Publicitate

■ în zona montană a judeţului sînt anunţate în acset week-end precipitaţii, descărcări electrice şi posibil grindină ■ specialiştii vin cu sfaturi utile pentru iubitorii de drumeţii montane ce pot fi surprinşi de furtuni pe creste ■

Vremea în zona montană a judeţului Neamţ a fost sub avertizare cod galben de instabilitate atmosferică accentuată zilele trecute, dar şi în intervalul următor se anunţă ploi în averse torenţiale, descărcări electrice, vijelii şi căderi de grindină. Avînd în vedere toate acestea, trebuie spus că furtunile însoţite de descărcări electrice constituie un pericol pentru turiştii care se avîntă în zonele superioare ale masivilor muntoşi, crestele sau platourile expuse. Aceştia sînt surprinşi adesea pe vîrfuri sau creste expuse descărcărilor electrice, deoarece munţii contribuie la formarea curenţilor ascendenti şi a norilor de ploaie generatori de trăsnet, plus că vîrfurile favorizează descărcările. „Cel mai bun mijloc de apărare împotriva trăsnetului pe munte este de a nu rămîne pe vîrfuri sau creste expuse, nici pe un teren plat neprotejat, în timpul unei furtuni cu descărcari electrice. Dacă o astfel de furtună poate fi prevăzută, cea mai bună decizie este să nu pornim în parcurgerea traseelor montane. Dacă te găseşti într-un loc expus la puţin timp înainte de a începe furtuna trebuie să cobori cît mai repede posibil şi să te depărtezi cît se poate de crestele expuse şi în primul rînd de orice ridicătură. Mijlocul unei creste este de preferat extremităţii ei. O pantă inferioară de grohotiş, cu un mic bloc izolat ca loc de şezut este un bun refugiu, cu condiţia să nu constituie o ridicatură pe o suprafaţă netedă. Arborii înalţi sau izolaţi trebuie evitaţi“, conform Salvamont Neamţ. Dacă descărcarea electrică pare iminentă sau loveşte prin apropiere este recomandat să se caute, fără a pierde vremea, un amplasament protejat de impactele directe şi de curenţii de pămînt. O platformă, o pantă sau chiar o ridicătură uşoară, dominate de un punct înalt vecin, sînt aproape ferite de un impact direct. Locul unde te ghemuieşti trebuie să fie la cel putin un metru, de preferinţă, mai departe de orice stîncă verticală. Ridicatura pe care o formează peretele trebuie să fie cel puţin de 5-10 ori mai înaltă decît a corpului stînd ghemuit, iar distanţa pînă la piciorul peretelui nu trebuie să depăşească înălţimea peretelui. În vecinătatea unui ac de stîncă, distanţa minimă de securitate este de 15 m în înălţime, de preferinţă mai mult. Trebuie ales, pe cît posibil, un loc uscat şi fără licheni sau o pantă de grohotiş. Trebuie evitată vecinătatea fisurilor ascendente pămîntoase sau umede, adînciturile sau grotele în afară de cazul în care sînt destul de spaţioase pentru a permite să te aşezi la mai mult de 1 m de perete şi să ai 3 m deasupra capului. O grotă se poate afla la capătul unei fisuri venind de sus şi pe care se scurge apa, ceea ce constituie un mare pericol. De asemenea se va evita staţionarea la intrarea unei grote, unde există riscul de a forma o punte de scurtcircuit peste deschizătură. În timpul furtunii însoţită de ploi şi descărcari electrice, sentimentul de securitate pe care-l dă o mică grotă sau o surplombă este înşelător. Trebuie evitată aşezarea într-o depresiune sau o groapă ale cărei margini sînt la o distanţă mai mică de 1 m -1,50 m. Descărcarea poate traversa deschiderea, trecînd prin corp. „Poziţia ghemuit cu genunchii apropiaţi pare cea mai bună. Cu cît distanţa dintre diferitele puncte de contact cu stînca sau solul este mai mică, cu atît mai bună este protecţia. Se va evita în special orice posibilitate în care punctele de contact încadrează capul sau bustul. În mod deosebit se va evita atingerea peretelui cu o mînă, un umăr sau cu capul“, mai precizează Salvamont Neamţ. Este recomandabil să se izoleze punctul de contact cu stînca sau solul cu ajutorul oricărui material izolant avut la dispoziţie. O coardă de alpinism uscată, orice echipament pe bază de fibre sintetice uscate sau cauciuc reprezintă buni izolatori ( sac de dormit, rucsaci, folii de cort etc). Pe un teren degajat se va căuta o zonă de protecţie, pe o ridicatură. Dacă nu, se va lua poziţia ghemuit. În caz de furtună iminentă evacuarea din zona de abrupt prin rapelul ţine de calculul probabilităţilor fiind considerată riscantă. Teoria prin care aruncarea oricăror elemente din metal scade riscul electrocutării este puerilă deoarece metalul în sine nu atrage trăsnetul. Corpul uman mai înalt şi cu mai mică rezistenţă electrică are mai mari şanse să servească de paratrăsnet decît băţul de tură, iar echipamentele de alpinism din rucsac nu au nici o relevanţă atîta timp cît nu constituie o împămîntare. În caz că cine este lovit de trăsnet, după alertarea echipelor salvamont prin 112 şi Dispeceratul Naţional Salvamont evaluarea situaţiei, de obicei gravă, şi acordarea unui prim ajutor corespunzător poate reduce semnificativ gravitatea situaţiei. Primul ajutor cuprinde tratamentul uzual al şocului electric şi al arsurilor, în măsura în care se pot aplica. În cazurile în care respiraţia s-a oprit se recomandă începerea manevrelor de resuscitare. Şocul electric se poate complica cu convulsii, cu oprirea inimii sau cu contracţii neregulate ale muşchiului cardiac (fibrilaţii). În cazul opririi contracţiilor cardiace se recurge tot la masaj. În sfîrsit, cînd s-au rezolvat efectele mai grave ale şocului se vor trata arsurile. Odată asunsă la faţa locului echipa salvamont va acorda un prim ajutor specializat şi în funcţie de situaţie va solicita evacuarea aero a victimelor, dacă zona şi condiţiile meteo o permit. De menţionat este faptul că toate aceste sfaturi şi recomandări au la bază studiul Alvin -Petersen, IKAR 1967.

Comentarii Facebook
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.