Contactează-ne

Actualitate

Spitalul Regional bate pasul pe loc: Verde de la Comisia Europeană, roşu de la Guvern

Știre publicată în urmă cu

în data de

Banii pentru spitalele regionale rămîn nefolosiţi la Bruxelles

  Promisiunea spitalelor regionale din programul de guvernare al PSD a rămas doar o vorbă scrisă pe hîrtie. În aproape doi ani şi jumătate nu s-a avansat nicio etapă în realizarea lor, deşi 150 de milioane de euro sînt pe masa Comisiei şi aşteaptă doar să fie cheltuiţi. Proiectele privind spitalele regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova nu reuşesc să fie finanţate din fonduri europene pentru că Ministerul Sănătăţii nu-şi face treaba, iar Guvernul României refuză să schimbe procedurile de accesare a banilor. În aceste condiţii, liberalii de la Cluj au decis să acceseze direct finanţarea pentru construcţia spitalului regional. Şi europarlamentarul liberal Marian Jean Marinescu s-a adresat în scris Comisiei Europene şi Ministerului Sănătăţii şi a livrat soluţiile pentru accesarea directă a fondurilor pentru spitalul Regional Craiova. Realitatea din teren este, însă, cel mai sugestiv răspuns. În anul 2015, Guvernul Ponta a inclus 3 dintre cele 8 spitale regionale promise în finanţarea cu fonduri europene nerambursabile, iar beneficiarul agreat de Comisia Europeană era Ministerul Sănătăţii din România. Au trecut patru ani de atunci, iar ministerul condus de PSD bate pasul pe loc. Ministrul Pintea se ascunde în spatele procedurilor şi ridică din umeri avînd grijă să dea tot timpul vina pe altcineva. Ba chiar a declarat că o amînare pînă în anul 2024 ar fi benefică pentru că România ar obţine unele avantaje în anii următori. Însă, pînă cînd ministrul Pintea se decide, cele 150 de milioane de euro rămîn la Bruxelles şi politicienii liberali nu pot accepta asta. La Cluj, administraţia liberală a judeţului a început lupta cu Guvernul de la Bucureşti pentru a avea dreptul să acceseze direct banii.

Clujul este pregătit să înceapă lucrările

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Alin Tişe, s-a adresat direct Comisiei Europene: „Vă rugăm să agreaţi şi propuneţi modificarea Programului Operaţional în sensul înlocuirii ministerului, ca aplicant eligibil, cu unităţile administrativ-teritoriale pe raza cărora s-a decis amplasarea spitalelor regionale. Iniţiativa va permite Consiliului Judeţean Cluj să demareze realizarea proiectului Spitalului Regional care este prioritar pentru noi“. Cu alte cuvinte, Consiliul Judeţean Cluj cere Comisiei Europene să scoată Ministerul Sănătăţii din circuitul finanţării spitalului regional Cluj. Răspunsul Comisiei Europene a fost simplu: „Programul Operaţional poate fi modificat la cererea autorităţilor naţionale. Nu este de competenţa Comisiei să decidă asupra beneficiarilor individuali. Acest aspect intră în responsabilitatea Guvernului României“. Ca atare, guvernul trebuie să notifice Comisia Europeană că este de acord să lase regiunile să acceseze direct fondurile pentru spitalele regionale. Pînă acum, acordul guvernului nu a venit. La Cluj, însă, administraţia liberală nu renunţă şi a pregătit deja terenul pentru construcţia spitalului. „Noi nu putem să stăm cu mîinile în sîn. Am gestionat pînă acum proiecte cu fonduri europene de 200 de milioane de euro. Avem terenul pregătit pentru spitalul regional. Am făcut deja toate demolările necesare pe terenul pe care Consiliul Judeţean Cluj l-a predat pentru acest proiect. Doar nu era să stăm să stăm la infinit la mîna guvernului“, a spus Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

Spitalul Regional Iaşi – victima grupărilor din PSD

La Iaşi, proiectul viitorului spital regional a căzut victima războiului politic dintre preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, pesedistul Maricel Popa, şi primarul Mihai Chirică. Deputatul PNL de Iaşi, Marius Bodea spune tranşant: „Unde există un pesedist la putere, nu există implicare în niciun proiect, în nimic. La Iaşi, avem doi pesedişti care fac parte din două grupări rivale din PSD. Se acuză permanent unul pe altul, îşi plătesc poliţe şi îşi urmează interese proprii. Proiectul spitalului regional a fost îngropat în acest conflict – a fost schimbat amplasamentul spitalului în funcţie de interese imobiliare oculte, iar asta s-ar putea să ne coste proiectul“. Deputatul Bodea spune că PNL a făcut în mod repetat apeluri publice ca acest proiect să se mişte. „Cei doi trebuie să lase la o parte conflictele politice şi să urmărească interesele cetăţenilor. Ei uită că spitalul regional Iaşi urmează să deservească 3,5 milioane de români. Dacă vocile de la Iaşi s-ar fi unit cu cele de la Cluj şi Craiova, în acest moment eram mult mai avansaţi în acest proiect“, a adăugat deputatul Bodea.

Craiova e dusă cu vorba de ani şi ani

La Craiova se vorbeşte de mai bine de 10 ani despre Spitalul Regional care ar urma să îi deservească pe cei 3 milioane de locuitori din sud-vestul României. Pentru autorităţile locale şi judeţene de la PSD, spitalul regional Craiova este însă doar subiect de campanie electorală. Candidatul PNL la alegerile europarlamentare, Marian Jean Marinescu, a făcut nenumărate demersuri la Comisia Europeană şi la Ministerul Sănătăţii pentru a mişca proiectul spitalului Regional Craiova. „Lucrurile sunt foarte uşor de rezolvat. Dar nu există dorinţă la nivelul puterii PSD“, spune Marinescu. El declară că este foarte clar pentru toată lumea că anul acest nu se va pune nicio cărămidă la baza spitalului regional din Craiova. „Mie chiar îmi pasă de spitalul ăsta şi mă doare că se bate pasul pe loc. Haideţi să vedem seria minciunilor aplicate în subiectul spitalului ăsta de care toată regiunea are nevoie. În decembrie, Ministerul Sănătăţii a minţit că studiul de fezabilitate este gata. Comisia Europeană a spus că nu. Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, ne tot spune că se face. Cum să se facă dacă în bugetul judeţului şi al Guvernului nu sunt alocate co-finanţările naţionale pentru proiectul spitalului? Este o altă minciună. PSD ne amăgeşte pe toţi de ani şi ani. De ce Doljul nu se ridică şi nu îşi uneşte vocea cu Clujul să ia banii direct de la Comisia Europeană? Pentru că nu vor să ridice vocea la propriul Guvern, le e frică că reţeaua de relaţii se va distruge. Iar în timpul ăsta, Oltenia nu are un spital de pediatrie şi are doar o sută de paturi pentru întreaga regiune la oncologie. Este crimă ce se întîmplă aici“, spune Marinescu.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Luna lui „Cuptor“ nu şi-a meritat renumele

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la final de lună nu va fi prea cald ■ abia spre sfîrşitul intervalului vor fi 28 de grade ■ nu scăpăm de instabilitate ■ săptămîna viitoare sînt anunţate precipitaţii ■

Anul acesta, luna lui Cuptor nu prea şi-a meritat numele. Cu excepţia cîtorva zile de la începutul intervalului, vremea a fost capricioasă, a plouat destul de mult şi au fost zile destul de reci. Frecvent s-au înregistrat valori termice sub media perioadei, iar la un moment dat pe crestele montane au fost temperaturi de numai 2 grade noaptea şi o maximă diurnă ce nu a depăşit 4 grade. Nici de acum înainte nu va fi deosebit de cald, dar nici prea rece. Se anunţă vreme amestecată şi abia spre finele lunii, în cea mai caldă zi termometrele vor indica 28 de grade. Vor fi ploi în majoritatea intervalului, în special după amiază, iar uneori sînt anunţate furtuni. Aşa sînt previziunile publicate pe site-ul ANM. Conform sursei citate, pe 20 iulie, la amiază, în Piatra Neamţ termometrele vor indica vreo 25 de grade. Va fi bine în prima parte a zilei, dar după amiază ar putea veni furtună cu toată suita de fenomene – tunete, fulgere şi descărcări elctrice. Noaptea vremea se calmează şi pe fondul unui cer mai mult senin se vor înregistra 15 grade. Ceva mai bine va fi duminică, 21 iulie, cînd în zona noastră avem promisiuni de o vreme mai caldă, 27 de grade la umbră. Cerul va fi degajat şi după lăsarea întunericului cînd se vor înregistra 17 grade. Dacă prognoza se adevereşte, luni avem la început timp bun, apoi vor fi iarăşi furtuni. În cel mai cald moment nu vor fi mai mult de 25 de grade. După lăsarea întunericului va fi mai cald decît în intervalul precedent, 18 grade. Marţi, 23 iulie, se anunţă soare, dar ploi în aversă mai după amiază. Maxima diurnă nu trece de 24 de grade, iar minima nocturnă se opreşte la 18 grade. Fix pe acelaşi model va fi vremea şi miercuri, dar se păstrează condiţiile meteo şi joi, 25 iulie: soare, ploi după amiază, 24 de grade ziua şi cam 17 grade după lăsarea întunericului. Abia de vineri, 26 iulie, scăpăm de ploi, va fi o zi cu cer degajat şi sensibil mai cald, cu pînă la 25 de grade ziua şi numai mult de 18 grade după lăsarea întunericului. Dacă previziunile se adeveresc, cea mai caldă zi pare a fi cea de sîmbătă, 27 iulie, cînd va fi cer variabil cu soare şi o maximă de zile mari, 28 de grade la umbră cea ce înseamnă că în plin soare vom resimţi valori mai ridicate. Cădura de peste zi nu influenţează şi regimul termic nocturn şi minima rămîne cantonată la valoarea de 18 grade Celsius.

Citește știrea

Actualitate

Încep sărbătorile sfinţilor nemţeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pe 21 iulie vor fi sărbătoriţi Sfinţii Cuvioşi Rafail şi Partenie de la Agapia Veche

La mănăstirile nemţene începe seria sărbătorilor dedicate celor nouă sfinţi nemţeni, care au fost canonizaţi în 2008, printr-un ceremonial impresionant desfăşurat la Mănăstirea Neamţ. Primii vor fi omagiaţi sfinţii Rafail şi Partenie de la schitul Agapia Veche, care vor fi prăznuiţi duminică, 21 iulie. Pomenirea lor va începe sîmbătă seara, cu o slujbă de priveghere, iar la primele ore ale dimineţii următoare maicile şi pelerinii vor porni în procesiune de la Mănăstirea Agapia spre schitul Agapia. În curtea schitului va fi oficiată Sfînta Liturghie, la care sînt aşteptaţi să ia parte membrii comunităţii monahale şi mulţi credincioşi, ce vor fi poftiţi şi la obişnuita agapă de la finalul evenimentului religios. Cuviosul Rafail a fost monah în vechiul aşezămînt călugăresc Agapia din Deal şi se spune că s-ar fi născut în satul Bursucani, din ţinutul Bîrladului. A plecat din tinereţe la renumita mănăstire nemţeană unde a fost călugărit sub numele de Rafail. A trăit o perioadă în inima munţilor, iar după ani de rugăciune şi asceză a devenit îndrumător al fraţilor din obşte. Toţi îl priveau ca pe o icoană a virtuţilor, iar în pomelnicele vechi este numit Fericitul stareţ Rafail. Se spune că încă din timpul vieţii făcea minuni, dar şi după ce a trecut la cele veşnice la mormîntul său mergeau mulţi bolnavi pentru a se vindeca. Ucenici săi i-au dezgropat moaştele şi le-au aşezat în biserică spre închinare. Sfîntul Partenie a trăit în secolul al VII-lea, fiind urmaşul sihaştrilor din Munţii Agapiei. Tradiţia spune că Sfîntul Partenie a sihăstrit în muntele „Scaunele“, după modelul pustnicilor dinaintea sa: ziua se ruga în singurătate, mai ales cu Psaltirea pe care o ştia pe dinafară, iar la apusul soarelui gusta puţin din pîine şi legume fierte, după care toată noaptea rostea rugăciunea lui Iisus, în timp ce împletea coşuri. Dormea puţin cînd obosea, în laviţe(scaune) aşezate între trunchiurile de brazi, de aici şi numele muntelui şi al poienei în care a sihăstrit. Ucenicii duceau coşurile la tîrg şi le vindeau, iar cu banii astfel cîştigaţi cumpărau hrană şi cele necesare traiului pustnicesc. A trecut la cele veşnice în 1660, iar cînd trupul său a fost dezgropat, după tradiţie, s-a găsit neputrezit, moaştele fiind ascunse pentru o perioadă lungă de timp. Pe lîngă Cuvioşii Rafail şi Partenie de la Agapia Veche au mai fost trecuţi în rîndul sfinţilor în acelaşi an Cuviosul Iosif de la Văratec, Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu, Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi, Cuv. Chiriac de la Tazlău şi Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani.

Citește știrea

Actualitate

„Tenisul e altfel la Wimbledon; aşa şi hipismul e mai elegant pe iarbă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ interviu cu Vadim-Glad Iavorovski, şef de pistă la Cupa TCE 3 Brazi şi director tehnic în cadrul Federaţiei Române Ecvestre

Rep: Domnule Vadim Iavorovski, veniţi periodic la Piatra Neamţ, la evenimentele găzduite de Baza Hipică. Ce aşteptări aveţi acum, cînd se reia tradiţia concursurilor internaţionale după o pauză de 10 ani?

V. I: Mai ales după ce am aflat la şedinţa tehnică faptul că avem un set de obstacole noi, aşteptările mele sînt foarte mari şi chiar sînt convins că va fi un concurs extraordinar.

Rep: Ce înseamnă aceste noi obstacole pentru dumneavoastră, ca oficial desemnat să le gestionaţi în timpul probelor de concurs?

V. I: În primul rînd, designul lor este mult mai atrăgător. Setul de obstacole folosit pînă la acest concurs la Baza Hipică era vechi de vreo 15 ani. Obstacolele comandate şi aduse pentru Cupa TCE 3 Brazi sînt create din materiale mult mai uşoare, ceea ce ne ajută şi pe noi la mobilitate, le putem muta mai uşor între probe. Avînd în vedere că e un concurs pe iarbă, obstacolele trebuie mutate foarte des ca să nu se strice gazonul.

Rep: Baza Hipică de la Piatra Neamţ este printre puţinele cu teren de iarbă pentru concursurile de sărituri peste obstacole…

V. I: Practic, în România avem concursuri pe iarbă de acest gen doar la Piatra Neamţ şi la Sânnicolau Mare, în Timiş. În rest, pe celelalte baze hipice este teren textil cu nisip unde nu contează dacă rămîne un obstacol în acea zonă de la începutul concursului şi pînă la sfîrşit, deşi nu se întîmplă nici acolo aşa. Şi pentru ochiul publicului e mult mai plăcut, cînd vezi că aceste obstacole nu sînt în acelaşi loc.

Rep: Cum percep caii aceste obstacole în concurs şi cum lucrează sportivii în aceste probe de sărituri?

V. I: Unghiul de vedere al cailor este foarte mare, ei practic văd la peste 310 grade. Un cal nu vede doar 10-15 grade în faţa nărilor şi 10-15 grade în spatele lor, am putea spune că acesta este „punctul mort“. Eu avînd Level 2 Jumping Course Designer International, a trebuit să mă documentez şi am învăţat foarte multe de textura obstacolului, de forma sa – dacă e format din mai multe bare, sau dacă e compact, din ziduri.

Rep: E importantă şi culoarea acestor obstacole?

V. I: Culoarea contează foarte mult. Caii văd foarte bine contraste. La caii tineri, sau atunci cînd sînt probe de călăreţi începători, e foarte bine să ai obstacole cu contrast foarte puternic pentru a fi uşor de perceput de cai.

Rep: Caii pot avea reacţii imprevizibile la anumite culori?

V.I: Există o singură discuţie la obstacolele de culoare albastră, deoarece caii asociază albastrul cu apa. Aşa cum se ştie, în lanţul trofic, calul este un animal vînat, nu un prădător. Singura slăbiciune a cailor sălbatici era atunci cînd mergeau să se adape şi nu mai vedeau pericolul şi a rămas acea frică. Sînt foarte mulţi cai chiar la nivel de Campionat Mondial sau Olimpiadă care la acel obstacol numit „Rivieră“ – fără înălţime ci doar cu 4,5 metri de apă, la care caii ajung să facă greşeli – să calce în apă, sau să refuze să sară din cauza acestei reticenţe la culoarea albastră.

Rep: Ce alte probleme mai trebuie gestionate în concursurile de sărituri peste obstacole?

V.I: Primul obstacol dintr-un concurs, şi mai ales unde sînt cai tineri, sau călăreţi începători trebuie să fie amplasat spre ieşire. Atunci cînd calul intră în teren şi se trezeşte singur, fiind un animal de turmă, caută să meargă spre ieşire. Şi atunci, ca să dai încredere şi calului şi călăreţului, primul obstacol trebuie amplasat astfel încît să sară spre ieşire.

Rep: Cum arată condiţiile de concurs pentru această întrecere internaţională?

V.I: Un concurs de sărituri peste obstacole pe iarbă, şi într-o zonă împădurită este mult mai frumos şi mai confortabil pentru cai. Fac o comparaţie şi cu tenisul: la Wimbledon e cu totul altfel decît pe zgură, sau pe hard, la fel şi hipismul e mai elegant pe iarbă. Dar e mult mai greu de întreţinut o astfel de suprafaţă. La Piatra Neamţ terenul de concurs arată foarte bine şi sper să nu plouă astfel încît să fie afectat aspectul gazonului.

Citește știrea

Trending