Contactează-ne

Actualitate

Seniorii României, ca „generaţie de sacrificiu“, au primit şi eticheta de „bolnavi neesenţiali“

Știre publicată în urmă cu

în data de

De-a lungul istoriei, prin noţiunea de „generaţie de sacrificiu“ a fost definită acea generaţie care a traversat frustrări colective, fiind vitregită de speranţă, certitudini şi siguranţă, înregistrându-se la capitolul bilanţuri, cu viitorul ipotecat.

Orice generaţie, în parcursul ei activ, a putut pretinde că a fost de sacrificiu, atunci când în numele unei ideologii, i-au fost blocate şansele de a-şi atinge obiectivele dorite. Fiecare epocă şi fiecare sistem îşi are propriile generaţii de sacrificiu.

Ne-am obişnuit însă să asimilăm aceste generaţii cu generaţiile de oameni tineri activi. Românii născuţi în jurul anilor 50, din secolul trecut, au acum vârsta medie de 75 de ani, constituind o reală generaţie de sacrificiu, produs al celui de al Doilea Război Mondial, dar şi al ideologiei comuniste.

Această generaţie este ieşită la pensie, sperând într-o binemeritată relaxare, cu obiective de viitor din ce în ce mai modeste. Un intelectual, cu pretenţii de analist în probleme de „riscuri sociale şi demografie“, de pe lângă Preşedinţia României, susţine doct că generaţie activă din perioada anilor 1950 – 1990 nu a fost „generaţie de sacrificiu“. Analistul motivează că acea generaţie nu a avut frustrări existenţiale, deoarece toţi au fost dependenţi de statul comunist, care le-a asigurat un viitor fără frustrări esenţiale.

O generaţia care a fost doar într-o permanentă aşteptare, fie să le dea statul, fie lăsaţi să fure, pentru a-şi acoperi nevoile curente. Tâmpită şi jignitoare motivaţie. Acea generaţie nu a stat deloc cu mâna întinsă, ci a muncit de ia sărit capacele, în industrie sau în agricultură, pentru a avea ce fura cei din generaţia următoare.

Nu au fost plătiţi pe cât au muncit, iar de furat, o fi furat doar analistul cu pricina de este atât de doct. Astăzi nu se mai munceşte atât de mult, dar se câştigă mult mai bine, iar de furat se fură infinit mai mult, nejustificându-se apariţia unei noi „generaţii de sacrificiu“, din această perspectivă. Seniorii României, generaţia de peste 65 de ani, sunt în număr de 3,6 milioane de oameni, care reprezintă 17% din populaţie.

O „generaţie de sacrificiu“ numeroasă, care are dreptul de a avea un final de viaţă liniştită, demnă, plină de respectul generaţiei care urmează să-i ia locul. În anul 2015, proaspătul preşedinte Klaus Iohannis, deplângea soarta copiilor din România, a căror părinţi erau plecaţi să muncească în străinătate. Referitor la aceşti copii, preşedintele s-a pronunţat ferm că „nu vreau să avem o altă generaţie de sacrificiu“.

De-abia acum, în 2020, se poate dezlega cimilitura prezidenţială. Domnia sa nu voia altă generaţie de sacrificiu, pentru că avea una la îndemână, seniorii României, care constituia ponderea votanţilor „Ciumei roşii“, pe care putea experimenta în continuare. Pandemia declarată în 16 martie 2020, s-a dovedit, pentru Seniorii României, că este momentul resuscitării calvarului etichetării, înlocuindu-li-se eticheta de „generaţie de sacrificiu“, cu eticheta de „bolnavi neesenţiali“, pentru ai putea ţine departe de spitale.

Viaţa demnă a acestor seniori se învârte în jurul cuantumului pensiei, care este printre cele mai mici din Europa. Pensie pe care Guvernul Orban vrea s-o mărească doar când s-o putea şi cu cât s-o putea. Un senior demn nu ar trebui să-şi poată permite să fie atât de materialist, nu-i aşa?

Respectul generaţiei mai tinere, a fost îngrădit cu ocazia pandemiei, când „seniorii României“ au fost decretaţi ca „persoane vulnerabile“, interzicându-li-se astfel să iasă şi din casă, pentru a fi priviţi cu suspiciune, ca surse de infestare, cu statut de ciumaţi. Mai mult, ca persoane vulnerabile, seniorii, nu numai că au vârste de peste 65 de ani, dar au şi morbidităţi.

Morbidităţi definite de multitudinea de afecţiuni cronice, dobândite pe parcursul definirii ca „generaţie de sacrificiu“. Au fost închise şi spitalele, pentru pacienţii non-Covid, de teama noului coronavirus, dar şi de teama prevederilor articolului 19, din Anexa nr. 1, a Decretului prezidenţial nr. 195/07.03.2020, care i-a obligat pe medici să-i scoată pe „neesenţiali“ din spitale, sub ameninţarea destituirii lor din funcţii. Spitalele de stat au fost restructurate forţat, fiind obligate să-şi reducă orice activitate considerată neesenţială.

Normalitatea lui Iohannis, o iluzie pierdută

Cine nu era purtător de Covid-19, indiferent de afecţiune, a fost declarat „neesenţial“. Orice senior bolnav non-Covid a devenit peste noapte pacient neesenţial pentru sistemul sanitar naţional. Seniorii, bolnavi cronici, au ajuns să se întrebe la ce bun să mai cotizeze la asigurările de sănătate, atâta timp cât activitatea medicală regulară a îngheţat în faţa pandemiei.

Generaţia seniorilor a fost obligată să se confrunte cu sine, nu numai cu pandemia. Pe lângă frica de coronavirus, generalizată, indusă de autorităţi, a trebuit să se confrunte şi cu propriile frici, legate de bolile grave de care aceştia sufereau, pasager sau cronic.

Înspăimântată, obosită şi dezorientată de discursurile repetitive şi discriminatorii la adresa ei, generaţia seniorilor şi-a întrerupt orice legătură cu oamenii, cu ziua de mâine, precum şi orice modest proiect de viitor, pe care l-a trecut la restante. Nu mai există gânduri pentru viitor, care să depăşească ziua de mâine.

În plus, seniorii s-au văzut lipsiţi şi de şansa despărţirii de această lume, fără a fi înconjuraţi de familie sau prieteni, fiind astfel condamnaţi să dispară discret, prin cimitire, într- o procesiune mai mult decât sumară, făcând ca descoperirea locului de veci, de către rude şi apropiaţi, să devină o adevărată aventură.

Seniorilor li s-a lăsat doar dreptul să expire fericiţi, că în izolarea lor au reuşit să nu-i infesteze pe cei dragi. Pandemia a creat o crevasă periculoasă între trecut şi viitor, care se măreşte zilnic, pentru a se respecta aforismul prezidenţial „Nimic nu va mai fi cum a fost“. Nu ne mai leagă nimic de viitorul promis. Nimeni nu reuşeşte să arunce vreo punte peste hăul care se cască. Speranţa este la cheremul a trei fundamentale principii, portul măştii, spălatul pe mâini şi „distanţa socială“.

Pentru a explica de ce, de la Iohannis în jos, toţi o ţin langa cu „distanţa socială“, nu s-a emis nici o ordonanţă militară. Să ne ferească Dumnezeu de „distanţa socială“. În SUA, focarele unei noi revoluţii neomarxiste pornesc tocmai de la distanţarea socială, nu de la pandemie. În „Manifestul“ lui Marx trebuie doar înlocuită „lupta de clasă“, cu „lupta de rasă“. Odată ajunsă pe celălalt mal al crevasei, România nu va mai fi ce a fost, dar sigur nu va fi „România resetată“ sau „România normală“, promisă de Klaus Iohannis.

Ca o ironie, istoria ne va juca o festă, resetând România după capul ei, nu după al lui Iohannis sau Orban. ?i ce va ieşi, nimeni nu ne poate spune, Dumnezeu cu mila. Ce trăim acum nu poate fi o punte între normalitatea de ieri şi normalitatea promisă. Avem nevoie de un alt mesager mesianic, care să ne catalogheze după alte criterii, nu doar în „responsabili şi proşti“. Avem nevoie de normalitate, dar nu de o normalitate cazonă, în care dezastrul şi soluţiile depăşirii acestuia, sunt percepute numai la nivel de lider.

Predictibilitatea trebuie să devină un bun naţional, nu o armă de control asupra societăţii. Sub sceptrul pandemiei, au devenit confundabile „inteligenţa asimptomatică“, cu „prostia funcţională“. Normalitatea visată, este o iluzie pierdută, care dovedeşte că Klaus Iohannis a fost un profet mincinos.

Actualitate

„Arsene minte cu privire la situația DGASPC”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmaţia a fost făcută de deputatul PNL Mara Calista

Mara Calista dă semne că ia foarte în serios postura de candidat al PNL Neamţ pentru un loc în Camera Deputaţilor la alegerile din 6 decembrie 2020. Deputata care la alegerile anterioare a cîştigat un loc în Parlament în fieful lui Liviu Dragnea, îl ia la ţintă pe Ionel Arsene, liderul PSD Neamţ. Pe care îl acuză de minciună în cazul salariaţilor de la Protecţia Copilului Neamţ care nu şi-au primit salariile pe luna septembrie.

„Din păcate, asistăm în ultima perioadă la un mod de a face campanie care nu face cinste niciunui politician: joaca cu veniturile și viața oamenilor, lipsindu-i pe aceștia de sumele necesare pentru traiul zilnic și pentru acoperirea celor de trebuință (credite, medicamente, cumpărături curente etc).

Da, aceasta este situația salariilor reprezentanților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț. Legea este foarte clară atunci când spune, conform art. 51 alin. (10), că “finanțarea măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoanele adulte cu handicap se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și protecției sociale”.

Conform art. 127 alin. (1) din legea 272/2004, “finanțarea sistemului de protecție a copilului se asigură din:

  1. Bugetul de statîn limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat aprobate cu această destinație;
  2. Bugetul județului, respectiv al municipiului București – în completarea cuantumului prevăzut la lit. a), pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare a serviciilor, din venituri proprii sau sume defalcate”.

Prin Legea bugetului de stat nr. 5/2020, Guvernul României a alocat 50% din sumele necesare finanțării serviciilor sociale din sistemul de protecție socială, respectiv 14.684 mii leiși 12.718 mii lei pentru finanțarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

Ulterior, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat, sumele acordate au ajuns la nivelul de 60% din totalul estimat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, respectiv 22.650 mii lei pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului și 31.269 mii lei pentru finanțarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

La momentul prezent, toate sumele care au fost plătite sub formă de salarii angajaților DGASPC Neamț au fost asigurate prin bugetul de stat, bugetul local necontribuind cu sumele cu care era obligat să contribuie pentru acoperirea acestor cheltuieli până la finalul anului.

Acțiunile media de dezinformare cu privire la această situație nu ajută absolut deloc această comunitate de aproximativ 1400 de persoane care nu și-au primit veniturile. Mai mult, declarațiile politice de “salvare eroică” a situației alocând banii de la nivel județean nu sunt decât un dispreț față de salariații DGASPC Neamț care trebuiau să aibă aceste venituri certe din partea Consiliului Județean.

Acesta este motivul pentru care Instituția Prefectului a înaintat în data de 22.10.2020, prin adresa nr. 16077, o solicitare Ministerului de Finanțe în sensul verificării modalității și procedurii de constituire a bugetului pentru fondul de salarii și cheltuieli către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț în sensul respectării prevederilor Legii nr. 500/2002 cu privire la finanțele publice. Totodată, se solicită clarificări cu privire la modalitatea prin care s-au cheltuit banii din bugetul Consiliului Județean Neamț în legătura cu plata salariilor către DGASPC Neamț.

În încheiere, nu pot să nu mă întreb cum președintele Consiliului Județean declara tocmai ieri, 30 Octombrie, la câteva zile după adresa Prefectului județului Neamț adresată Ministerului Finanțelor Publice cu privire la posibile nereguli ale alocărilor financaire la nivelul acestei instituții, că prin metode specifice,  a reușit domnia sa să găsească sumele necesare pentru acoperirea, atenție, a maximum 2 luni privind veniturile angajaților DGASPC Neamț”. Aşteptăm cu interes o eventuală replică din partea lui Ionel Arsene. Una decentă, mult peste cea dată Anei Birchall. Dacă se poate.

Citește știrea

Actualitate

Copil cu arsuri după un incendiu provocat de jarul căzut din sobă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un copil în vârstă de 9 ani a suferit arsuri de gradul II-III pe 70% din suprafaţa corpului după un incendiu izbucnit la o gospodărie din Rocna, provacat de jarul căzut din sobă.

“Prin apel la 112, în jurul orei 18:42, pompierii nemțeni au fost înștiințati despre producerea unui incendiu la o locuință din localitatea Rocna, comuna Icușești. La locul solicitării s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Roman cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD TIM și pompieri voluntari din cadrul SVSU Icușești.

Incendiul se manifesta în interiorul unei camere a unei locuințe, în care se afla un copil. Copilul a fost scos de către cetățeni până la sosirea forțelor de intervenție.

Copilul, un băiat de 9 ani, ce prezenta arsuri de gradul II-III pe 70% din suprafața corpului, a primit îngrijiri medicale de la echipajul SMURD TIM la locul evenimentului după care a fost transportat la CPU Roman.

Forțele de intervenție au localizat și lichidat incendiul în urma căruia au ars  bunurile materiale din interiorul camerei și s-a deteriorat tavanul camerei pe o suprafață de aproximativ 15 mp.

Cauza probabilă de producere a  incendiului a fost stabilită ca fiind jarul căzut din sistemele de încălzire”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Încă o localitate din Neamţ sub “cod roşu” de COVID

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la Moldoveni, incidenţă 3,45, se închid barurile şi cafenelele

Comuna Moldoveni “intră” şi ea ■ rândul localităţilor din Neamţ în care s-a depăşit rata de infectare de 3 la mia de locuitori, în ultimele 14 zile, motiv pentru care restaurantele, barurile şi cafenelele vor fi închise. Decizia a fost luată vineri, 30 octombrie, de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ. “Se interzice organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte, se interzice activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, se interzice activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc”, aşa sună principalele interdicţii cu care se vor confrunta locuitorii comunei amintite, conform hotărârii de CJSU.

Cursuri suspendate, cursuri reluate

CJSU Neamţ a mai decis vineri că “Se suspendă, conform propunerii Inspectoratului Școlar Județean Neamț, pentru o perioadă de 14 zile, și trec în regim online, cursurile școlare care presupun prezența „față în față” pentru următoarele unități de învățământ:

  • clasele a VII-a B și a VIII-a B din cadrul Școlii  Profesionale Adjudeni, comuna Tămășeni, în perioada 30.10.2020 – 6.11.2020;

  • clasele a III-a A și a IV-a B din cadrul Școlii  Profesionale Adjudeni, comuna Tămășeni, în perioada 02.11.2020 – 6.11.2020”.

Vor fi reluate cursurile “faţă în faţă” pentru:

  • clasele a II-a B și a V-a C din cadrul Școlii Gimnaziale ”Mihai Eminescu” din municipiul Roman (începând cu data de 02.11.2020);

– clasa a XI-a H – grupa 1 din cadrul Colegiului Tehnic ”Miron Costin” din municipiul Roman (începând cu data de 02.11.2020);

  • clasa a XII-a F din cadrul Colegiului Tehnic ”Petru Poni” din municipiul Roman (începând cu data de 02.11.2020);

  • grupa preșcolari din cadrul Școlii Gimnaziale, comuna Bodești, structura Bodeștii de Jos (începând cu data de 02.11.2020).

Citește știrea

Trending