Contactează-ne

Actualitate

Soldaţii nemţi căzuţi la Brateş, comemorare şi-n anul pandemiei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ comemorarea ostaşilor germani ucişi în codrii Tarcăului nu a mai avut loc în acest an ■ motivul a fost dat de restricţiile impuse pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu coronavirus ■ totuşi, oamenii locului nu au uitat de tradiţie, aprinzînd lumînări la troiţa din pădure ■ „Această troiţă şi crucea amplasată la căpătîiul celor ce-şi dorm somnul de veci aici, ostaşii germani căzuţi în luptele din septembrie 1944, este semn al biruinţei“, a declarat Iulian Găină, primarul Tarcăului ■

Tărcăuanii, afectaţi şi ei de pandemia abătută asupra României, regretă că, în anul 2020, n-au mai putut participa la întîlnirea lor, devenită de peste 10 ani tradiţie, pentru comemorarea unor ostaşi nemţi, ce şi-au aflat sfîrşitul în septembrie 1944, la Brateş, în codrii Tarcăului.

Ostaşii germani, căzuţi în luptele din această zonă, îşi duc acum veşnicia într-un mormînt comun străjuit de patru brazi plantaţi în urmă cu peste şapte decenii prin generozitatea şi credinţa localnicilor, undeva în vecinătatea drumului ce leagă centrul comunei Tarcău de cătunul Ardeluţa şi o parte din satele Ardealului.

Nu întîmplător, în fiecare an, la o săptămînă după Paşti, tărcăuanii îşi invitau preotul satului la un Te Deum închinat ostaşilor germani, dar şi tuturor eroilor celui de-al Doilea Război Mondial, oficiat la troiţa înălţată de localnici în urmă cu treisprezece ani. Conform tradiţiei, oamenii locului aprindeau lumînări şi depuneau flori pe mormînt, după care codrii Tarcăului răsunau de melosul religios înălţat de preotul Emilian Căruceru şi corul bisericesc.

Drept ofrandă pentru sufletele celor adormiţi, tărcăuanii aduceau întru veşnica lor pomenire ouă roşii, cozonac, pască şi vin, iar preotul satului sarmale calde şi gustări din care să se înfrupte toţi cei ce se învredniciseră a fi părtaşi la prăznuirea morţilor. Numai că anul acesta nu a fost să fie.

Şi totuşi, mare ne-a fost bucuria ca sîmbătă, 25 aprilie 2020, la ora prezenţei noastre la troiţă, să-l aflăm pe primarul comunei Tarcău, Iulian Găină, care îşi părăsise pentru un ceas programul activităţii sale de administrator al comunei pentru a aprinde o lumînare în memoria celor ce şi-au pierdut viaţa pe Valea Tarcăului pe frontul de luptă.

„Am venit aici pentru că avem datoria morală şi creştinească de a ne reaminti şi pomeni pe cei căzuţi în luptă, ştiuţi şi neştiuţi, cum spune rugăciunea noastră şi pe care n- are cine să-i pomenească, fie că sînt ortodocşi, fie de alte confesiuni. Această troiţă şi crucea amplasată la căpătîiul celor ce-şi dorm somnul de veci aici, ostaşii germani căzuţi în luptele din septembrie 1944, este semn al biruinţei.

Chiar dacă slujba n-a avut loc din motive neţinînd de voinţa noastră, faptul că aici s-au găsit multe luminări aprinse ne-a demonstrat că păstori acestor locuri, cinstesc memoria eroilor trecutului nostru istoric. Cît priveşte rememorarea unui trecut devenit demult istorie, tărcăuanii vîrsnici îşi amintesc şi acum despre luptele ce au avut loc pe Valea Tarcăului şi chiar de momentul îngropării trupurilor celor opt nemţi.

Se cuvine să reamintim povestea lui Nicolae Benedek, un om al locului care, copil fiind, a fost martorul poveştii spuse de tatăl său. „Tatăl meu a fost unul dintre cei care au participat la îngroparea celor opt nemţi. Eu eram mic atunci, dar, după ce am mai crescut, veneam cu tata aici şi, într-una din zile, mi-a povestit cum s-a întîmplat. Nemţii erau în retragere. Pe Valea Tarcăului circula atunci o mocăniţă, un tren forestier.

Ei au luat trenul şi au plecat spre Ardeluţa. Ruşii au organizat o ambuscadă şi cînd au apărut nemţii, i-au mitraliat. Au murit majoritatea. În acest loc au fost găsite opt cadavre şi tata, împreună cu alţi oameni, care nu se aflau pe front, s-a gîndit că trebuie îngropaţi. Au săpat o groapă mai mare şi i-au băgat pe toţi la un loc.

Au pus şi o cruce de lemn, iar apoi au plantat patru brazi, care au crescut foarte frumos, ajungînd, acum, la peste 30 de metri înălţime. Ei, asta-i povestea acestui mormînt, iar eu, din respect faţă de tatăl meu şi pentru comemorarea celor căzuţi aici am făcut o cruce din stejar şi am luat această iniţiativă de a face în fiecare an cîte o slujbă de pomenire. Anul acesta nu s-a putut, dar…“, a spus Nicolae Benedek, absent de la troiţă.

Reamintim faptul că Tarcăul a fost teatrul de luptă în ambele războaie mondiale, pentru că ceva mai în amonte a fost linia de frontieră. Revenind la locul comemorării, crucea troiţei are încrustate cuvintele, „În memoria soldaţilor germani căzuţi în luptele din septembrie 1944“.

Actualitate

Învăţământ gratuit?! Părinţi, mâna pe portofele că veţi auzi doar: bani, bani şi iar bani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Învăţământul în România e la fel de gratuit pe cât de sincere sunt promisiunile politicienilor în campania electorală. De câteva zile a început anul şcolar şi deja prin mai toate şcolile se organizează şedinţele cu părinţii care, hai să nu ne mai ascundem după deget, înseamnă în principal prilej de “prelucrare” a părinţilor ca să scoată bani din buzunar pentru fondul clasei, pentru văruit, pentru dotat, pentru…

Aşa s-a întâmplat în fiecare an, aşa se întâmplă şi în pandemicul an 2020. Chiar dacă politicienii s-au bătut cu cărămida în piept că dau ei bani de tablete, de dezinfectant, pregătesc ei şcolile, le dotează etc. Şi, dacă e să verifici, banii, în marea lor parte, au plecat din buget, însă… nu prea vedem unde au ajuns. Că tot părinţii trebuie să scoată din buzunar, de unde au sau mai ales nu au, banii pentru toate scrise mai sus şi încă multe altele.

Aşa că să scoatem din vocabularul legislativ această mincinoasă noţiune de “învăţământ gratuit”, că din mintea părinţilor a ieşit demult. În plus, poate onor băieţii ăştia politicieni se gândesc să vină în sprijinul amărâţilor de părinţi cu o măsură de genul: banii daţi pentru învăţământul “gratuit” să fie deduşi din birurile pe care trebuie să le plătim. E clar că statul nu e capabil să asigure condiţii de gratuitate pentru învăţământul OBLIGATORIU şi, dacă tot compensez eu, părinte, să-mi fie reduse dările pe care statul mi le cere cu acele sume cu care acopăr impotenţa lui administrativă.

Poate vom discuta cu altă ocazie şi despre părinţii care exagerează, care se “roagă” ei să fie daţi bani în plus, negândindu-se că învăţământul trebuie să fie accesibil tuturor, nu doar celor cu dare de mână. Dacă tot vor condiţii de cinci stele pentru copiii lor, ceea ce pot să înţeleg, de ce nu-i duc la o instituţie de învăţământ privată unde să înveţe în puf şi cu cele mai noi tehnologii pe masă? Şi poate altădată o să vorbim şi despre faptul că la şcoală au dreptul să meargă şi copiii celor angajaţi “în privat”. Bugetarii, majoritatea dintre ei, foarte bine că a fost aşa, nu le doresc răul, şi-au luat salariile întregi în perioada stării de urgenţă, deşi au stat acasă, dar cei de la privat au trecut prin şomaj tehnic sau poate chiar au ajuns în şomaj sau au suferit tăieri de salarii pentru că şi angajatorii, privaţi, în majoritatea cazurilor, abia mai gâfâie din cauza crizei economice.

Însă ar trebui să fim corecţi şi oneşti în ambele sensuri: dacă un bugetar care a luat leafa întreagă poate plăti tot felul de “fonduri ale clasei”, ca şi în anii trecuţi, un angajat din HORECA, de exemplu, de unde să dea bani ca în alţi ani dacă el nu a avut unde munci până mai ieri? Sau copilul acelui angajat nu mai are dreptul la educaţie?

Şi mai am o întrebare, tot retorică: dacă apuc să cotizez pentru tot ce mai trebuie cumpărat ca al meu copil să beneficieza de învăţământ “gratuit” şi, nu-mi doresc, dar înţeleg că se poate întâmpla, se închide şcoala pe motiv de COVID, mi se returnează banii daţi?

Dreapta măsură sau dacă vreţi calea de mijloc ar trebui să fie căutată, şi chiar găsită, în tot ceea ce facem: aşadar, cu respect, îi rog pe directorii de şcoli şi diriginţi să o lase mai uşor cu fondul clasei şi alte solicitări de bani, că mulţi români abia mai au din ce pune o pâine pe masă, iar pe părinţii “cu lovele”, la fel.

Iar pe ceilalţi care cotizează deşi poate îşi rup de la gură fiindcă nu au mari posibilităţi, le spun, tot cu respect: nu e ruşine să nu ai, nu e adevărată nici măcar zicerea că “dau oricât pentru educaţia copilului meu”, aşa că… N-avem mulţi bani pentru că ne plătim cinstit taxe şi impozite şi muncim pe brânci pe te miri ce salarii. Din taxele şi impozitele plătite de noi îmbuibaţii de politicieni ar trebui să asigure cu adevărat învătământ gratuit, iar directorii de şcoli să ne aştepte cu sălile de clasă “la gata”, nu “la roşu”. Dar avem şi noi o datorie: să nu mai acceptăm să le plătim fără număr, fără număr, ca la manelişti. Să fim o naţiune, nu o turmă.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 1.527 de cazuri noi. Neamţ – 45 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, în total au fost înregistrate 2.764 de cazuri

Până pe 18 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 110.217  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

88.235 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.527 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 581 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 4.360 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 17.09.2020 (10:00) – 18.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 48 de decese (28 bărbați și 20 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 17 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 15 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 14 decese la categoria de peste 80 de ani.

44 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.081. Dintre acestea, 447 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.185.923 de teste. Dintre acestea 25.254 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.065 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.189 la cerere.

Pe teritoriul României, 11.684 de  persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.962 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 38.999 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 8 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.087 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 578 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 519 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 152.800 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.599 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.905 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  111 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 19 în Grecia, 5 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 338 au fost declarați vindecați: 308 în Germania, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Deşi Neamţul este la coada clasamentului la atragerea fondurilor europene, Arsene şi-a pus bonus la salariu de 25%,tocmai pentru succesul în atragerea de fonduri europene!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, are un salariu lunar de peste trei ori mai mare decât în 2016, deși judeţul Neamţ este printre ultimele din ţară la câştigurile salariale. În 2017, nemţenii aveau cel mai mic salariu din România!

Din păcate pentru nemțeni, actualul președinte al Consiliului Județean a fost preocupat să se ”premieze” singur, deși nu a făcut ceea ce era necesar să atragă fonduri europene pentru dezvoltare.

Presa naţională a relatat recent că „lista funcțiilor din cadrul Consiliului Județean Neamț aferente personalului plătit din fonduri publice la 31 martie 2020 îl are lider pe președintele Consiliului Județean. Cu un salariu mare.

Potrivit newsweek.ro (https://newsweek.ro/politica/student-la-distanta-la-35-de-ani-platit-cu-5000-de-la-buget-ionel-arsene-fuge-politia-medicala),Ionel Arsene câștigă suma de 23.400 de lei, adică 4.870 de euro pe lună. La acest salariu s-a ajuns și pentru că Arsene și-a pus un bonus de 25% pentru că a atras fonduri europene. Asta, deși județul Neamț este unul dintre cele mai modeste în ceea ce privește atragerea fondurilor europene în exercițiu 2014 -2020!”.

Ionel Arsene, i-ai mințit pe nemțeni și ți-ai bătut joc de ei. Nu ai făcut nimic pentru acest ca în județ să crească nivelul de trai.

Potrivit datelor prezentate de Guvernul României la 30 iunie 2020, comparativ cu celelalte judeţe, după valoarea totală a contractelor semnate raportată la numărul de locuitori, judeţul Neamţ este pe locul 41 în ceea ce privește atragerea fondurilor europene, urmat doar de judeţul Teleorman.

Comparativ cu celelalte judeţe, după valoarea contractelor semnate, Neamţul este pe locul 34!

Și ce a făcut Ionel Arsene?Și-a adăugat încă 25% la salariu pentru că judeţul pe care l-a condus 4 ani se află printre cele mai sărace, inclusiv la absorbţia fondurilor europene!

Degeaba Guvernul pregătește un program bun, dacă există un președinte pesedist de Consiliu Județean care nu a fost în stare să absoarbă banii!

Pe 27 septembrie vom intra în normalitate. Alături de o echipă liberală puternică, vom aduce în Neamţ banii europeni care li se cuvin nemţenilor pentru creșterea nivelului de trai pe care o merită, ca şi cetăţeni europeni!

Citește știrea

Trending