urmeze aceste cursuri“, a precizat subprefectul Vasile Sendrea.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending