Contactează-ne

Actualitate

Semnificaţiile crucilor de gheaţă de la Bobotează

Știre publicată în urmă cu

în data de

n deşi vremea a fost caldă, în unele localităţi de pe Valea Muntelui s-a reuşit confecţionarea crucilor din gheaţă n oamenii spun, referindu- se la sărbătoarea de ieri, că „dacă va curge topindu-se gheaţa cît de puţin, atunci va fi un an foarte îmbelşugat, iar de nu, nu“ n „Este o clipă de fericire creştină să înălţăm în fiecare an crucea de gheaţă la umbra bisericii noastre şi apoi să ne rugăm lui Dumnezeu în mijlocul naturii, la o azvîrlitură de băţ de Muntele Sfînt al Moldovei, Ceahlăul“, a declarat preotul Daniel Dosoftei, de la Izvoru Muntelui n

În satele de pe Valea Muntelui, majoritatea preoţilor au oficiat slujba
de Bobotează în aer liber, în faţa altarelor alcătuite, conform
tradiţiei, din mese şi cruci, ridicate în vecinătatea unor cursuri de
apă. Asta pentru că dincolo de simbolistica creştină a evenimentului
şi de faptul că este socotit ca moment de graniţă temporală între
două anotimpuri, Boboteaza presupune şi acel altar de gheaţă, ce,
spun oamenii Văii Muntelui, „dacă va curge topindu-se gheaţa cît de
puţin, atunci va fi un an foarte îmbelşugat, iar de nu, nu“. „Dacă
timpul te ajută, este musai să se ridice în parohii cruci de gheaţă.
Aşa se obişnuieşte de cînd mă ştiu. Este foarte frumos şi
impresionant. Parcă ne simţim mai aproape de Dumnezeu. Aşa văd
eu această tradiţie. Din nefericire anul acesta timpul fiind cald,
apele nu au îngheţat suficient de tare pentru a ne oferi gheaţa
necesară acestui obicei“, a declarat unul din gospodarii comunei
Borca. Cît priveşte preocuparea obştilor pentru ridicarea crucilor, în
fiecare parohie a fost constituit din timp cîte un grup de gospodari
specializaţi şi dotaţi cu o anume tehnică pentru decupat straturile de
gheaţă, iar în caz de lipsă a gheţii, anumite forme pentru crearea
crucii, lucru pe care l-am aflat şi-n acest an de la primarul de la
Borca, Ana Ancuţa. „S-a pus apa în formele special făcute şi dacă
temperatura ne va ajuta, de Bobotează vor fi şi la noi crucile
necesare. De mai mici dimensiuni, simbolic, dar vor fi. De nu, slujba
se va oficia în biserici ca în fiecare zi de sărbatoare“, a spus
gospodarul din Borca. Cu oarece greutate şi emoţie crezul omului
s-a înfăptuit, spre mulţumirea obştii. „Noi am reuşit să procurăm
gheaţă dintr-un lăcuşor situat undeva pe un munte din comuna
noastră, culmea de pe una din proprietăţile familiei mele. Aşa că
toate cele şase parohii de pe raza comunei Poiana Teiului au avut
ridicate cruci de gheaţă, respectiv parohiile Petru Vodă, Poiana
Largului 1 şi 2, păstorite de preoţii Mihai şi Ciprian, parohiile Poiana
Răchiţei, Galu şi Dreptu“, a afirmat primăriţa comunei Poiana
Teiului.

„Este o clipă de fericire creştină să înălţăm în fiecare an crucea de
gheaţă la umbra bisericii noastre“

La Taşca şi prin alte localităţi ale Văii Bicazului, credincioşii ar fi
dorit să nu se abată de la acest obicei, numai că de cîţiva ani lipsa
gheţii a făcut să nu fie amenajate altare ale Bobotezei cu
rugăciunea de-a fi iertaţi de Dumnezeu. „Am tot sperat ca gerul de
dinaintea Bobotezei să ne creeze condiţiile pentru a realiza crucile
de gheaţă. N-a fost posibil. Asa că vom săvîrşi slujba în biserică.
Poate la anul!“, ne-a mărturisit unul din preoţii comunei Taşca.
Părintele Daniel Dosoftei, de la Izvoru Muntelui s-a implicat ca în
parohia sa să fie an de an cruce din gheaţă. „Este o clipă de fericire
creştină să înălţăm în fiecare an crucea de gheaţă la umbra bisericii
noastre şi apoi să ne rugăm lui Dumnezeu în mijlocul naturii, la o
azvîrlitură de băţ de Muntele Sfînt al Moldovei, Ceahlăul“, a afirmat
plin de evlavie părintele Dosoftei. Pentru Parohia Bicaz – Centru,
crucea de gheată a fost realizată prin efortul inginerului silvic Florin
Zaharia, unul dintre enoriaşii de bază ai locului, proaspăt sosit din
Germania, care deşi lucrează în străinătate, nu-şi uită credinţa
întorcîndu-se acasă de marile sărbători ale anului bisericesc.
Revenind la semnificaţia şi importanţa Bobotezii, aceasta este în
primul rînd o sărbătoare creştină, dar care iese în evidenţă numai
prin referirea constantă la păgînismul perioadei din care face parte,
încheierea Sărbătorilor de iarnă, pe de o parte (aici putînd face
parte şi petrecerea rituală a Iordanului), mai bine zis, lustraţia prin
apă, şi, pe de alta, purificarea generală ce urmează în urma
alungării tuturor forţelor ostile, malefice, care şi-au făcut de cap în
perioada sărbătorilor de iarnă. Valenţele purificatoare ale apei
sfinţite la Bobotează se extind şi asupra gospodăriei: apa de rîu,
aghiasma, poate alunga moroii, şerpii, lupii, bolile, dar poate
stimula şi recoltele, ce va să fie în anul în care am intrat. Nu
întîmplător, creştinii Văii Muntelui, ţin la această sărbătoare, în jurul
căreia au fost ţesute de-a lungul istoriei o serie întreagă de
interpretări, căpătînd pentru poporul român puteri miraculoase
apărătoare şi orotitoare de rele.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfîntul Ion

Ziua Sfîntului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a
sărbătorilor de iarnă deschise la Sfîntul Nicolae, pe 6 decembrie.
Sărbătoarea de astăzi mai este cunoscută şi sub numele de Sînt-
Ion, Înaintemergătorul Domnului sau Soborul Sfîntului Prooroc Ioan
Botezătorul. Se ştie din tradiţia populară că Sfîntul Ioan este
protectorul pruncilor şi se mai ţine pentru ca pruncii să se nască
sănătoşi, fără malformaţii sau diformi. Totodată, ziua de Sfîntul Ion
este una de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist
tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua pentru ca Dumnezeu
să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de Sfîntul Ion există obiceiul Iordănitul femeilor, care este,
de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă,
unde aduc fiecare alimente şi băutură, apoi petrec pînă dimineaţa,
spunînd că se „iordănesc“. Un alt obicei întîlnit în ziua de Sfîntul Ion
este Iordăneala. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul
Sfîntului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de
7 ianuarie la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om
care iese, apoi îl urează. Oamenii iordăniţi trebuie să-i răsplătească
pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Tradiţia ne spune că în
dimineaţa zilei de Sfîntul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu
agheasmă nouă, pentru a fi feriţi de boli în decursul anului. Conform
tradiţiei populare, se spune că după Sfîntul Ion se botează gerul,
adică se înmoaie frigul şi începe să se facă mai cald. 7 ianuarie mai
este ziua cînd îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în rîul
Iordan. Sfînta Scriptură vorbeşte despre Ioan Botezătorul ca fiind
Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. El este cel care
propovăduia venirea Acestuia şi îi îndemna pe iudei la pocăinţă.
Considerîndu-l prooroc, locuitorii din Ierusalim se strîngeau în jurul
lui pentru a fi botezaţi de el în Iordan. Ioan le cerea să-şi
mărturisească păcatele şi să se pocăiască, spunîndu-le ca el îi
botează doar cu apă, dar Cel ce va veni după el, adică Iisus, îi va
boteza cu Duh Sfînt şi cu foc. Vestind venirea Mîntuitorului, Ioan
spunea că Acela este mult mai mare şi mai puternic decît el. De
asemenea, în această zi nu se taie nimic cu cuţitul, toate alimentele
de la masă trebuind rupte cu mîna. O altă interdicţie era cea a
folosirii măturii, care ar deranja liniştea morţilor.

Circa 2 milioane de români au motiv de a închina un pahar

Dincolo de toate aceste tradiţii şi obiceiuri, astăzi aproximativ 2
milioane de români cu numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionela, Ionel şi
alte derivate îşi serbează onomastica. Se spune că este puţin
probabil să existe vreo persoană care să nu aibă printre rude,
prieteni şi cunoscuţi vreun sărbătorit. Dintre românce, peste
300.000 poartă numele de Ioana, iar alte peste 140.000 pe cel de
Ionela. Statiscile mai arată că peste 11.000 de românce au pus
numele Nela, aproximativ 6.000 poartă numele Ionelia, astfel că şi
pentru ele este astăzi motiv de petrecere. În privinţa bărbaţilor,
peste 400.000 de români poartă numele Ion, peste 500.000 pe cel
de Ioan, iar peste 320.000 se numesc Ionuţ. Sînt aproximativ
145.000 de români care se numesc Ionel şi peste 26.000 ce se
numesc Nelu sau Ionică. Aşa că, toţi au motiv să închine unul sau
mai multe pahare cu locori bahice în cinstea lor sau a altora.

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Vom construi în judeţul Neamţ un Centru Naţional de Sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „pentru sănătatea nemţenilor avem la dispoziţie 100 milioane de euro”, a declarat Mugur Cozmanciuc

Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ nu mai corespunde nevoilor momentului. Degeaba oamenii dau zilnic dovadă de dedicare în munca dificilă pe care o fac, dacă dotările, echipamentele şi chiar clădirea în sine sunt neconforme cu un act medical de calitate.

Cazuistica din Neamţ depăşeşte cu mult parametrii medii de la nivel naţional pe oncologie, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardio-vasculare (fiecare este cu circa o treime mai mare) şi obezitate (cu 60% mai mare). Numărul de paturi disponibile în unităţile spitaliceşti este cu 22% mai mic decât media regiunii de Nord-Est, iar numărul de contracte pentru servicii ambulatorii este cu 40% mai mici decât media regiunii.Aceste lucruri indică faptul că este nevoie de reconfigurarea completă a serviciilor de sănătate în sistem public din Neamţ.

 

 În planul de guvernare locală al lui Mugur Cozmanciuc, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, elementul central de la capitolul referitor la sănătate este înfiinţarea unui Centrul Naţional de Sănătate în Neamţ. Acest centru este un proiect integrat format din:


– un Complex Spitalicesc multidisciplinar la Piatra Neam
ţ

– un Institut de Boli Cardiace la Roman

– centre balneoclimaterice de tratament şi recuperare la Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi, Târgu Neamţ şi Ceahlău

– centre de îngrijire a vârstnicilor în multiple localităţi din judeţ

 

“Centrul este practic proiectul care va însemna, pe de o parte, construcţia unui spital nou, care să fie funcţional şi adaptat cerinţelor actuale, de partea cealaltă va însemna clar, folosirea tuturor resurselor pe care le are judeţul Neamţ din punct de vedere al spaţiului geografic în care se află. Mă refer aici la un complex integrat, care să folosească resursele naturale aferente zonelor Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi. Nu în ultimul rând, acest Centru Naţional de Sănătate va însemna o gândire unitară, o gândire care să aibă clar o singură idee în dezvoltarea sănătăţii în judeţul Neamţ, susţinerea sănătăţii în judeţul Neamţ, prin dezvoltarea unor investiţii în spitalul municipal Roman, Bicaz şi spitalul judeţean. În felul acesta încercăm să venim complementar şi să integrăm proiectul de sănătate cu o coordonare directă pe care ministerul o are pentru a construi un spital în judeţul Iaşi”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

 

Construirea unui spital privat în judeţul Neamţ, sub egida Mitropoliei

 

Un alt proiect pe care îl are în vedere Mugur Cozmanciuc  este construirea unui spital privat la Piatra Neamţ, sub egida Mitropoliei. Acest proiect a prins deja contur şi Mugur Cozmanciuc alături de Mihai Archip şi Marius Apopei, candidaţii PNL pe lista consilierilor judeţeni, au primit binecuvântarea de la Înalt Preasfinţitul Teofan pentru a-l pune în practică.

”Va fi un spital de paleaţie, cu două secţii: îngrijiri paleativeşi recuperare, iniţial cu 110 paturi şi 25 de specialităţi în ambulatoriu, cu medici gata pregătiţi să vină şi să-şidesfăşare activitatea şi la Neamţ. Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Teofan să atragem resursele necesare. Am identificat terenul unde va fi amplasat: pe fostul stadion Relonul. Acest spital va avea o componentă socială generoasă, chiar dacă este un spital privat. În momentul de faţă, se află la faza de studiu de fezabilitate. Resursele financiare sunt prin Compania Naţională de Investiţii, fonduri europene şi cine va vrea va putea face donaţii”, a declarat candidatul PNL la preşedinţia CJ Neamţ.

 

Spitalul Regional de la Iaşi va fi cel mai modern şi mai bine dotat spital din regiunea Moldovei, dar el nu va prelua funcţiile altor unităţi sanitare din zonă. Spitalul de la Iaşi va oferi tratamente care necesită un grad de complexitate ridicat, pentru care în prezent pacienţii sunt trimişi în zone îndepărtate, precum la Bucureşti sau chiar peste hotare. Gama largă de patologii care vor fi acoperite de mega-spitalul din Iaşi nu reprezintă o oprire a altor investiţii în spitale din judeţele Moldovei, o spune chiar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru: “noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea unui spital la nivel de regiune nu ne-am oprit cu dezvoltarea în fiecare judeţ în parte. Rămâne, conceptual, o prognoză medicală pe care trebuie să o desfăşurăm şi în judeţul Neamţ. Ne referim la un nou spital de urgenţă nou, la acest centru de sănătate, la reabilitarea a tot ce înseamnă spitalul din Bicaz, la o reaşezare a spitalului din Roman şi să nu uităm reevaluarea şi capacitatea de adaptare la necesarul de activitate medicală şi a celui din Târgu Neamţ”.

Faţă de nivelul scăzut la care se află acum sănătatea din judeţ, proiectul chiar este unul ambiţios. În prezent, sistemul medical din Neamţ este unul deficitar, de o calitate scăzută, cu echipamente învechite, iar pentru un caz care necesită tratament mai aparte, pacientul trebuie să se ducă în alte oraşe, în care poate găsi ceea ce are nevoie. Acest lucru l-a subliniat şi Andrei Carabelea, candidatul PNL pentru primăria Piatra Neamţ: “Judeţul Neamţ oferă servicii medicale precare, trebuie să schimbăm acest lucru. Cauza nu este dată de cadrele medicale, nu este vina doctorilor, asistenţilor de la Spitalul Judeţean Neamţ pentru felul în care sunt trataţi pacienţii din Piatra Neamţ şi Neamţ. Este vina unui sistem de management deficitar condus cu bocancul de un baron local, care a condus iresponsabil şi nu are niciodată în vedere sănătatea oamenilor, ci doar buzunarele cumetrilor. Spitalul Judeţean Neamţ este unul bolnav, avem nevoie de însănătoşirea acestui sistem”. Iar de la acest nivel de subzistenţă medicală, putem ajunge la a fi o forţă medicală, adică să avem în judeţ turism medical.

Turismul medical este compus nu doar din oferirea de servicii medicale turiştilor aflaţi în vizită într-o regiune, ci se referă la călători atraşi tocmai de serviciile medicale oferite de un anumit oraş. Românii se duc de regulă în turism medical la Viena sau la Istanbul, unde pot primi îngrijiri de calitate, cu echipamente de ultimă generaţie. România este o ţară din care oamenii pleacă în alte ţări pentru servicii medicale de calitate, chiar dacă la preţuri mai mari. Iată că există planuri care să ne poată transforma într-o ţară în care pacienţi străini să vină la tratament. Este posibil, dacă există facilităţile pe care turismul internaţional de profil le necesită: spitale bine dotate care să ofere servicii de calitate. Sigur că turismul medical este doar o ramură a turismului, aşa că turistul medical se poate transforma în zilele pe care le are la dispoziţie într-un turist-vizitator, lucru care va creşte industria de profil. Doar că, pentru un turism funcţional (indiferent de care ar fi) este nevoie de o infrastructură de transport. Soluţia stă în dezvoltarea judeţului, iar asta se află tot în planul de guvernare locală a lui Mugur Cozmanciuc, la capitolul referitor la transporturi: avem nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri judeţene de calitate. Iar pentru lărgirea ariei de deservire a noului spital judeţean, este nevoie de heliporturi pentru urgenţe. De asemenea, obiectivele turistice pe care judeţul le oferă, trebuie să fie reabilitate, frumos prezentate şi uşor de găsit.

Impactul acestui Centru Naţional de Sănătate va fi unul major pentru domeniul medical din Neamţ. În primul rând se vor acoperi necesităţile medicale existente în judeţ, pentru care nemţenii pleacă la tratament în alte oraşe (sau, cei cu dare de mână: în alte ţări). Apoi, apariţia personalului medical performant şi a tehnologiei de ultimă generaţie. Pacienţii vor avea astfel acces la servicii medicale gratuite de înaltă calitate, va creşte calitatea şi speranţa de viaţă.

Dar, toate aceste lucruri costă, iar Neamţ nu este tocmai cel mai bogat judeţ din ţară. Nu doar că suntem unul dintre judeţele subdezvoltate, dar stăm şi prost la absorbţia fondurilor europene, singurii bani gratis pe care cineva ni-i dă ca să ne dezvoltăm, iar actuala conducere a CJ nu este capabilă să îi acceseze. Banii, aşadar, există, dar trebuie accesaţi cu cap. “Vă asigur că sunt finanţări de la nivel european, după cum şi finanţări de la nivel guvernamental. Proiectul Centrul Naţional de Sănătate Neamţ va putea să atragă în judeţ finanţări de 100 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor existente şi pentru a dezvolta pentru cele care, în momentul de faţă sunt nefuncţionale complexe balneoclimaterice sau centre de îngrijire a persoanelor vârstnice. Acest lucru se poate face şi în parteneriat cu mediul privat. În acest mod încercăm şi suntem alături de cetăţean şi pe domeniul sănătăţii. CJ şi primăria vor avea în vedere ca în perioada 2020-2024, judeţul Neamţ să fie un pol de dezvoltare a turismului medical în judeţul Neamţ”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Referitor la finanţarea acestui proiect, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a precizat: “Susţinerea Ministerului Sănătăţii, atât ca implicare, ca partener, cât şi ca implicare în consilierea în atragerea de fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. Avem un program operaţional de sănătate care are în acest moment 4 miliarde la dispoziţie, haideţi să ne asumăm şi să implementăm nişte proiecte care să poată dezvolta viaţa medicală din judeţul Neamţ”.

Planuri sunt, bani există dar trebuie accesaţi, mai este nevoie doar de un factor politic aflat în poziţia care trebuie. Asta face ca realizarea acestui proiect să nu stea în niciuna dinte aceste considerente – oricât de relevante ar fi – ci în votul nostru. Contează pe cine punem în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ce partid va avea majoritatea în CJ. Astfel, stă în puterea noastră să punem lucrurile în mişcare, alegând încă patru ani de stagnare per total, iar pe sănătate aceleaşi servicii mai proaste ca în lumea a treia, sau alegem patru ani de dezvoltare, iar pe sănătate să avem parte de servicii de calitate.

Citește știrea

Actualitate

În doar cinci ore, 20 de şoferi au devenit pietoni

Știre publicată în urmă cu

în data de

n toţi au căzut în aceeaşi abatere, nu au acordat prioritate de trecere pietonilor n în ultima perioadă, au avut loc mai multe accidente pe „zebră“ n

Numărul mare de accidente de circulaţie care au avut loc în ultima
perioadă de timp în zona trecerilor pentru pietoni, i-a făcut pe
oamenii legii să organizeze acţiuni pentru a preveni astfel de
evenimente nedorite.

Nu a fost de bine pentru că, în numai cîteva
ore, 20 de şoferi au rămas fără permise. Totul s-a întîmplat pe 23
septembrie 2020, în intervalul orar 07:00 – 12:00, poliţiştii Biroului
Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, în colaborare cu
cei ai Serviciului Rutier, au acţionat pentru prevenirea
evenimentelor rutiere în care sînt implicaţi pietonii, precum şi pentru
combaterea nerespectării normelor privind circulaţia pe drumurile
publice.

Acţiunea i-a avut în vedere atît pe şoferii care nu accordă
prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare regulamentară,
cît şi pe pietonii care traversează prin loc nepermis. O atenţie
deosebită a fost acordată zonelor cu potenţial de risc rutier, precum
şi celor în care au fost înregistrate evenimente rutiere produse pe
fondul acestor două cauze.

„Pentru nerespectarea normelor care
reglementează circulaţia pe drumurile publice, poliţiştii au aplicat 20
de sancţiuni contravenţionale şoferilor care nu au acordat prioritate
de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a
drumului public. Poliţiştii rutieri continuă acţiunile în vederea
creşterii gradului de siguranţă pe drumurile publice şi reducerii
victimizării populaţiei prin accidente rutiere“, anunţă Poliţia Neamţ.

Oamenii legii vin şi cu recomandări utile pentru pietoni cărora le
reamintesc să traverseze numai pe trecerile semnalizate sau pe la
colţ de stradă, fiind interzisă traversarea prin faţa sau prin spatele
autovehiculelor oprite. „La traversare, opriţi-vă în afara părţii
carosabile, asiguraţi-vă din stînga, din dreapta, şi apoi din stînga,
din nou. Apreciaţi corect timpul necesar pentru a traversa în
siguranţă şi luaţi în calcul ca atunci cînd traversaţi străzi cu mai
multe benzi pe sens, sau cînd vă aflaţi într-o zonă cu regim de
viteză ridicat, trebuie să fiţi mai prudenţi. Traversaţi perpendicular
pe axul drumului, în pas vioi, acesta fiind drumul cel mai scurt ce
reduce timpul de expunere la pericol. Daţi şoferilor timp suficient
pentru a opri înainte de a vă angaja în traversare. Copiii nu trebuie
lăsaţi să traverseze singuri, ei sînt imprevizibili şi nu pot aprecia
corect distanţele şi vitezele. Nu uitaţi, copiii imită comportamentul
rutier al adulţilor. Evitaţi să circulaţi pe partea carosabilă sau pe
pistele pentru biciclişti. Folosiţi trotuarele, acostamentele, iar acolo
unde acestea lipsesc, mergeţi cît mai aproape de marginea
drumului, astfel încît să aveţi traficul în faţă. Respectaţi întocmai
semnificaţia semnalizării rutiere – indicatoare sau semafor – şi nu
circulaţi pe drumurile publice dacă aţi consumat alcool, caz în care
posibilitate de a fi accidentat creşte semnificativ. Fiţi prudenţi pe
vreme rea sau întuneric. Pentru a fi vizibili, purtaţi haine de culori
deschise şi elemente reflectorizante”.

Citește știrea

Actualitate

Arestare în dosarul tîlharilor de la Borca

Știre publicată în urmă cu

în data de

n cei patru infractori au jefuit un adolescent de 16 ani, bătîndu-l cumplit n o pietreancă a fost reţinută pentru tăinuire n

Cei patru tineri din Borca, care au tîlhărit un minor de 16 ani şi prin
violenţă i-au luat telefonul mobil, au fost arestaţi preventiv.

Măsura
a fost luată de magistraţii din cadrul Judecătoriei Bicaz, care au
decis că indivizii sînt pericol public, drept pentru care i-au băgat
după gratii pentru 30 de zile. Fapta a avut loc pe 20 septembrie
2020, în jurul orei 21:00, cînd Secţia de Poliţie Bicaz a fost sesizată
despre faptul că un minor de 16 ani, din Borca, a fost jefuit.

Imediat,
cei patru tineri cu vîrste între 17 şi 23 de ani, au fost identificaţi.
Cercetările au stabilit că infractorii au acostat victima, în timp ce
aceasta se afla în apropierea unei societăţi. Au lovit minorul cu
pumnii în zona feţei, apoi i-au luat telefonul mobil care îi căzuse în
timpul altercaţiei.

Într-un alt caz, o pietreancă de 23 de ani, a fost
încătuşată, acuzată fiind de săvîrşirea infracţiunii de tăinuire. Cazul
este legat e o tîlhărie care a avut loc în urmă cu cîteva zile, cînd o
fată de 20 de ani, din Piatra Neamţ, a atacat, de două ori, un bărbat
în încercarea de a-l deposeda de portofel.

Nu a obţinut decît tefonul
mobil, pe care ulterior l-ar fi predat tinerei amice, de 23 de ani.
Aceasta din urmă a primit bunul la scurt timp de la tîlhărie, imediat
prezentîndu-se cu telefonul la o casă de amanet unde l-a înstrăinat.
A fost identificat bunul, dar şi suspecta care a fost dusă la sediu,
pentru audieri.

„În urma probării activităţii infracţionale, tînăra a fost
reţinută pentru 24 de ore, urmînd a fi prezentată Parchetului de pe
lîngă Judecătoria Piatra Neamţ cu propunere de luare a unei măsuri
preventive“, conform Poliţiei Neamţ. Rămîne de văzut dacă tînăra
va fi dusă la instanţă cu propunere de arestare preventivă, însă
trebuie spus că amica sa, cea care a făcut rost de telefon prin jaf,
Ana Maria Tănasa, a fost deja privată de libertate, pentru o lună.

Citește știrea

Trending