Contactează-ne

Politica

Şeful PNL Neamţ: împăciuitor, dar cu statutul drept sabie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ deputatul Mugur Cozmanciuc a răspuns întrebărilor jurnaliştilor după „execuţia“ din PNL Piatra Neamţ ■ unele curiozităţi au rămas tot fără răspuns ■ cum ar fi cele legate de toate motivele reale ale execuţiei sau poziţia liderului de la centru, Ludovic Orban ■ mesajul transmis a fost extrem de „diplomatic“ ■

Exerciţiu de comunicare, reuşit sau nu, nu sîntem noi în măsură să spunem, la PNL Neamţ într-o conferinţă de presă survenită după „execuţiile“ recente din partid. Mesajul a fost unul îmbrăcat într-o formă extrem de „diplomatică“, mergînd pînă la a evita răspunsul tranşant la o serie de întrebări punctuale ale jurnaliştilor. Poate pe unii i-a surprins şi locul ales, o sală de conferinţe a unui hotel. Nu sediul judeţean de partid care, e drept, poate n-ar fi fost suficient de spaţios, dar nici sediul municipal, cheile fiind probabil tot la conducerea proaspăt dizolvată. Prezenţa la conferinţa de presă, numeroasă, pentru a induce ideea de forţă şi reprezentantivitate. Alături de Mugur Cozmanciuc, preşedinte al PNL Neamţ, a fost prezentă mai toată conducerea judeţeană, vicepreşedinţi, secretari generali adjuncţi, consilieri judeţeni, şefi de comisii la nivel judeţean, în total vreo 17-18 persoane. Slab reprezentantă a fost zona Piatra Neamţ, la pupitru fiind doar consilierul local Constantin Teodorescu. Dar şi asta ar putea fi considerat un lucru normal în condiţiile date. N-au participat, probabil vom vedea zilele următoare de ce, dacă n-au fost în judeţ sau au fost şi alte motive, „greii“ din zona Roman: parlamentarii Eugen Ţapu şi Laurenţiu Leoreanu. Şi nici primarul de Roman, Lucian Micu. Partea de declaraţii de presă a fost una destul de anostă, subiectul fiind arhicunoscut şi discutat: dizolvarea Biroului Permanent Local PNL Piatra Neamţ de către Biroul Politic Judeţean. Practic „decapitarea“ primarului liberal Dragoş Chitic şi a susţinătorilor săi într-un război intern mai vechi cu liderul judeţean al organizaţiei. Partea cu întrebările şi răspunsurile ar fi trebuit să fie mult mai interesantă. Dar aici a intervenit ceea ce am numit exerciţiu de comunicare. Mugur Cozmanciuc, pentru că el a răspuns întrebărilor, a dorit şi a şi reuşit în mare parte să se ferească de declaraţii belicoase, războinice. Mesajele ce s-au dorit a fi transmise, uneori chiar indiferent de întrebările adresate, au fost că decizia luată e corectă şi statutară, că nu se va reveni asupra ei – „vom merge pînă la capăt“ – şi că în PNL Neamţ e unitate. Zgîrcit în informaţii a fost legat de motivele reale pentru care a fost luată decizia. S-a spus ceva despre elemente de disciplină financiară, despre greşeli în conduita publică. Am încercat să vedem ce e punctual cu disciplina financiară, pentru că formularea fiind atît de generală unii ar fi putut înţelege că s-a furat din banii partidului. Ni s-a spus că nu este cazul şi că e vorba de neplata contribuţiilor în general. Am mai vrut să aflăm dacă decizia a fost discutată cu şeful PNL, Ludovic Orban. Pentru că unii ziceau că da, în vreme ce declaraţia preşedintelui PNL după luarea măsurii era că i se pare cam ciudată şi că abia a aflat despre ea. Informaţii care se cam băteau cap în cap. Răspunsul a fost unul nuanţat pînă la diluare sau dacă vreţi extrem de „diplomatic“. Cum că nu este o situaţie confortabilă pentru nimeni, că totul se va rezolva statutar, etc. Şi cam aşa au arătat toate răspunsurile, în plus fiind exprimată clar şi repetat ideea că nu toţi din biroul dizolvat sînt vinovaţi şi că nu se pune acum problema unor excluderi din partid. La un moment dat s-a trecut chiar într-un registru metaforic, vorbindu-se despre „a pune sau nu mîna pe sabie şi a tăia capete“, atunci cînd unii jurnalişti au opinat că mesajul lui Mugur Cozmanciuc e unul suprinzător de împăciuitor, după „baia de sînge“ de la mijlocul săptămînii.

Clarificări jurnalistice

Sigur că politicianul Mugur Cozmanciuc a avut motivele sale să adopte un asemenea mesaj, iar în situaţia dată probabil că atitudinea sa împăciuitoare sau diplomată e cea mai potrivită. Însă din perspectivă jurnalistică, pot fi spuse clar cîteva lucruri. În PNL Neamţ e război de ceva timp. Sînt cel puţin două tabere. Una în jurul lui Cozmanciuc şi a doua în jurul lui Dragoş Chitic. Mai există un grup de la Roman, acesta era la un moment dat alături de Dragoş Chitic, rămîne de văzut unde şi cum se va poziţiona odată scoase cuţitele pe masă. Grupul care îl contestă pe Cozmanciuc l-a sprijinit pe Ludovic Orban în alegerile interne şi au existat informaţii că, după ce acesta va fi achitat definitiv, vor urma zile grele pentru actualul preşedinte al PNL Neamţ. Achitarea a venit, e drept că a apărut şi un alt dosar în care apare numele lui Orban, dar e posibil ca gruparea Cozmanciuc să fi decis că e cel mai bun moment politic pentru a trece la acţiune. Şi au mutat primii, executînd gruparea Chitic. Mesajul a fost unul de forţă şi, de obicei, e preferabil, nu doar în politică, să-ţi pui adversarul în poziţia de a reacţiona, nu de a avea iniţiativa. Pe lîngă poziţia gen pumn sau dacă vreţi statut-sabie ce taie capete, a venit şi discursul „mănuşă“: împăciutor. În traducere liberă, dacă se schimbă atitudinea şi se renunţă la dorinţa de schimbare de la vîrful filialei, se poate ajunge la un compromis, eventual cu funcţii recîştigate de unii sau poate chiar toţi dintre cei maziliţi. Dar cu semnalul de forţă deja dat de una dintre tabere. În acest moment, chiar dacă se admite sau nu, se aşteaptă cu înfrigurare decizia de la Bucureşti. Orban fie îl sprijină pe Chitic pe motiv de sprijin în competiţia internă şi riscă să-şi vadă destructurată organizaţia judeţeană, fie îl abandonează pe Chitic, cel puţin în acest război, îl lasă pe Cozmanciuc să fie în continuare şef de filială şi încearcă găsirea unei soluţii gen „batista pe ţambal“ sau o altă variantă de „judecată solomonică“. Probabil răspunsul îl vom avea la mijlocul săptămînii viitoare şi tot atunci vom vedea ce vor decide pe viitor şi oponenţii. Noi am încercat să aflăm ce va face Mugur Cozmanciuc dacă de la centru va fi criticată decizia luată, însă ne-am lovit de aceeaşi diplomaţie. Răspunsurile au fost în acelaşi registru: că decizia e una corectă şi statutară, că nu e una împotriva unui coleg anume şi că e luată în ideea de a întări partidul. Ca un comentariu, ironic sau nu, dacă se mai întăresc mult prin dizolvări, liberalii nemţeni riscă să se fărîmiţeze de tot. Însă aceasta e strict problema lor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

USR şi-a stabilit candidatul pentru Primăria Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Marius Irimia are 38 de ani şi este inginer silvic

Adunarea Generală a filialei USR Piatra Neamţ a ales, la finalul săptămînii trecute, candidatul pentru funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ. Este vorba despre Marius Ioan Irimia, un tînăr inginer silvic în vîrstă de 38 de ani.

„Sînt foarte bucuros că într-un timp relativ scurt am reuşit să-mi conving colegii de filială să-mi acorde votul lor, motiv pentru care le mulţumesc. Nu îi voi dezamăgi. Pentru cei care nu mă cunosc, sînt un pietrean care, din cînd în cînd, descoperă cîte o “comoară”, contribuind astfel la îmbogăţirea patrimoniului arheologic al judeţului Neamţ şi la completarea informaţiilor privind istoria acestor locuri.

Sînt un patriot convins, iubesc acest frumos oraş de munte şi sînt interesat de protejarea mediului, dar sufăr cînd văd cum autorităţile locale actuale refuză să promoveze cu adevărat potenţialul turistic pe care îl avem. Mă consider un om simplu, serios, perseverent, responsabil, pun suflet în toate lucrurile în care mă implic şi ştiu că împreună cu un grup de oameni bine intenţionaţi putem face o schimbare, schimbarea de care avem nevoie pentru ca acest oraş să devină un adevărat oraş turistic. Eu am considerat că acest grup este USR şi voi fi implicat total pentru împlinirea acestui deziderat”, a declarat Marius Irimia.

Marius Ioan Irimia are 38 de ani, este căsătorit şi este tatăl unei fetiţe de 7 ani. De profesie inginer silvic, Marius Irimia este absolvent al Facultăţii de Silvicultură din Suceava, iar din anul 2007 lucrează în cadrul Administraţiei Parcului Natural Vînători Neamţ, unde s-a specializat în protejarea mediului, promovarea turismului şi crearea hărţilor digitale.

„Îl felicit pe Marius Irimia pentru că a cîştigat încrederea colegilor şi pentru modul în care şi-a pregătit programul şi l-a prezentat la dezbaterile interne. Este un coleg valoros şi va fi un candidat puternic. Alegerile locale sînt tot mai aproape, astfel că în perioada următoare vor avea loc multe astfel de evenimente în interiorul USR Neamţ. Vom avea candidaţi în toate oraşele şi în cea mai mare parte a localităţilor din mediul rural.

USR va creşte mult pînă la alegerile locale. Lansez din nou invitaţia tuturor nemţenilor care doresc să se implice alături de noi în comunităţile din care fac parte: nu staţi deoparte, doar implicîndu-vă direct puteţi contribui la dezvoltarea unei comunităţi”, a declarat deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ.

În următoarele săptămîni, filiala USR Piatra Neamţ îşi va definitiva lista pentru Consiliul Local, în timp ce la mijlocul lunii februarie va fi votată şi lista de candidaţi la Consiliul Judeţean.

Citește știrea

Actualitate

Alegerile anticipate – proiectul lui Klaus Iohannis de a rămâne în istorie ca făuritorul celei de-a treia Republici

Știre publicată în urmă cu

în data de

Singurul proiect de ţară a lui Klaus Iohannis, a fost „România educată“, pentru care acesta a organizat sau participat la peste 60 de evenimente, a căror subiect unic a vizat educarea populaţiei României în spiritul urii faţă de PSD. Nu a existat eveniment în care, indiferent de temă, Preşedintele să nu includă şi tema sa preferată, aceea de a ataca PSD, din toate poziţiile, susţinând desfiinţarea acestuia. La atât s-a rezumat efectul proiectului „România educată“, efect care poate fi pomenit în istorie, precum „Ciuma lui Caragea“. Pentru a satisface ambiţia şefului suprem, cu sediul la Cotroceni, aceea de a rămâne pomenit totuşi în istorie, liberalii şi sateliţii lor ar trebui să înceapă în primul rând cu modificarea Constituţiei. Trebuie croită o nouă Constituţie, după comportamentul Preşedintelui, în aşa fel, încât orice ar face acesta în viitor să nu-l mai poată acuza nimeni, că o încalcă. Nu de alta, dar în România nu există un exerciţiu democratic, cel al sancţionării unui Preşedinte, încă de la prima încălcare a prevederilor Constituţiei. Liberalii ar trebui să urmărească stresul prin care trece preşedintele Donald Trump, deoarece Congresul SUA a declanşat procedura de destituire, pentru că a încălcat o prevedere constituţională. Faţă de americani, toleranţa politicienilor români este menită să îngroape firava noastră democraţie. În loc să asigure un climat favorabil instalării normalităţii, Guvernul Orban preferă să lanseze abrupt proiectul reconstrucţiei României, fără a face dovada că ar avea habar ce fel de Românie doresc în mod real românii. Ambiţia supremă a Preşedintelui Iohannis, pentru cel de al doilea mandat, este reconstrucţia din temelii a actualei Românii, pentru ca el să rămână în istorie ca făuritor al celei de a treia Republici, prin lansarea noului proiect „O Românie normală“. Nu cred că există vreun român care să nu-şi dorească să trăiască într-o Românie normală. Dar tezele acestui proiect, mediatizate până în prezent, sunt dominate de nihilism, nu la constructivism. După Klaus Iohannis şi liberalii acestuia, în România celor 30 de ani nu s-a construit nimic bun, ceea ce impune „reconstruirea României“, ca o treia Republică, de la firul ierbii. Cum va arăta cea de a treia Republică, nu s-au trasat încă jaloanele, doar vorbe în vânt. Înainte de a scoate proiectul „O Românie normală“, din fişetul cu cifru secret al Cotroceniului, Klaus Iohannis a anunţat că vrea declanşarea alegerilor anticipate.

Pentru a asigura intrarea în istorie a lui Klaus Iohannis, PNL creează o criză politică artificială.

Alegerile anticipate sunt ultima soluţie democratică de a rezolva cea mai gravă criză politică, aceea în care toate forţele politice parlamentare nu reuşesc să aprobe un guvern. În România, în acest moment, nu există o astfel de criză şi liberalii, de la vlădica de la Cotroceni şi până la opinca de la Văscăuţii din Deal, nu o pot justifica cu nici un argument constituţional. După cum ne explică K.W. Iohannis, criză se numeşte şi atunci când în Parlament există o Opoziţie prea puternică. Acesta consideră că un Parlament normal este doar acel Parlament în care Opoziţia este nesemnificativă. Pentru aceasta se impune ca PSD să dispară, să se pulverizeze, iar pulberea să nu depăşească 15 % în Parlament şi în teritoriu. Personal, în guvernările PSD din 2017 – 2019 m-am simţit inconfortabil, deoarece Opoziţia de atunci, dominată de PNL, era nevolnică şi nu-mi asigura protecţia normalităţii. Din această cauză, PSD a instalat o stare de haos, care i-a dăunat grav ulterior. Astăzi, în guvernarea PNL, mă simt mult mai confortabil, deoarece Opoziţia reprezentată de PSD fiind foarte puternică, asigură un echilibru în Parlament, pentru a nu se reinstala haosul. Militând pentru pieirea PSD -ului, care reprezintă acum Opoziţia, Klaus Iohannis militează pentru Noul Haos, cu condiţia ca acesta să fie de factură liberală. Klaus Iohannisne ne împuie capul, cu rost şi fără rost, cu necesitatea alegerilor anticipate, motivând cu scorul obţinut de el în alegerile prezidenţiale. După gândirea lui cu premeditare, ori de câte ori un lider câştigă prezidenţialele României, este un prilej de a provoca o criză, numai bună de a fi rezolvată prin alegeri anticipate. Deoarece în horoscopul politic al lui Klaus Iohannis a fost scris că trebuie să rezolve o criză, acesta a preluat din Geneză, decretând „Să fie criză!. Şi criză se făcu“.

Ludovic Orban, la mâna PSD

Premierul Orban este cu fundul în două luntre. Vrea alegeri anticipate, dar nu demisionează. Dacă nu-l dă jos PSD -ul, nu vom avea alegeri anticipate. Ludovic Orban este depăşit de propria lui subtilitate. Liberalii au decis că primul pas pentru alegeri anticipate, trebuie să-l facă PSD, prin a propune o moţiune de cenzură. Liberalii consideră că PSD trebuie forţat să depună moţiunea izbăvitoare, bombardând Parlamentul cu proiecte de legi, prin asumarea răspunderii, pe teme care să-i enerveze pe social democraţi. Asumarea răspunderii nu este lansată pe teme aşteptate de români, ci pe teme neagreate de PSD. S-a decis în forumul liberal, ca în această fază, asumarea răspunderii să se realizeze pe tema alegerii primarilor în două tururi. Este o temă total falsă, deoarece există o decizie a Curţii Constituţionale care interzice schimbarea legii electorale mai devreme de 6 luni până la data alegerilor. Problema alegerii primarilor în două tururi poate fi considerată reală doar în condiţia în care această lege ar intra în vigoare pentru alegerile din 2014. Aceasta nu justifică acum asumarea răspunderii pe această lege. Guvernul ar trebui să-şi asume răspunderea pentru guvernarea ţării, nu pentru rezolvarea diferendelor PNL-ului cu PSD-ul.

Alegerea primarilor, într-un tur sau două, la fel de democratică şi constituţională

Cei care mai ţin cont că România se conduce pe bază de Constituţie, nu pe bază de directive de partid sau alte mofturi, ştiu că alegerea primarilor, într-un tur sau două, este la fel de constituţională. În esenţă, ambele soluţii politice nu intră în conflict cu litera şi spiritul Constituţiei. Alegerea primarilor într-un singur tur nu este nici antidemocratică, după cum vor să ne convingă liberalii, pentru că astfel ar fi intervenit Curtea Constituţională. În consecinţă, dacă vreun lider sau lideraş liberal susţine public că soluţia constituţională, de a alege primarii într-un singur tur, nu face parte din normalitate, se ajunge la filozofia de bodegă că nu tot ce este constituţional, este şi democratic. Bătutul câmpilor a devenit principalul program de guvernare liberal. Teoria, cu care liberalii şi Klaus Iohannis ne sufocă zilnic, ca şi propaganda TV de pe vremea lui Ceauşescu, este că trebuie să consolidăm democraţia demolând tot ceea ce este democratic. Cu alte cuvinte, democraţia PNL -istă trebuie să înlocuiască democraţia PSD -istă, chiar şi acolo unde Constituţia nu a fost lezată. Dacă o ţinem tot aşa, ori de câte ori sondajele şi urnele ne oferă „succesuri“ conjuncturale, „România normală“ rămâne doar un deziderat. PSD a anunţat, spre uşurarea lui Orban, că depune o moţiune de cenzură pe asumarea Guvernului Orban. Dacă liberalii vor alegeri anticipate, aceştia trebuie musai să voteze moţiunea. În caz contrar, alegerile anticipate trâmbiţate vor rămâne doar o fata Morgana în variantă liberală.

Citește știrea

Advertorial

”Alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmă senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Țapu Nazare a declarat recent că ”alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”.

Partidul Naţional Liberal rămîne consecvent deciziei de alegere a primarilor în două tururi de scutin, indiferent de poziţia exprimată de Partidul Social Democrat. În acest sens, Cabinetul Orban va identifica toate căile constituţionale de punere în aplicare a acestei decizii, după cinci ani în care PSD s-a opus constant revenirii la sistemul de alegeri a primarilor în două tururi.

Există serioase temeri că PSD va continua să saboteze discutarea acestei teme în plenul Parlamentului, principala sa grijă fiind conservarea rezultatelor în cele peste 1.700 de localităţi în care are primari. O decizie a cabinetului Orban în acest sens este aşteptată şi de marea majoritate a cetăţenilor Rom=niei care, la ultimele alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale, s-au pronunţat clar pentru normalitate, o normalitate din care PSD nu poate să facă parte pentru modul cinic în care a guvernat în ultimii ani.

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin este încă un pas pentru consolidarea democraţiei. Acest tip de vot conferă o legitimitate crescută primarilor care trebuie să fie aleşi cu votul majorităţii comunităţilor locale. Cazuri în care un primar a fost ales cu voturile a doar 15% – 20% dintre locuitori nu trebuie să mai existe”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senat.

Citește știrea

Trending