Contactează-ne

Actualitate

Şi chirurgii plâng câteodată

Știre publicată în urmă cu

în data de

În perioada 18-20 septembrie, Chişinăul a găzduit un eveniment remarcabil: al XIII-lea Congres al Asociaţiei Chirurgilor din Moldova „Nicolae Anestiadi“ şi al III-lea Congres al Societăţii de Endoscopie, Chirurgie Minim-invazivă şi Ultrasonografie „V. M. Guţu“.

Manifestare de înaltă ţinută, cu participare internaţională, ţara noastră fiind bine reprezentată de un grup masiv de chirurgi apaţinând unor centre medicale de prestigiu (Bucureţti, Iaşi, Cluj, Moineşti, Timişoara, Suceava, Constanţa, Galaţi etc.), ceea ce subliniază bunele relaţii şi colaborarea intensă dintre şcolile medicale şi chirurgicale tradiţionale.

Derulată în Capitoles Park Poiana, un reuşit complex multifuncţional, adaptat unor asemenea evenimente, manifestarea s-a bucurat de un program deosebit de dens, concretizat în 11 cursuri pre-congres, în 200 de conferinţe şi comunicări susţinute în trei săli deosebite, în 116 postere, ceea ce a permis trecerea în revistă a unei tematici extrem de variate şi de mare actualitate, pentru toate specialităţile (chirurgie cardiacă şi vasculară, toracică, infantilă, ortopedică etc.,) de la chirurgia de transplant hepatic, în care s-au realizat progrese importante, la traumă şi chirurgia de urgenţă, la patologia chirurgicală comună, la creşterea ponderei şi valorii chirurgiei minim-invazive şi a celei endoscopice, totul subliniind marile progrese ale timpului.

Organizatorii s-au întrecut în a crea şi a menţine o ambianţă nu numai de înalt prestigiu profesional, ci şi de prietenie, bună înţelegere şi cooperare de care avem atâta nevoie. Nu a fost neglijată latura festivă, la care au fost împărţite Diplome de Excelenţă şi Medalii Jubiliare ale celor două asociaţii, ca şi cea de destindere şi de cunoaştere reciprocă, atât în cadrul complexului Capitoles Park cât şi al Casei de Vinuri Asconi de lângă Chişinău.

Ca semnatar al acestor rânduri trebuie să-mi mărturisesc bucuria şi satisfacţiile de a mă număra printre participanţii la evenimentele de la Chişinău şi să împărtăşesc cititorului unele sentimente care m-au animat şi să evoc amintiri dintre cele mai apropiate de suflet.

La puţină vreme după revoluţia din 1989 (sau ce va fi fost ea), m-am urcat în autobuz şi am poposit la Chiţinău. Eram dornic să-mi cunosc fraţii şi colegii, despre care nu ştiam chiar nimic. Am fost bine primit, din primul moment am devenit „frate Virgil“ şi primeam îmbrăţiţarea cuvenită, pentru ca profesorul Gheorghe Ghidirim, alături de ceilalţi, să-mi pună pe frunte o pecete pe care am purtat-o ca pe un blazon, ca pe un titlu de nobleţe: „Primul chirurg din România care a venit la noi“.

Sigur că, odată cu timpul, apropierea dintre noi a fost din ce în ce mai fructuoasă, ne-am cunoscut mereu mai bine, au fost înlăturate multe obstacole din calea colaborării, nu au existat manifestări ştiinţifice la care să nu fim prezenţi împreună şi am putut să ne împărtăşim unii altora experienţa acumulată şi să adoptăm atitudini comune şi de ancorare în progresele chirurgicale. De ambele părţi, profesioniştii noştri s-au bucurat de doctorate şi masterate, de stagii de specializare, perfecţionare şi de ample schimburi de experienţă. Am avut prilejul de a descoperi în colegii noştri intelectualii de primă mărime, patrioţii care s-au aflat în primele rânduri ale celor care au militat şi acţionat pentru introducerea limbii române în universităţi, în manualele şi tratatele de specialitate, am recunoscut în chirurgii basarabeni deschiderea către medicina europeană şi mondială.

Astăzi, putem afirma, în deplină cunoştinţă de cauză şi cu toată convingerea, că chirurgia românească este una singură şi aceeaşi, de ambele părţi ale Prutului.

În 1992, cu ocazia celei de a XX-a reuniuni chirurgicale de la Piatra Neamţ, regretatul profesor Eugen Maloman îmi cerea îngăduinţa de a aduce doi oaspeţi deosebiţi. Cum să nu? Cei doi care ne-au onorat cu prezenţa au fost pictorul Ion Moraru (în prezent, apreciat artist plastic în SUA) şi Grigore Vieru.

De la înalta tribună a Teatrului Tineretului, marele poet basarabean şi-a exprimat profesiunea de credinţă şi ne-a împărtăşit lucruri puţin obişnuite. A afirmat că a fost crescut într-un climat de ură şi atunci când privea spre România să ştie că privea spre duşmani. Deplângea faptul că el, ca profesor de limbă română, nu a putut să-şi exprime preţuirea şi dragostea faţă de poetul nepereche, Mihai Eminescu. În fine, îşi exprima dorinţa de a avea o căsuţă cât de mică la poalele Ceahlăului şi acolo să-ţi doarmă somnul de veci. Uluitor! Ştim că Dumnezeu a hotărât altfel.

Am fost prezent la Congresul de la Chişinău. Dar ieşit din activitatea profesională, nu mi-am permis să intervin în problemele de ordin tehnic, dar le-am prezentat participanţilor, într-o reuşită diaporamă, un poem original: „Limba română“, pe care îl fac cunoscut cititorilor:

Limba română sunt eu! / Am fost zămislit de părinţi/ În limba română./ Fiecare celulă a fiinţei mele/ E plămădită în grai românesc.

Până am ieşit la lumină,/ Am început a-l şopti,/ Odată cu prima picătură de sânge/ Pornită să ducă viaţa şi limba/ În celelalte alcătuiri/ De le zicem celule ori inimă.

Apoi… am gângurit primele vorbe/ Paşii nesiguri, zâmbetele,/ Laptele ce l-am supt,/ Visele toate, lacrimile/ Şi braţele de gâtul mamei/ Au fost în limba română.

Limba română există în mine./ În şcoală, am deprins doar/ S-o mângâi, s-o fac să strălucească/ Şi, mai ales, s-o păstrez neîntinată.

Auzit-aţi grai mai frumos/ Şi mai armonios/ Decât limba română?/ Puteţi spune în alte graiuri/ A ogoi, a jindui, a tânji ori a doini?/ Nici poveste!.

Limba română sunt eu! / Eu sunt patria, izvoarele, munţii,/ Peşterile şi drumurile,/ Cimitirele şi ceilalţi asemenea mie/ Din cuprinsul României.

Patria e dăruită de Dumnezeu/ Cu nenumărate şi felurite bogăţii./

Ni le pot fura, smulge, străinii./ Dar cea mai mare şi mai sfântă bogăţie,/ Limba română,/ Nu ne-o poate lua nimeni.

Smintiţii de noi, ne cam batem joc/ De ea, de limba română,/ Şi o mânjim, netrebnic,/ cu Halloween, locaţii, a aplica./ Marfă de import.

Eu sunt limba română!/ Când nu voi mai fi printre cei vii,/ Preotul va rosti slujba celor duşi/ Şi va spune: „Să se desfacă în limba din care a fost făcut! Amin!“.

E greu de crezut, dar realitatea nu poate fi ascunsă: moderatorul şi mulţi dintre cei prezenţi, chirurgi, oameni fermi, obişnuiţi cu greul, care ştiu să se stăpânească, dominaţi de sânge rece, aveau… lacrimi în ochi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Traiul în pandemie, în centrele pentru copii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cei 1.200 de copii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului Neamţ au ieşit cu bine din perioada stării de urgenţă ■ cei incluşi în programul Familia mea nu au avut voie să părăsească apartamentele ■ ei participă la cursurile on-line ţinute de cadrele didactice ■

Redactorul Monitorul au vrut să afle cîteva amănunte legate de viaţa în timpul crizei sanitare în sistemul de Protecţie a Copilului din judeţ, în care sînt instituţionalizaţi peste 1200 de copii, o parte trăind în centrele rezidenţiale, o altă parte în plasament familial.

„Marea majoritate a copiilor se află în îngrijirea asistenţilor maternali, în plasament familial. În centrele rezidenţiale se află aproximativ 300 de copii, din care 55 locuiesc în apartamentele din programul Familia mea, unde trăiesc ca într-o familie, cîte 5 sau 6 într-un apartament, fiind supravegheaţi de un instructor de educaţie şi de pedagogi.

Perioada stării de urgenţă a fost o perioadă dificilă, cu restricţii, care au fost mai greu sportate de către copii. Personalul a fost remarcabil, a făcut efoturi pentru a ţine atenţi aceşti copii, în vederea ocupării timpului lor cu tot felul de activităţi de interior, în perioadele de restricţie.

Copiii au avut acces la internet în toate centrele, au calculatoare, tablete, telefoane, aşa încît pot participa la cursurile on-line. Pentru a reduce la maxim sau a diminua riscurile de infectare cu coronavirus s-au luat măsuri încă înainte de instituirea stării de urgenţă, înainte de 15 martie.

În acest sens s-au restricţionat vizitele, întîlnirile cu familia fiind anulate. A fost interzisă ieşirea copiilor din apartamente. Personalul a fost instruit şi testat. La un moment dat, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Militare nr.8 personalul a rămas în izolare la locul de muncă, astfel încît, din fericire, în centrele noastre de îngrijire a copiilor, cu o singură excepţie, la un centru de copii cu dizabilităţi, din Piatra Neamţ, nu am avut cazuri de infecatare, ceea ce ne bucură foarte mult“, a precizat Magda Vasilache, purtător de cuvînt al DGASPC Neamţ.

Cadrele care lucrează în sistemul de protecţie a copiilor monitorizează, în permanenţă, copii instituţionalizaţi şi cei aflaţi în plasament familial, pentru a fi evitate toate problemele de sănătate care ar putea apărea în sistem, în această perioadă pandemică.

Citește știrea

Actualitate

Nemţean dat dispărut, după ce a plecat la muncă, la Sibiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un bărbat din Cîndeşti a plecat să-şi caute un serviciu şi nu mai este de găsit ■ patru adolescenţi fugari dintr-un centru, s-au întors ■

Poliţiştii nemţeni sînt alertaţi destul de des referitor la persoane care au plecat de acasă şi nu s-au mai întors.

În unele cazuri este vorba de situaţii reale, cînd cel dispărut nu mai dă nici un semn de viaţă, în alte cazuri este vorba de puşti care, periodic, pleacă la plimbare din centrele în care sînt instituţionalizaţi.

Din prima situaţie pare a face parte un bărbat din localitatea Cîndeşti dat dispărut mama sa după ce a plecat la muncă, la Sibiu şi nu mai este de găsit.

Oamenii legii fac cercetări, dar pentru că nu au dat de urma dispărutului, cer ajutorul pentru găsirea lui Ion Aionesei.

„La data de 19 mai a.c., poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Borleşti au fost sesizaţi de către o femeie de 80 de ani, cu privire la faptul că fiul său, Aionesei Ion, de 40 ani, a plecat la munca în judeţul Sibiu, iar din data de 13 mai a.c., nu a mai putut fi contactat de membrii familiei“, comunică Poliţia Neamţ.

Bărbatul are o înălţime de 1,70 m, păr negru şi ochi căprui. Orice persoană care poate oferi informaţii ce pot conduce la depistarea persoanei căutate, este rugată să apeleze numărul unic de urgenţă 112 ori să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie.

Din categoria celor care pun degeaba pe drumuri oamenii legii fac parte patru adolescenţi, între care şi o fată, care din cînd în cînd pleacă din centrul „Sancta Maria“ din Piatra Neamţ şi se mai întorc cînd vor ei. Este vorba de Ioan Mădălin Turcu, de 15 ani, Diana Gabriela Armene, de 16 ani, Vasile Andrei Moisă şi Mirel Nicolae Lefter, ambii de 17 ani. Cei patru au plecat pe 23 mai din Centrul „Sancta Maria“ din Piatra Neamţ, unde erau instituţionalizaţi, şi nu s-au mai întors, fiind căutaţi de anchetatorii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale şi cei ai Poliţiei municipiului Piatra Neamţ.

În seara de 24 mai, anchetatorii au fost informaţi că doi dintre cei patru minori au revenit în centru, iar ceilalţi a doua zi. Pe perioada dispariţiei, adolescenţii s-au aflat în Piatra Neamţ şi nu au fost victimele vreunei infracţiuni.

Citește știrea

Actualitate

Este nevoie de declaraţie la ieşirea din Tîrgu Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Persoanele care au domiciliul în oraşul Tîrgu Neamţ şi vor să meargă într-o altă localitate au nevoie de declaraţie pentru a justifica necesitatea deplasării, potrivit unui anunţ postat pe pagina de Facebook a primăriei.

„Prin Hotărîrea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ nr.25 din 21 mai 2020 s-au stabilit ca zone în care nu ai nevoie de declaraţie pe propria răspundere, adeverinţă de la angajator sau legitimaţie de serviciu doar municipiile Piatra Neamţ şi Roman şi unităţile administrativ- teritoriale pe o rază de 30 de km în jurul acestora.

Astfel, la ieşirea din oraşul Târgu Neamţ, indiferent de localitatea în care ne deplasăm, trebuie să prezentăm unul din cele trei documente stipulate mai sus“, informează reprezentanţii administraţiei publice locale. Primăria a anunţat şi regulile noi în baza cărora se permite accesul în instituţie – obligativitatea purtării măştii de protecţie şi a controlului temperaturii.

Astfel, cetăţenii care vor să meargă în primăriei trebuie să poarte mască care să le acopere nasul şi gura şi să utilizeze covoraşele dezinfectante amplasate la intrare, pentru dezinfectarea încălţămintei.

Citește știrea

Trending