Contactează-ne

Actualitate

Semnificaţiile crucilor de gheaţă de la Bobotează

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ deşi vremea a fost caldă, în unele localităţi de pe Valea Muntelui s-a reuşit confecţionarea crucilor din gheaţă ■ oamenii spun, referindu- se la sărbătoarea de ieri, că „dacă va curge topindu-se gheaţa cît de puţin, atunci va fi un an foarte îmbelşugat, iar de nu, nu“ ■ „Este o clipă de fericire creştină să înălţăm în fiecare an crucea de gheaţă la umbra bisericii noastre şi apoi să ne rugăm lui Dumnezeu în mijlocul naturii, la o azvîrlitură de băţ de Muntele Sfînt al Moldovei, Ceahlăul“, a declarat preotul Daniel Dosoftei, de la Izvoru Muntelui ■

În satele de pe Valea Muntelui, majoritatea preoţilor au oficiat slujba de Bobotează în aer liber, în faţa altarelor alcătuite, conform tradiţiei, din mese şi cruci, ridicate în vecinătatea unor cursuri de apă. Asta pentru că dincolo de simbolistica creştină a evenimentului şi de faptul că este socotit ca moment de graniţă temporală între două anotimpuri, Boboteaza presupune şi acel altar de gheaţă, ce, spun oamenii Văii Muntelui, „dacă va curge topindu-se gheaţa cît de puţin, atunci va fi un an foarte îmbelşugat, iar de nu, nu“. „Dacă timpul te ajută, este musai să se ridice în parohii cruci de gheaţă. Aşa se obişnuieşte de cînd mă ştiu. Este foarte frumos şi impresionant. Parcă ne simţim mai aproape de Dumnezeu. Aşa văd eu această tradiţie. Din nefericire anul acesta timpul fiind cald, apele nu au îngheţat suficient de tare pentru a ne oferi gheaţa necesară acestui obicei“, a declarat unul din gospodarii comunei Borca. Cît priveşte preocuparea obştilor pentru ridicarea crucilor, în fiecare parohie a fost constituit din timp cîte un grup de gospodari specializaţi şi dotaţi cu o anume tehnică pentru decupat straturile de gheaţă, iar în caz de lipsă a gheţii, anumite forme pentru crearea crucii, lucru pe care l-am aflat şi-n acest an de la primarul de la Borca, Ana Ancuţa. „S-a pus apa în formele special făcute şi dacă temperatura ne va ajuta, de Bobotează vor fi şi la noi crucile necesare. De mai mici dimensiuni, simbolic, dar vor fi. De nu, slujba se va oficia în biserici ca în fiecare zi de sărbatoare“, a spus gospodarul din Borca. Cu oarece greutate şi emoţie crezul omului s-a înfăptuit, spre mulţumirea obştii. „Noi am reuşit să procurăm gheaţă dintr-un lăcuşor situat undeva pe un munte din comuna noastră, culmea de pe una din proprietăţile familiei mele. Aşa că toate cele şase parohii de pe raza comunei Poiana Teiului au avut ridicate cruci de gheaţă, respectiv parohiile Petru Vodă, Poiana Largului 1 şi 2, păstorite de preoţii Mihai şi Ciprian, parohiile Poiana Răchiţei, Galu şi Dreptu“, a afirmat primăriţa comunei Poiana Teiului.

„Este o clipă de fericire creştină să înălţăm în fiecare an crucea de gheaţă la umbra bisericii noastre“

La Taşca şi prin alte localităţi ale Văii Bicazului, credincioşii ar fi dorit să nu se abată de la acest obicei, numai că de cîţiva ani lipsa gheţii a făcut să nu fie amenajate altare ale Bobotezei cu rugăciunea de-a fi iertaţi de Dumnezeu. „Am tot sperat ca gerul de dinaintea Bobotezei să ne creeze condiţiile pentru a realiza crucile de gheaţă. N-a fost posibil. Asa că vom săvîrşi slujba în biserică. Poate la anul!“, ne-a mărturisit unul din preoţii comunei Taşca. Părintele Daniel Dosoftei, de la Izvoru Muntelui s-a implicat ca în parohia sa să fie an de an cruce din gheaţă. „Este o clipă de fericire creştină să înălţăm în fiecare an crucea de gheaţă la umbra bisericii noastre şi apoi să ne rugăm lui Dumnezeu în mijlocul naturii, la o azvîrlitură de băţ de Muntele Sfînt al Moldovei, Ceahlăul“, a afirmat plin de evlavie părintele Dosoftei. Pentru Parohia Bicaz – Centru, crucea de gheată a fost realizată prin efortul inginerului silvic Florin Zaharia, unul dintre enoriaşii de bază ai locului, proaspăt sosit din Germania, care deşi lucrează în străinătate, nu-şi uită credinţa întorcîndu-se acasă de marile sărbători ale anului bisericesc. Revenind la semnificaţia şi importanţa Bobotezii, aceasta este în primul rînd o sărbătoare creştină, dar care iese în evidenţă numai prin referirea constantă la păgînismul perioadei din care face parte, încheierea Sărbătorilor de iarnă, pe de o parte (aici putînd face parte şi petrecerea rituală a Iordanului), mai bine zis, lustraţia prin apă, şi, pe de alta, purificarea generală ce urmează în urma alungării tuturor forţelor ostile, malefice, care şi-au făcut de cap în perioada sărbătorilor de iarnă. Valenţele purificatoare ale apei sfinţite la Bobotează se extind şi asupra gospodăriei: apa de rîu, aghiasma, poate alunga moroii, şerpii, lupii, bolile, dar poate stimula şi recoltele, ce va să fie în anul în care am intrat. Nu întîmplător, creştinii Văii Muntelui, ţin la această sărbătoare, în jurul căreia au fost ţesute de-a lungul istoriei o serie întreagă de interpretări, căpătînd pentru poporul român puteri miraculoase apărătoare şi orotitoare de rele.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfîntul Ion

Ziua Sfîntului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfîntul Nicolae, pe 6 decembrie. Sărbătoarea de astăzi mai este cunoscută şi sub numele de Sînt- Ion, Înaintemergătorul Domnului sau Soborul Sfîntului Prooroc Ioan Botezătorul. Se ştie din tradiţia populară că Sfîntul Ioan este protectorul pruncilor şi se mai ţine pentru ca pruncii să se nască sănătoşi, fără malformaţii sau diformi. Totodată, ziua de Sfîntul Ion este una de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice. În ziua de Sfîntul Ion există obiceiul Iordănitul femeilor, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente şi băutură, apoi petrec pînă dimineaţa, spunînd că se „iordănesc“. Un alt obicei întîlnit în ziua de Sfîntul Ion este Iordăneala. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfîntului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de 7 ianuarie la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii iordăniţi trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Tradiţia ne spune că în dimineaţa zilei de Sfîntul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriţi de boli în decursul anului. Conform tradiţiei populare, se spune că după Sfîntul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi începe să se facă mai cald. 7 ianuarie mai este ziua cînd îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în rîul Iordan. Sfînta Scriptură vorbeşte despre Ioan Botezătorul ca fiind Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. El este cel care propovăduia venirea Acestuia şi îi îndemna pe iudei la pocăinţă. Considerîndu-l prooroc, locuitorii din Ierusalim se strîngeau în jurul lui pentru a fi botezaţi de el în Iordan. Ioan le cerea să-şi mărturisească păcatele şi să se pocăiască, spunîndu-le ca el îi botează doar cu apă, dar Cel ce va veni după el, adică Iisus, îi va boteza cu Duh Sfînt şi cu foc. Vestind venirea Mîntuitorului, Ioan spunea că Acela este mult mai mare şi mai puternic decît el. De asemenea, în această zi nu se taie nimic cu cuţitul, toate alimentele de la masă trebuind rupte cu mîna. O altă interdicţie era cea a folosirii măturii, care ar deranja liniştea morţilor.

Circa 2 milioane de români au motiv de a închina un pahar

Dincolo de toate aceste tradiţii şi obiceiuri, astăzi aproximativ 2 milioane de români cu numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionela, Ionel şi alte derivate îşi serbează onomastica. Se spune că este puţin probabil să existe vreo persoană care să nu aibă printre rude, prieteni şi cunoscuţi vreun sărbătorit. Dintre românce, peste 300.000 poartă numele de Ioana, iar alte peste 140.000 pe cel de Ionela. Statiscile mai arată că peste 11.000 de românce au pus numele Nela, aproximativ 6.000 poartă numele Ionelia, astfel că şi pentru ele este astăzi motiv de petrecere. În privinţa bărbaţilor, peste 400.000 de români poartă numele Ion, peste 500.000 pe cel de Ioan, iar peste 320.000 se numesc Ionuţ. Sînt aproximativ 145.000 de români care se numesc Ionel şi peste 26.000 ce se numesc Nelu sau Ionică. Aşa că, toţi au motiv să închine unul sau mai multe pahare cu locori bahice în cinstea lor sau a altora.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Unirea Principatelor, au trecut 161 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ manifestări cu prilejul zilei de 24 ianuarie 1859 au avut loc în oraşele Neamţului

Ziua Unirii Principatelor Române a constituit ieri, la 161 de ani de la momentul istoric menţionat, prilejul organizării unor manifestări omagiale.

La Piatra Neamţ, oficialităţi şi simpli cetăţeni şi-au dat întîlnire, la ora 11.00, la Curtea Domneacă. Aici, primăria şi Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare au pus la cale un program în ton cu evenimentul.

După intonarea Imnului naţional şi cuvîntul unor invitaţi s-a dansat tradiţionala Horă a Unirii, iar un spectacol folcloric a fost prezentat de Ansamblul Floricică de la Munte.

„De-a lungul istoriei, noi românii, am reuşit să depăşim încercările atunci cînd am fost uniţi. Dumnezeu să ne dea forţa de a fi uniţi şi întelepciunea de a întelege ca doar prin unitate putem face România noastră prosperă! La mulţi ani, pietreni! La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!“, a transmis primarul Dragoş Chitic.

Tot cu prilejul zilei de 24 ianuarie, manifestările reunite sub titulatura Unirea face puterea!, organizate de Asociaţa Culturală STAR din Piatra Neamţ şi Primăria Piatra Neamţ, în parteneriat cu Biblioteca GT Kirileanu, ISJ Neamţ şi Complexul Muzeal, au debutat pe 22 ianuarie. Ca parteneri naţionali sînt Primăria Comunei Gura Ocniţei, judeţul Dîmboviţa, Primăria Comunei Padina, judeţul Buzău şi Teatrul Junior din Tîrgovişte.

Una dintre activităţile cuprinse în complexul de manifestări dedicate Zilei Unirii, intitulată Tricolorul Călător, a pornit de la Turnul Chindia din Tîrgovişte, s-a oprit la Gura Ocniţei, la Padina, la Milcov, iar joi, în jurul orei 13.00, a străbătut Bulevardul Republicii din Piatra Neamţ şi s-a oprit la Turnul lui Ştefan cel Mare.

Punctul de pornire a fost din faţa Bibliotecii Kirileanu, iar odată cu sosirea Tricolorului, pietrenii au fost aşteptaţi la Curtea Domnească, la Hora Unirii, în avanpremieră la Ziua Unirii Principatelor Române. La Bicaz, unirea de la 1859 a fost sărbătorită, printr-o manifestare organizată în faţa Primăriei de către două unităţi de învăţămînt ale oraşului, Liceul Carol I şi Şcoala Gimnazială Regina Maria, sub îndrumarea profesorilor de istorie, Xenia Sîrbu, Alina Suciu.

Au participat şi mulţi localnici, care au ţinut să fie martorii la activităţile dedicate Micii Unire. Cei care şi-au pus în sluba evenimentului aniversar bogatul bagaj de cunoştinţe au fost trei dintre elevii Şcolii Mărceni, Luca Apetroei, Sara Ţăpuc şi Matei Suciu. Profesoara Xenia Sîrbu a prezentat un scurt expozeu despre semnificaţia Unirii, iar primarul Nicolae Sălăgean, a ţinut să facă publică chemarea asistenţei la unitate, înţelegere şi prietenie.

„Se împlinesc 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, act prin care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza avea să schimbe soarta ţării, punînd bazele viitorului stat modern, pentru că în şapte ani de domnie a făcut lucruri, care au schimbat România. La cei 39 de ani ai săi, cînd a urcat pe tron, nu avea o experienţă politică deosebită, dar a ştiut să atragă lîngă el nişte oameni extraordinari, printre care pe talentatul om politic şi orator, Mihail Kogălniceanu.

A fost un om demn şi un mare patriot, care deşi a luat în administrare un stat ce abia primise botezul integrării pe harta lumii, a lăsat un stat modern cu instituţii moderne. Sînteţi tineri, dragi elevi, dar şi de voi depinde soarta ţării în continuare. 24 ianuarie 1859 a fost anul cînd statul România a apărut pe harta lumii. El nu trebuie să dispară vreodată. Să fiţi mîndri de acest moment istoric şi cu toţii să fim uniţi, pentru că numai aşa vom învinge toate greutăţile vieţii, care nu sînt deloc ouţine, reuşind să dezvoltăm această ţară minunată, România“, a declarat primarul Bicazului, îndemnînd la final, ca întreaga asistenţă să se prindă în Hora Unirii.

Înainte de a fi părăsit locul de sărbătorire a Micii Uniri, participanţilor li s-a oferit de către primărie un ceai fierbinte, un pahar de vin fiert şi cîte o plăcintă caldă.

Manifestări şi la Roman, şi la Tîrgu Neamţ

Şi municipiul Roman a fost gazda unor manifestări legate de marcarea Micii Uniri de la 24 ianuarie 1859. Acestea au început joi, 23 ianuarie cînd în jurul Bibliotecii George Radu Melidon a fost jucată o imensă Horă a Prieteniei.

Apoi, vineri, 24 ianuarie, la Stejarul Unirii a fost organizată tradiţionala ceremonie, care a început cu intionarea Imnului naţional şi a continuat cu alocuţiunile senatorului PSD Dan Manoliu şi primarului Lucian Micu. „Ca în fiecare an ne aflăm la acest simbol al Romanului şi al Micii Uniri. În fiecare an vin aici romaşcani de toate vîrstele, care nu şi-au uitat înaintaşii.

Am speranţă în aceşti copii că vor şti să-şi iubească ţara“, a spus politicianul social democrat, care nu a uitat să vorbească şi despre deziluzia că actuala clasă politică nu a înfăptuit dezideratul naţiunii, Marea Unire. A vorbit, de asemenea, despre faptul că actuala clasă politică ar fi trebuit să facă mai mult pentru a realiza autostrada care să unească Moldova de inima ţării. Pprimarul Lucian Ovidiu Micu a pomenit în discursul său despre idealul de unitate al românilor:

„Hai să să dăm mînă cu mînă/ Cei cu inima română… Atît de frumos a grăit Vasile Alecsandri, unul din fruntaşii Revoluţiei de la 1848. Haideţi să luăm aminte la versurile Horii Unirii şi să nu lăsăm pe nimeni să inducă vrajba între romaşcani, să facem şi mai mult bine pentru cei din jur. Văd aici copii, adolescenţi şi oameni în toată firea.

Haideţi să fim mîndri de Roman, să ne iubim oraşul şi să ne dăm mînă cu mînă cei cu inimă de romaşcani, care trăim în frumuseţe de oraş“. În faţa scenei s-a aflat şi un grup de elevi de la Şcoala Carmen Silva, din Horia, îmbrăcaţi în veşminte ostăşeşti, de la 1859, precum şi drapelul de luptă al primului Batalion de geniu, înfiinţat de Panaite Donici.

Şi la Muzeul de Istorie a avut loc un simpozionul legat de cei 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza şi a generalului Ioan Emanuel Florescu, urmat de prezentarea noului număr al revistei Urbana. La Tîrgu Neamţ, primăria şi Casa Culturii Ion Creangă a invitat locuitorii să participe la tradiţionala manifestare dedicată Zilei Unirii pe platoul din faţa instituţiei de cultură, începînd cu ora 11.00.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: La judecată pentru o tentativă de omor, aplanată de “mascaţi”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Frunză, de 34 de ani.

În urma unei altercaţii, acesta i-a aplicat oponentului său lovituri prin care i-a pus viaţa în primejdie. Fapta a avut loc în noaptea de 7/8 august 2019, în anexa Văleni, cînd combataţii băuţi şi cu chef de scandal s-au bătut şi a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor, jandarmilor şi mascaţilor. Pentru aplanarea conflictului martorii au cerut ajutor la numărul unic de urgenţă 112, forţele de ordine împînzind cartierul.

Ancheta efectuată a stabilit că agresorul, în vîrstă de 34 de ani, s-a bătut cu un alt individ, cu un an mai mare, iar în altercaţie au fost folosite şi cuţite. Victima a ajuns la spital, fiind diagnosticată cu mai multe plăgi înjunghiate în zona abdominală.

Ulterior, doctorul legist a apreciat că victima a suferit leziuni vindecabile în 18 zile de îngrijiri medicale, iar viaţa nu i-a fost pusă în pericol. Procurorul de caz a decis ca încadrarea juridică a faptei să fie tentativă de omor, deoarece loviturile au vizat zone vitale. Frunză a ajuns după gratii, iar pe 9 august a fost arestat preventiv de magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ.

Ulterior a obţinut puţină libertate, iar măsura arestului preventiv a fost înlocuită cu una mai uşoară, arestul la domiciliu.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Jandarmeria montană va fi la Serbările Zăpezii de la Durău

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ manifestările din staţiunea de la poalele Ceahlăului sînt programate pînă pe data de 2 februarie

Timp de două săptămîni, în perioada 24 ianuarie – 2 februarie 2020, jandarmii montani din Durău vor fi pe pîrtie alături de iubitorii sporturilor de iarnă şi de turiştii sosiţi în staţiune.

„Misiunile jandarmilor vor viza asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă publică la manifestările prilejuite de Serbările Zăpezii care vor avea loc în cele două weekenduri, 24 – 26 ianuarie, respectiv 31 ianuarie – 2 februarie şi vor acţiona pentru îndrumarea, informarea şi acordarea de asistenţei turiştilor şi persoanelor aflate în dificultate, prevenirea şi combaterea oricăror fapte de natură antisocială care aduc atingere legilor şi normelor de convieţuire socială, respectarea regulilor pe pîrtii“, conform unui comunicat al Jandarmeriei Neamţ.

Pentru ca momentele petrecute pe pîrtie să fie lipsite de accidente sau incidente nedorite, jandarmii montani recomandă practicanţilor sporturilor de iarnă să respecte recomandările organizatorului evenimentului dar şi reglementările pe pîrtii: este interzis accesul sau circulaţia pe pîrtiile ori traseele de schi pentru agrement cu automobile, tractoare sau orice alt tip de vehicul; este interzisă coborîrea pe pîrtiile sau traseele de schi pentru agrement, utilizînd sănii, dispozitive improvizate sau alte materiale; accesul pe pîrtiile sau traseele de schi pentru agrement fără echipament adecvat pentru practicarea schiului este interzis.

Deşi meteorologii anunţă sfîrşitul de săptămînă cu vreme bună, turiştii care vor alege să pornească în drumeţie spre platoul Masivului Ceahlău trebuie să fie echipaţi corespunzător, pentru că vremea se poate schimba oricînd, să nu plece singuri la drum, să folosească numai traseele marcate şi să urmărească marcajele de pe traseu.

Reamintim turiştilor că pot apela cu încredere, în orice situaţie, la ajutorul echipajelor de jandarmerie montană, atît prin contact direct cît şi prin apelarea numărului unic de urgenţă 112, specificînd datele de identificare ale persoanei care anunţă ce s-a întîmplat, cîte persoane au nevoie de ajutor şi locul unde sînt persoanele aflate în dificultate.

Citește știrea

Trending