Contactează-ne

Prima pagină

Stareţ condus pe ultimul drum

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ arhimandritul Antonie Jeflea, cel care a readus la viaţă Mănăstirea Naşterii Domnului de la Giurgeni, a fost înmormîntat joi ■ slujbele au fost oficiate de trei ierarhi: IPS Ioachim, IPS Teodosie şi PS Ignatie ■ „Pe Părintele Antonie îl putem supranumi Mîna prelungită a Maicii Domnului din Moldova străbună“, a spus Arhiepiscopul Ioachim ■

În localitatea Giurgeni, comuna Valea Ursului, s-au adunat joi, 22 februarie, mii de credincioşi, zeci de preoţi, pelerini, demnitari, oficialităţi locale şi judeţene, pentru a-l conduce pe ultimul drum pe arhimandritul Antonie Jeflea, cel care a readus la viaţă Mănăstirea Naşterii Domnului. Slujba de înmormîntare a fost oficiată de trei ierarhi ai Biserici Ortodoxe Române: IPS Arhiepiscop Ioachim, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului şi PS Ignatie, Episcopul Huşilor. De faţă au fost peste 2.000 de pelerini, veniţi la Mănăstirea Giurgeni, din toate colţurile ţării. Reprezentanţii bisericii au precizat că a fost vorba de un moment unic în istoria locală pentru că Antonie Jeflea a fost unul din cei mai iubiţi duhovnici ai Moldovei, preţuit pentru harul său şi pentru spiritul filantropic şi misionar. Acesta a fost extrem de apreciat şi pentru calităţile sale administrative. Supranumit „Mîna prelungită a Maicii Domnului din Moldova străbună“, monahul a fost extrem de iubit de credincioşi, care au venit din toate colţurile ţării pentru a asista la slujbele sale, pentru a primi sfaturi. Mănăstirea de la Giurgeni este una din cele mai cunoscute din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului. Cei trei ierarhi au evidenţiat personalitatea monahului, care a scris şi o carte, pe care, din păcate, nu a mai apucat s-o publice. Trupul neînsufleţit al arhimandritului Antonie Jeflea a fost purtat pe umeri de preoţii locului şi a fost aşezat spre locul de veşnică odihnă într-un mormînt săpat în apropierea bisericii, un mormînt plin de flori, pe care a fost scris mesajul mesajul „Vă iubim mult!“, tot cu gingaşe flori. „Daca marţi, la funeraliile de la Mănăstirea Sfîntul Sava din Berzunţi, îl supra-numeam pe defunct Părintele Arsenie filantropul care s-a născut în cer, aici, la Mănăstirea Giurgeni, pe Părintele Antonie, stareţul nepereche, ctitorul înnoitor al acestui aşezămînt, miluitorul săracilor, ajutătorul tinerilor şi studenţilor, ocrotitorul nedreptăţiţilor, restauratorul de temple ale Duhului Sfînt, îl putem supranumi Părintele Antonie – Mîna prelungită a Maicii Domnului din Moldova străbună. Cîte fapte bune a făcut acest OM nu le putem număra, pentru că orice calcul în acest sens ar da eroare. Părintele Antonie, deşi bănăţean de origine, a fost trimis de Dumnezeu în părţile Moldovei, la Nechit şi Iaşi, apoi, mai bine de 20 de ani în acest ţinut defavorizat, de la izvoarele Bârladului, unde s-a contopit cu tradiţiile şi spiritualitatea localnicilor. Datorită calităţilor lui native de bun gospodar şi abil diriguitor şi chivernisitor al treburilor bisericeşti, a reuşit să transforme această mănăstire şi împrejurimile ei într-o oază duhovnicească şi cetate de scăpare pentru tot omul, indiferent de statutul său social. A comunicat aşa de bine cu Maica Domnului, pentru care el avea o evlavie aparte, încît Sfînta Fecioară a făcut multe minuni la rugăciunile Părintelui Antonie“, a spus printre alte altele IPS Arhiepiscop Ioachim.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Ucigaşul unui actor s-a răzgîndit în faţa instanţei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Ştefan Botezatu a cerut instanţei revizuirea cauzei în care a fost condamnat la 18 ani de închisoare ■ în faţa judecătorilor şi-a retras cererea ■ el l-a ucis pe actorul Constantin Ghenescu în propria locuinţă ■ crima a avut loc în scop de jaf ■

Pietreanul Ştefan Botezatu, de 31 de ani, cel care în urmă cu cîţiva ani l-a ucis pe actorul Constantin Ghenescu, de 69 de ani, a tras o fugă din penitenciar, acasă. Aflat în executarea unei pedepse privative de libertate de 18 ani, el a depus pe rolul Tribunalului Neamţ o acţiune prin care vrea revizuirea cauzei de omor. Ajuns în faţa instanţei de judecată şi-a retras cererea, dar a rămas cu ieşirea la aer liber care în cele din urmă nu a fost gratis ci îl costă 150 de lei. „Ia act de retragerea, de către condamnatul B. Ş. V. a cererii de revizuire a sentinţei penale nr. 11/P/31.01.2014 a Tribunalului Neamţ, definitivă prin decizia penală nr. 239/03.04.2014 a Curţii de Apel Bacău. Onorariul aparătorului din oficiu pentru condamnat, în suma de 627 lei va fi avansat către Baroul de Avocaţi Neamţ din fondurile Ministerului Justiţiei. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă condamnatul să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare“, conform instanţei. Actele de urmărire penală au stabilit că ideea infracţională a făptaşului a început încă de pe 1 septembrie 2013, el observîndu-l pe actor cînd efectua o operaţiune la un bancomat. L-a urmărit pînă acasă, a intrat în bloc, pînă la etajul IV, unde locuia victima. Botezatu s-a întînit a doua zi cu prietena lui, o minoră de 13 ani şi 10 luni, cu care a convenit să-l jefuiască pe Ghenescu. În jurul orei 21 au intrat în imobil, apoi în apartament profitînd că uşa nu se închidea bine. Minora a intrat direct în bucătărie pentru a căuta bani, iar Botezatu a văzut victima care dormea cu faţa în sus. Din bucătărie, autorul s-a înarmat cu un cuţit, iar apoi s-a urcat cu genunchii pe actor, cerîndu-i banii. Buimac de somn, Ghenescu nici nu a avut vreme să-şi dea seama ce se întîmplă, pentru că a fost înjunghiat în gît. Cînd minora a auzit de omor s-a speriat şi nu a mai vrut să rămînă în casă de unde a plecat cu 10 lei în monede de 50 de bani. Înainte să iasă din locuinţă, Botezatu a pus ochii pe cîteva electrocasnice. Dacă nu a găsit bani, a decis să se întoarcă după bunuri, lucru care s-a întîmplat pe 4 septembrie. Cadavrul era aşa cum îl lăsase, iar la plecare a luat o combină muzicală şi un decodor, ocazie cu care a observat lipsa unui televizor. Trupul actorului a fost descoperit pe 5 septembrie, necropsia stabilind că moartea s-a datorat secţionării venei jugulare şi hemoragiei masive. Pe 7 septembrie a fost identificat şi ucigaşul. La anchetă a mărturisit că minora nu a participat la omor. Mucoasa a fost cercetată penal pentru tîlhărie, violare de domiciliu şi nedenunţarea unei infracţiuni, dar avînd în vedere vîrsta, a scăpat de răspundere penală. Şi cel care se presupune că a luat televizorul din casa victimei a fost scos de sub urmărire pentru că nu s-a putut proba vinovăţia.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Pui de zimbru „năşit“ de un primar din Basarabia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Ruslan Vascan, din Republica Moldova, este cîştigătorul concursului organizat de Parcul Natural Vînători pentru „botezarea“ unei femele ■ el a propus numele Rovidenia pentru micuţa venită pe lume în ţarcul de aclimatizare, făcînd trimitere la Vovidenia, schitul din Poiana Liniştii ■ în 2017, cîştigător a fost ex-primarul Romanului, Laurenţiu Dan Leoreanu, cu numele Romaşcan ■

Puiul de zimbru venit pe lume în ţarcul de aclimatizare al Parcului Natural Vînători Neamţ şi-a găsit drept „naş“ un oficial de peste Prut. Micuţa femelă va purta numele Rovidenia, propus de Ruslan Vascan, primarul comunei Vatici, din raionul Orhei, Republica Moldova. El a fost desemnat cîştigător al concursului organizat de conducerea Parcului, la care au participat 170 de persoane. Regula principală impunea ca numele să înceapă cu particula Ro, indicativul ţării noastre. Ruslan Vascan a participat, pe 17 august la Ziua Zimbrului, pentru a-şi ridica premiul, iar la momentul cînd a fost invitat să spună povestea din spatele numelui, a demonstrat că a meritat pe deplin să cîştige concursul organizat. El i-a impresionat pe cei prezenţi în sală prin cunoştinţele sale despre locurile din zonă, despre care aflase încă de copil din scrierile autorilor români. A mărturisit că i-a plăcut mai ales Creangă şi că a reuşit să identifice locuri descrise de acesta, precum Boboieşti, Condreni, Vînători, Ghindăoani. „Rovidenia! Pentru că alături se află Schitul Vovidenia, iar zimbrii Neamţului parcă ar sta la straja acestui sfînt locaş din Poiana Liniştii…“, şi-a motivat propunerea de nume primarul basarabean, el amintind şi de Mihail Sadoveanu care a locuit o vreme în imediata vecinătate a schitului Vovidenia şi a scris inclusiv despre zimbrii din vremea marilor voievozi. Publicul avea să afle şi faptul că Ruslan Vascan a urmat liceul silvic din Cîmpulung Moldovenesc, lucru care putea explica de ce vorbea atît de bine româneşte, păstrînd puţin din accentul specific locuitorilor de peste Prut. Cine a avut curiozitatea să intre pe pagina sa de Facebook, nu putea să nu remarce şi o fotografie a oficialului basarabean cu sloganul „Mîndru că sînt român“. Competiţia „Se caută un nume“ a ajuns la a şaptea ediţie şi s-a desfăşurat în cadrul proiectului Parcul Natural Vînători Neamţ – de douăzeci de ani împreună (SVA-05- 2019), finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România în cadrul Programului Spaţii Verzi, Componenta Arii Naturale Protejate, sesiunea februarie 2019. „Aşa cum v-am obişnuit, începînd cu anul 2013, Administraţia Parcului Natural Vînători Neamţ organizează concursuri în vederea găsirii celor mai potrivite nume pentru zimbrişorii nou veniţi pe lume. Cu sprijinul publicului larg, am botezat pînă în prezent 10 viţei: şase masculi (Românaşul, Rovin, Robur, Romaşcan, Ronică şi Rovan) şi patru femele (Rozana, Rolline, Romi, Roltea). În acest an botezăm o femelă ce a venit pe lume în luna iunie 2019. S-au primit peste 200 de propuneri de nume cu implicarea a 170 de persoane. Cei mai mulţi şi-au dorit ca nume Romaniţa, apoi Roua. Ca în fiecare an, comisia a apreciat povestea din spatele numelui. Cea mai frumoasă motivaţie a fost cea a numelui Rovidenia, iar cîştigătorul din acest an este domnul Ruslan Vascan din Republica Moldova“, a declarat Elena Curea, unul din membrii echipei Parcului Vînători. Ruslan Vascan este al doilea oficial care devine „naş“ pentru un pui de zimbru.

Romaşcan, numele cîştigător de acum 2 ani

La ediţia din 2017 cîştigător a fost desemnat ex-primarul Romanului, Laurenţiu Leoreanu. Juriul a înclinat balanţa în favoarea numelui Romaşcan, propus de fostul edil, deoarece povestea din spatele propunerii a făcut dovada unui interes deosebit asupra provocării lansate. „Se împlinesc 50 de ani de cînd Constantin Tărăbuţă, cel care a fost întemeietorul şi directorul Muzeului de Ştiinţele Naturii Roman, a realizat un articol despre un craniu de zimbru găsit cu ocazia amenajării fostei Grădini Zoologice a oraşului, articol publicat ulterior în revista Studii şi Comunicări a Muzeului Judeţean Bacău. Cercetările au arătat că zona excavată aparţinea zidului de incintă a cetăţii vechi a Romanului, construită de Roman Muşat în 1396. Fără a putea determina vechimea craniului, articolul dovedeşte că acesta a aparţinut unui zimbru vînat în împrejurimile Romanului, aducînd astfel o contribuţie importantă privitoare la prezenţa zimbrului în zona colinară a ţării noastre. În memoria acelui zimbru şi a celui care l-a făcut cunoscut, pentru a asigura o continuitate în timp, vă propun numele de Romaşcan“, pledase „naşul“ Leoreanu. După cum se ştie, PNVN dezvoltă un proiect unic în ţară, de eliberare a zimbrilor în mediul natural. Primul pas pentru repopularea munţilor cu această specie legendară s-a făcut pe 22 martie 2012, aceasta fiind data la care s-a reuşit, după ani de eforturi şi multe greutăţi întîmpinate, să creeze condiţiile necesare eliberării primului grup de zimbri în sălbăticie. Evenimentul, o premieră pentru ţara noastră, a avut loc în zona Chitele din comuna Crăcăoani, unde au avut loc ulterior şi celelalte puneri în libertate. Din ţarcul de aclimatizare, întins pe o suprafaţă de 180 de hectare, au fost selectate majoritatea exemplarelor ce au fost puse în libertate în ultimii ani. Numărul zimbrilor care hălăduie în pădurile Neamţului a ajuns la 42, cu tot cu cele două femele şi doi masculi care au fost puşi în libertate anul acesta, în luna mai. În perioada de aclimatizare, una dintre femele a adus pe lume un pui, astfel că micuţul a pornit împreună cu mama sa spre sălbăticie. Exemplarele din sălbăticie sînt monitorizate prin intermediul datelor furnizate de colarele GPS, cît şi de echipele de teren. S-a observat că nu stau împreună, ci în diferite grupuri, după preferinţe, masculii fiind mai solitari. În căutarea unor noi locuri de hrănire şi de adăpost, zimbrii ocupă acum un areal de peste 60.000 de hectare.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Minora care a reclamat fals la 112 că a fost răpită, identificată şi amendată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Apelul la 112, realizat pe 16 august, prin care o minoră a susţinut că ar fi fost răpită s-a dovedit a fi o farsă. Apelanta a fost identificată în persoana unei adolescente de 15 ani, din cartierul Văleni. Atît fata cît şi mama ei au fost sancţionate contravenţional. “La data de 16 august, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Piatra Neamț au fost sesizați prin apel unic 112 de către o tînără, cu privire la faptul că a fost răpită, legată la mâini și dusă într-o locație necunoscută. În timpul convorbirii efectuate cu operatorul 112, și ulterior cu Dispeceratul IPJ Neamț, apelanta a oferit mai multe informații eronate, refuzînd să dea detalii cu privire la identitatea sa, autorii răpirii sau semnalmentele acestora, precum și locul din care ar fi fost răpită. În urma investigațiilor efectuate, polițiștii au stabilit faptul că apelul a fost efectuat de către o minoră, de 15 ani, din Văleni, care a fost identificată în timp ce se afla împreună cu familia sa la domiciliu și care a declarat că a dorit să facă o farsă. Minora a fost sancționată contravențional conform OUG 34/2008 pentru apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgență 112 și pentru alertarea falsă a agențiilor specializate de intervenție. De asemenea, mama minorei, a fost sancționată contravențional conform Legii 61/1991 pentru neluarea de către părinți spre creștere și educare a unui minor în vîrstă de pînă la 16 ani”, au precizat reprezentanţii IPJ Neamţ.

Citește știrea

Trending