Contactează-ne

Administrație

„Singura mea politică este respectarea legii“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ interviu realizat cu prefectul de Neamţ, Daniela Soroceanu

Reporter: Funcţia de prefect, deşi oficial apolitică, e considerată de mulţi ca fiind eminamente politică în fapt. Aşadar, ce „proptele“ politice v-au ajutat să ocupaţi această funcţie şi cît de politizată este ea?

Daniela Soroceanu: Cariera mea administrativă a debutat în 1999, urcînd toate treptele profesionale, de la simplu consilier juridic la şef serviciu, director, subprefect, secretar al judeţului şi acum prefect. Datorită atribuţiilor de serviciu, am fost şi sînt tot timpul în mijlocul şi alături de oamenii politici, indiferent de partidul din care aceştia fac parte. Cu o experienţă de aproape 20 de ani în administraţia publică locală şi centrală, nu mai era nevoie de nici o „proptea“ politică. Consider că funcţia de prefect este politizată doar în măsura în care fiecare Guvern îşi alege proprii oameni cu care să lucreze şi să performeze în teritoriu. Nu trebuie să ai carnet de partid pentru a fi numit în funcţie, însă trebuie să fi bine pregătit pentru a aplica un program serios conceput pentru realizarea interesului cetăţenilor, aşa cum este actualul program de guvernare. Această expertiză este judecată doar de Guvern, singurul care răspunde politic, o dată la 4 ani, pentru deciziile sale. Să nu uităm că politica în sine, prin voturile cetăţenilor, este singura cale prin care oamenii pot influenţa direct deciziile statului. Singura mea politică este respectarea legii. Aceasta este viziunea personală şi mentalitatea prefectului Daniela Soroceanu.

Rep.: V-a sunat, vă sună vreun politician să facă presiuni asupra dumneavoastră? Să vă influenţeze deciziile?

D.S.: Aşa cum am precizat, sînt în mijlocul oamenilor politici, lucrez cu aceştia, discut cu ei, indiferent de partid. Să nu uităm că în judeţul Neamţ sînt primari sau viceprimari de la PSD, ALDE, PNL, PMP, UNPR, PER, M10 sau independenţi, în Parlamentul României avem 11 senatori şi deputaţi (PSD, PNL, USR), preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ (PSD), doi vicepreşedinţi (ALDE şi PSD). Evident că discut cu fiecare în parte toate problemele şi soluţiile funcţionării în mod corespunzător a tuturor instituţiilor implicate în realizarea programului de guvernare. Nu am avut presiuni din partea niciunuia dintre aceştia, de altfel, cine mă cunoaşte, ştie foarte bine că sînt o persoană cu principii.

Rep.: Sînteţi verificată privind o presupusă situaţie de conflict de interese, din perioada în care eraţi secretar al judeţului. Aveţi „emoţii“? Cum credeţi că se va finaliza cercetarea?

D.S.: Nu am nici cea mai mică emoţie referitoare la verificarea presupusei situaţii de conflict de interese, care se va finaliza conform legii. Calitatea de secretar al judeţului nu este egală cu calitatea de consilier judeţean, cel care analizează oportunitatea şi votează, fiind organ deliberativ. Secretarul judeţului contrasemnează o hotărîre a Consiliului Judeţean, verificînd legalitatea votului, a cvorumului de şedinţă, a procedurilor şi nu participă la vot. Ducerea la îndeplinire a oricărei hotărîri a Consiliului Judeţean presupune doar comunicarea acesteia şi/sau publicarea în Monitorul Oficial al judeţului, nicidecum vreo acţiune pentru transpunerea în fapt a actului administrativ contrasemnat. Dacă ar fi o altă interpretare, s-ar putea presupune că atunci cînd contrasemnez o hotărîre a Consiliului Judeţean privind aprobarea/rectificarea bugetului (din care urmez să-mi încasez drepturile salariale) sau privind organigrama şi statul de funcţii (hotărîre care cuprinde şi funcţia de secretar al judeţului) ar putea însemna tot un posibil conflict de interese? Evident, nu!

Rep.: Sînteţi acuzată că aţi împărţit presa în bună şi rea. De ce? Cum ar trebui să fie presa „bună“?

D.S.: Singurul mod în care instituţiile statului şi conducătorii acestora împart presa este: „acreditaţi“ şi „neacreditaţi“. Fie că vorbim de Preşedinte, de Guvern sau de oricare instituţie publică deconcentrată, presa poate fi doar acreditată sau neacreditată. Acestea sînt condiţiile legii, pe care toată lumea este obligată să le respecte. Faptul că un organ de presă este acreditat la o instituţie publică, că are acces la conferinţe de presă, la interviuri, ş.a.m.d nu înseamnă că este şi obligat să scrie sub o anumită conduită sau să relateze evenimentele altfel decît sînt. În situaţia mea, nu am nici o putere legală în a împărţi mass-media sub nici o formă. Întotdeauna am răspuns întrebărilor adresate oficial de către jurnalişti, am comunicat cît s-a putut de mult cu presa scrisă şi on-line pentru că am considerat că aceştia sînt, dacă îmi permiteţi metafora, „portavocile“ cetăţenilor. Un argument în favoarea celor de mai sus este simplul fapt că nu au fost cereri de acreditare ale organelor de presă care să fi fost respinse de Institutia Prefectului. Totodată, am răspuns fiecărei cereri făcute în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, care a venit pe adresa instituţiei. Transparenţa decizională este esenţială pentru fiecare dintre noi.

Rep.: 2019, an cu două rînduri de alegeri. În trecut i-am auzit pe unii politicieni spunînd, neoficial, că de alegeri e bine „să ai prefectul tău“. Al cui prefect veţi fi la alegerile europarlamentare şi la cele prezidenţiale?

D.S.: Cu siguranţă voi fi prefectul legii şi al cetăţenilor. Atunci cînd vorbim despre procesul electoral, îmi asum responsabilitatea de a supraveghea, respecta şi garanta siguranţa votului cetăţenilor. Este inadmisibil să creadă cineva că poate vicia, după bunul plac şi din orice poziţie s-ar afla, decizia electorală a oamenilor. Dacă este adevărat ce spuneţi, este degradant pentru cineva să afirme aceste lucruri, chiar şi în medii neoficiale. Înainte de toate sîntem oameni, iar exprimarea noastră electorală trebuie respectată de toate şi de toţi. Mă voi opune, cu toate armele legale, oricui tentat să altereze rezultatul votului cetăţenilor şi contez pe fiecare din voi să mă susţină în acest demers. Să nu uităm că doar uniţi, sîntem o forţă!

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. janel iosub

    21 ianuarie 2019 at 10:58 AM

    Ce minciuni indruga prefecta si ma intreb daca ne crede prosti pe toti!!!Pe sotul ei este vadit conflictul de interese penal, iar de stiut stiu toti ca psd a numit-o prefect, asa ca s-o lase mai moale cu vrajeala!! Iar referitor la respectarea legii, s-a vazut ce incalcari grosiere a facut.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Micu, mîhnit în suflet, da’ cu inima… curată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Lucian Micu, fostul primar al Romanului şi-a dat demisia din PNL ■ pe pagina de Facebook zice că e mîhnit în suflet, dar e cu inima curată şi că a pus suflet ■ este deja candidatul Partidului Puterii Umaniste la funţia de edil al municipiului ■

Plecarea din partid a ex-primarului de Roman, Lucian Ovidiu Micu, era de aşteptat şi iată că ea s-a dovedit cît se poate de reală. Într-o postare de Facebook, din dimineaţa zilei de 11 august, fostul primar al Romanului a notat:

„Cu mîhnire în suflet, dar cu inima curată, vă informez că astăzi mă despart de PNL. Ei nu mă (mai) vor, deşi s- au strîns peste 4.000 de semnături în numele meu pentru candidatura la primărie, iar dragoste cu de-a sila nu se poate. Au fost zece ani frumoşi, plini de satisfacţii, dar ultimele zile au fost amare, cred pentru mulţi, dar eu am simţit, din plin, gustul şi nodul în gît. Eu mă voi regăsi, că pierdut nu am fost niciodată, sînt o persoană flexibilă ca trestia, mă mai îndoi şi mă ridic.

Îmi voi încerca norocul alături de oameni care cred în mine. Nu orbeşte, ci avînd bază în OMUL care sînt şi voi rămîne. Voi candida pentru Roman!“, a postat Lucian Micu. Redactorii Monitorul au aflat că acesta va candida la Partidul Puterii Umaniste (PPU) a lui Dan Voiculescu, o formaţiune fantomatică, abia înfiinţată în Roman, care va rupe din voturile PNL şi le va duce în coşul PSD, care tocmai a încheiat alianţă sub numele „Alianţa pentru Modernizarea Neamţului 2020“.

Una în care intră PSD, Partidul Puterea Umanistă (PPU) şi ALDE, care ar putea avea la Roman, în sfîrşit, probabil, visata majoritate în Consiliul Local. Zilele trecute, şeful de partid al lui Lucian Micu, vorbea, tocmai, despre loialitate şi onestitate în politică şi îşi exprima părerea de rău că Lucian Micu nu mai poate candida din partea PNL.

Asta în timp ce fostul primar Micu îi mai arunca „bezele“ deputatului Leoreanu, tot pe Facebook, evident: „Bunul meu coleg, Laurenţiu Leoreanu, m-a sunat şi mi-a spus că nu va accepta propunerea de candidatură pentru funcţia de primar cu care a fost învestit de conducerea partidului. Îl înţeleg şi voi continua să-i fiu alături, pentru că amîndoi vrem ce este mai bine pentru Roman“.

Într-o postare anterioară acesta îşi anunţase „un pas în lateral“. „Sînt oameni cărora le place politica şi o înţeleg. Unii urăsc politica. Unora le este greu de acceptat intenţiile bune din politică. Eu nu ştiu dacă sînt priceput la politică, dar o înţeleg, pentru că are logica sa. În ultimele zile, deşi fiind deja prins în tot felul de mreje, am făcut ceea ce e mai bine – politica mea.

Am prezentat, de-a lungul mandatului, aproape zilnic, munca mea şi a echipei mele. Rezultatele muncii, ale viziunii şi ale conlucrării înseamnă politica făcută pentru oameni. În PNL s-a decis ca actualul deputat – Laurenţiu Dan Leoreanu – să fie candidatul partidului la Primăria municipiului Roman. Este un candidat căruia nimeni nu-i contestă meritele şi nici pe ale mele.

Dar, este o alegere firească, în condiţiile în care eu nu-mi pot testa viitorul unei candidaturi, deoarece am trecut fără succese mari printr-o plîngere făcută de o persoană demult decedată (pentru o funcţie care nu mai este legiferată ca fiind incompatibilă în prezent, fiind perfect legală acum) şi în condiţiile în care tot mai multe persoane devin «influenceri în ale administraţiei».

E uşor de zis: vreau să fiu primar. E destul de greu de ajuns. Şi, poate, mai dificil este să fii primar, pentru că este cu adevărat de muncă. Dar, cu o experienţă puternică în administraţia locală, dar şi în cea centrală, sînt sigur că Laurenţiu Leoreanu va continua şi mai bine ceea ce el a început şi eu am continuat. Îi voi sta alături, pentru că în Primărie am muncit şi eu, întîi ca viceprimar, apoi ca primar şi, dacă sorţii vor fi alături de romaşcani, voi putea să continui să ajut Romanul, de oriunde voi fi. Şi nu doar Romanul, ci întreg judeţul, PNL fiind singura formaţiune care are o echipă capabilă să dezvolte această zonă a Moldovei.

Candidatura deputatului Laurenţiu Leoreanu la Primăria Roman şi cea a deputatului Mugur Cozmanciuc la şefia Consiliului Judeţean sînt singurele care garantează că putem face paşi importanţi în direcţia corectă. Sînt oameni pe care-i cunosc şi care ştiu că pun mai presus de toate binele locului în care ajung să-l conducă“, spunea Lucian Micu.

Pe scena politică locală însă lucrurile se precipită. Din spate vin tare partide ca USR şi Împreună pentru Moldova. Care, dar care, ar putea avea mari şanse să ajungă pe fotoliul de primar?

Teodora Baciu, candidat al Partidului Împreună pentru Moldova tocmai a pus punctul pe i, comentînd ultima mişcare politică a fostului primar: „Nu este o plecare tocmai intempestivă . Pe surse, se vorbea deja, de mai multe zile, de acestă părăsire a partidului. Ceea ce pot spune, cu siguranţă, e faptul că ceea ce se întîmplă în partidele mari este, efectiv, o bătaie de joc.

Nu consider că e normal ca partidele mari ca PSD sau PNL să nu aibă lansaţi candidaţii şi echipele pentru Consiliul Local. Asta arată că nevoia de implicare a unor oameni care nu au mai făcut politică e una reală pentru că se confirmă ceea ce noi am spus, déjà: interesele partidelor mari şi ale politicienilor din aceste partide sunt:să-şi rezolve problemele în interiorul formaţiunilor lor şi să rezolve, eventual, problemele între partide.

Şi… dacă mai rămîne loc şi pentru interesul cetăţeanului bine, dacă nu…nu“, a spus Teodora Baciu.

Aceasta a confirmat şi ea zvonul potrivit căruia se vorbea, pe surse, despre demisia din PNL a lui Lucian Micu şi plecarea la Pro România sau Partidul Puterii Umaniste, dar spune că nu este o mirare pentru că de-a lungul carierei sale, Micu a fost membru PSD, a trecut apoi la UNPR, fiind viceprimar al lui Laurenţiu Leoreanu în numele acestui partid, ca ulterior, după alegeri, să devină „mare liberal“.

Cert este că cele 4.000 de semnături pe care PNL i le-a strîns lui Micu vor fi contestate la Biroul Electoral şi nu se va putea folosi de ele, pentru că oamenii au semnat în alb.

Legenda FOTO: Micu s-a întors la o dragoste mai veche?

Citește știrea

Actualitate

Demersuri pentru un sediu nou al Judecătoriei din Tîrg

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ o clădire modernă ar urma să fie ridicată pe strada Ştefan cel Mare, în locul vechiului sediu, care va fi demolat ■ imobilul ar urma să aibă trei niveluri peste parter ■

După 10 ani în care a funcţionat într-o clădire închiriată, Judecătoria Tîrgu Neamţ începe să facă paşi spre momentul demarării construcţiei unui sediu modern.

Proiectul a ajuns în etapa consultării publice, locuitorii din zonă avînd prilejul să transmită comentarii şi sugestii la Planul de Management Social şi de Mediu. Potrivit informaţiilor disponibile pe pagina Judecătoriei Tîrgu Neamţ, noul imobil se va ridica pe strada Ştefan cel Mare, în imediata vecinătate a parcului de lîngă Casa Culturii Ion Creangă, în locul sediului vechi, care va fi dărîmat.

De altfel, starea sa avansată de degradare şi spaţiile necorespunzătoare pentru activitatea instanţei au fost motivele principale care au dus la mutarea în altă locaţie. Potrivit proiectului propus, corpul nou de clădire ar putea avea forma literei L.

Latura mai lungă, cu două etaje, ar fi perpendiculară pe accesul din strada Ştefan cel Mare, iar latura scurtă ar trebui să conţină trei niveluri peste parter. Alte detalii tehnice se referă la suprafaţa construită, cu subsolul de 684 metri pătraţi, parter de 673 metri pătraţi, etajul I de 684 metri pătraţi, etajul II de 648 de metri pătraţi şi etajul III de 66 de metri pătraţi.

Din 2010, Judecătoria Tîrgu Neamţ funcţionează în fostul sediu al Bankcoop, pe strada Mihai Eminescu, la parterul unui bloc din apropierea podului de peste Ozana. Instanţa face parte din circumscripţia Tribunalului Neamţ, avînd arondate 15 comune şi oraşul de sub Cetatea Neamţ. Potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu, schema cuprinde opt posturi de judecători, din care unul îndeplineşte funcţia de preşedinte.

Sînt oferite detalii şi despre istoricul instituţiei, menţionîndu-se că, după desfiinţarea fostului Tribunal Raional Tîrgu Neamţ, odată cu reîmpărţirea administrativă a ţării în anul 1968, oraşul nu a avut instanţă de judecată. În perioada 1982-1995, în localitate a funcţionat, în diverse locaţii, un sediu secundar al Judecătoriei Piatra Neamţ. Judecătoria Tîrgu Neamţ a fost înfiinţată începînd cu data de 1 iulie 1995, atunci cînd a fost deschis şi Parchetul de pe lîngă această instanţă.

Şi la Piatra Neamţ era în plan realizarea unui Palat al Justiţiei, care să adune la un loc Tribunalul Neamţ, judecătoria din oraşul de la poalele Pietricicăi, Parchetul Judeţean şi cel local. S-a obţinut finanţare de la minister şi lucrările au demarat în trombă pe un teren de la ieşirea spre Tîrgu Neamţ.

S-au turnat mii şi mii de metri cubi de beton, clădirea prindea contur, dar după cîţiva ani, aşa cum s-a petrecut şi în alte cazuri, totul a fost abandonat şi trecut în „conservare“. Pînă cînd, nu se ştie.

Citește știrea

Actualitate

ISJ caută experţi în management

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Nici în a doua etapă a concursului de selecţie organizat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ nu s-a reuşit completarea listei cu experţi educaţionali în management şcolar. Asta pentru că la sesiunea a doua a examenului desfăşurat în acest sens au fost declaraţi admişi doar doisprezece candidaţi, alte cinci cadre didactice fiind respinse. Cei nemulţumiţi de nota primită la corectarea lucrărilor pot depune contestaţii.

„În urma evaluării portofoliilor candidaţilor la concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea Corpului Naţional de Experţi în Management Educaţional, sesiunea 2020, seria a 16-a, se pot depune contestaţii în perioada 6-12 august, la secretariatul Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, în intervalul corespunzător programului de lucru sau prin poşta electronică“, a transmis conducerea instituţiei. Rămâne de văzut cîte contestaţii se vor depune şi care vor fi rezultatele după reevaluarea portofoiilor celor care şi-au dorit în CV o astfel de atestare.

Experţii educaţionali fac parte din corpul de inspectori metodişti pe care instituţia de coordonare a învăţămîntului nemţean îi foloseşte la acţiunile de control în unităţile şcolare.

Citește știrea

Trending