Contactează-ne

Politica

Şeful CJ Neamţ contestă cel de-al al doilea proces

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Ionel Arsene a contestat la Curtea de Apel decizia Tribunalului Neamţ prin care s-a dispus începerea celui de-al doilea proces ■ e vorba tot de acuze de trafic de influenţă după contractul de construire a Şcolii Icuşeşti ■ el s-ar fi lăudat că poate obţine contractul pentru firma condusă de soţia ex-prefectului Panaite ■ folosul şefului CJ ar fi fost de 150.000 lei, din termopane pentru şcoală ■

Şeful CJ Neamţ, Ionel Arsene, a contestat la Curtea de Apel Bacău decizia Tribunalului Neamţ prin care se dispusese începerea celui de-al doilea proces cu acuze de trafic de influenţă. „Respinge ca nefondate, cererile formulate de inculpatul Arsene Ionel. În temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, constată legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi a sesizării instanţei prin rechizitoriul nr. 28/P/2018 din 28.06.2018 emis de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău, privind pe inculpatul Arsene Ionel, trimis în judecată pentru săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 al. 1 Cod penal raportat la art. 6,7 lit. a din Legea nr. 78/2000. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul Arsene Ionel“, stabilise Tribunalul Neamţ. O decizie definitivă trebuie acum să dea magistraţii din judeţul vecin. Dosarul are ca miză suma de 150.000 de lei de la construirea Şcolii Icuşeşti. Conform actelor de urmărirere penală, faptele din noua cauză au avut loc în mai 2015, cînd Arsene era preşedinte al PSD Neamţ şi parlamentar. Atunci, spun procurorii, s-ar fi lăudat că are influenţă asupra primarului din Icuşeşti şi poate interveni pentru atribuirea lucrărilor de construcţie a şcolii unei societăţi administrate de soţia ex-prefectului Vasile Panaite. În acest fel, şeful CJ, ar fi obţinut un folos material cuantificat de Direcţia Naţională Anticorupţie la 150.000 de lei, din subcontractarea lucrărilor de tîmplărie către o societate controlată de preşedintele CJ. „În luna iunie 2015, inculpatul Arsene Ionel, lăsînd să se înţeleagă ca are influenţă asupra unui primar de comună din judeţul Neamţ, membru al aceluiaşi partid, a pretins de la un alt edil (martor), în schimbul atribuirii contractului avînd ca obiect «Construire şcoala în sat.., judeţul Neamţ» către firma administrată de soţia acestuia din urmă, o parte din lucrări (cele de tîmplărie), să fie subcontractate unei societăţi agreate de inculpat. În temeiul acestei înţelegeri, ca urmare a influenţei exercitate de Arsene Ionel asupra edilului, la 27 iulie 2015 a fost încheiat contractul de execuţie lucrări, cu obiectul de mai sus. Ulterior, pe 9 octombrie 2015, societatea cîştigătoare a contractului a subcontractat o parte din lucrările de tîmplarie firmei agreate de inculpat, fiind emisă în aceeaşi zi o factură fiscală în valoare de 150.000 lei (achitată la datele de 16.11.2015 şi 07.03.2016 deşi produsele de tîmplărie au fost livrate în lunile august şi septembrie 2016)“, conform DNA. De altfel, despre aceste lucrări la Icuşeşti s-a vorbit în propunerea de arestare a lui Ionel Arsene, formulată de procurorii anticorupţie în ianuarie 2018. Asta în urma denunţului lui Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, fostul primar de la Piatra Neamţ. Acesta i-ar fi dat lui Arsene suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă ca o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală. Anchetatorii au mai arătat atunci că banii au fost remişi de martor într-un loc public, respectiv într-un restaurant din Bucureşti. Treaba nu a ieşit, Pinati ar fi cerut restituirea banilor, iar Arsene nu i-ar fi dat decît 20.000 de euro, fapt pentru care a fost denunţat. De aici au plecat toate necazurile, fiind reţinut, arestat şi inculpat pentru trafic de influenţă, dosarul aflîndu-se tot pe rolul Tribunalului Neamţ.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Candidații la alegerile parlamentare din județul Neamț au fost validați de conducerea Partidului Național Liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Biroul Permanent Național al PNL a votat în seara zilei de duminică, 18 octombrie, lista candidaților susținuți de liberalii din Neamț pentru alegerile parlamentare.

Pe liste se află parlamentari cu o vastă experiență, care au la activ unul sau mai multe mandate. În plus, listele pentru Camera Deputaților și pentru Senat sunt completate de persoane care au experiență și au doveditcă ne pot reprezenta onorabil județul.

Cei care vor dezvolta județul Neamț prin munca lor în viitorul Parlament sunt următorii:

CAMERA DEPUTAȚILOR

  1. Mugur COZMANCIUC
  2. Laurențiu LEOREANU
  3. Mara CALISTA
  4. Bogdan BUHUȘANU
  5. Daniel VASILIU
  6. Adrian ALUIGHEORGHE
  7. Grigoruță ONICIUC
  8. Ciprian MERIUȚĂ
  9. Adrian JUCAN
  10. Vlad DIACONU

SENAT:

  1. Eugen ȚAPU-NAZARE
  2. Constantin TEODORESCU
  3. Elena PREDA
  4. Vasile PANAITE
  5. Neculai IVANOV

Vom dezvolta județul Neamț și din Parlamentul României. Nu ne-am uitat promisiunile și proiectele de dezvoltare pentru județul nostru în particular și pentru zona Moldovei, în general. Îmi doresc ca cetățenii să înțeleagă că o majoritate parlamentară de dreapta este necesară, mai ales pentru viitorul județului Neamț. Doar un parlament în care PNL va deține majoritatea va avea capacitatea de a pune în practica planurile guvernului liberal pentru dezvoltarea economiei și agenda reformistă a președintelui Klaus Iohannis. Alături de colegii mei candidați din Neamț ne dorim să trecem cu bine de această criză sanitară, pentru a putea pune România pe drumul dezvoltării. Mai credcă ar trebui să gândim dintr-o perspectivă nouă: să ne aducem aminte că suntem parte a unei mari familii europene, unde zidurile au fost de mult dărâmate. Pentru a trece de această criză grea trebuie să fim solidari. Candidații PNL Neamț sunt niște persoane bine pregătite, devotate binelui public, care își doresc să contribuie la viitorul acestui județ. Neamțul și România de așa ceva au nevoie! De energie, profesionalism, dedicare, experiență și spirit tânăr!”, a declarat Mugur Cozmanciuc președintele PNL Neamț.

 

Echipa de comunicare PNL Neamț

Citește știrea

Actualitate

Alegerile parlamentare, sub semnul fanariotismului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fanariotismul este noua religie a clasei politice, fără deosebire de ideologie. S-a instalat ca urmare a generalizării baronizării. Astăzi avem, deopotrivă, baroni roşii, galbeni, portocalii, albaştri şi de toate nuanţele.

Fiecare structură dintr-un partid, din guvern sau din conducerea statului îşi are fanariotul său, subordonat unei „Înalte porţi”, care îşi pune amprenta asupra tuturor domeniilor adiacente şi implicit asupra voinţei cetăţenilor.

Rezultatele ulterioare ale unor scrutine electorale, care îi şochează pe fanarioţi prin diferenţe notabile faţă de ce şi-au dorit să obţină, sunt dovada peremptorie a existenţei unei falii între ei şi masa electoratului.

Fanariotul, odată ajuns la putere, în partid, guvern sau o instituţie a statului, caută să se înconjoare cu oameni aleşi numai din rândul convertiţilor, fie ei şi oportunişti, habarnişti, cu diplome false sau doar rude, la care factorul comun este mediocritatea, pentru că nu trebuie umbrită steaua din vârf. Fanariotul mizează astfel să-şi menţină puterea sau să-şi impună proiectele personale, ori ale unor grupuri de interese care l-au propulsat, mimând preocuparea respectării principiilor democratice, în faţa electoratului.

Fanarioţii, corupţi până în măduva oaselor, se acuză unii pe alţii de furtişaguri de tot felul, de corupţie, începând cu băgatul mâinii în visteria statului şi terminând cu băgatul mâinii în urna de vot. Când naţiunea trece prin momente de restrişte, fanarioţii neamului nu găsesc nicio clipă de răgaz, pe care s-o dedice sfatului comun pentru găsirea unei soluţii de ieşire din impas. În vremuri de cumpănă, poporul trebuie să se jertfească continuu, asigurând unui fanariot sau altul, iluzia că se jertfeşte şi el la rândul lui, stând la cârmuire. Prin tradiţie, ca şi în perioada fanariotă din secolele XVI – XVIII, poporul nu are nici o reacţie împotriva tagmei fanariote pe ansamblu, limitându-se doar la proteste publice, cu care fac jocul unora din interiorul tagmei.

Sortarea candidaţilor, în eligibili şi neeligibili, confiscând dreptul de a alege

Asistăm de ani buni la o mascaradă a democraţiei interne de partid, rezultat al sondajelor de opinie, pentru care liderii acestora cheltuie o căruţă de bani de provenienţă îndoielnică.

Spre deosebire de alegerile locale la care, în mod raţional, electoratul a ales direct oameni, după performanţa lor şi nu a partidelor, la alegerile parlamentare care urmează vor fi doar validate de către electorat liste de candidaţi gata votaţi de către liderii judeţeni ai acestor partide şi supervizate de liderii centrali.

Aparent autonome faţă de centru, organizaţiile judeţene au autoritatea să întocmească listele de candidaţi aflaţi în „zona eligibilă” şi în „zona neeligibilă”. În ce priveşte zona eligibilă a listei, nu sunt incluşi în ea decât candidaţii rezultaţi în urma unor negocieri premergătoare dintre liderul central şi liderii judeţeni, după ce s-au consumat negocierile dintre aceştia şi persoane sau grupuri de interese, aflate în postura de sponsori de campanie.

Masa de partid este neglijată sau în cel mai fericit caz doar manipulată, în ce priveşte componenţa listelor. Ca să se dovedească că există „o democraţie internă de partid”, se practică în partide o formă imbecilă de vot universal, destinată lansării candidaţilor. Această formă de vot are loc până la nivelul organizaţiilor locale, unde liderul local manipulează, fără niciun control, rezultatul final, preconvenit, pe care îl trimite mai departe la judeţ, ca expresie a voinţei exprimate democratic a membrilor de partid.

Rezultatul final transmis trebuie să fie în acord direct cu dorinţa liderului judeţean, aflat sub ghilotina pierderii funcţiei, dacă nu se încadrează în performanţa impusă de centru sau angajată ferm de acesta.

Pe circuitul transmiterii listei judeţene către Centru, se interpune voinţa liderului judeţean, care trebuie să se pună în acord cu dorinţa liderului naţional. Altfel riscă mazilirea. Este momentul în care, odată la patru ani, se plătesc poliţe, se plătesc datorii şi se deschide contul pentru profitul care urmează.

În PSD (PDSR), ultimul an, când, la Neamţ, listele de candidaţi pentru Parlament au fost susţinute şi aprobate democratic în faţa Biroului Executiv Central, condus de Adrian Năstase, a fost anul 2000. Listele au rămas aşa cum le-a propus organizaţia de la Neamţ în forul ei colectiv de conducere.

Începând cu scrutinul următor, din anul 2004, şi la Neamţ s-a primit câte un bileţel de la Centru, cu numele unui Agamiţă Dandanache de pe alte meleaguri, ca semn că trocul s-a instalat definitiv şi în politica partidelor.

La alte partide, acest fel de bileţele se practicau încă din anii anteriori. Rezultatul acestui mod de „selectare”a candidaţilor a marcat calitatea pe ansamblu a Parlamentului.

După anul 2000, calitatea profesională a Parlamentului s-a înscris pe un trend continuu descrescător. Recentul Parlament se poate aprecia că este cel mai slab din toate, abundând în mediocritate şi amatorism juvenil. Prin introducerea votului uninominal la parlamentare, în decembrie 2012, s-a dorit a întrerupe căderea credibilităţii Parlamentului, dar consecinţele au fost contrare. În primul rând, s-a mărit ponderea parlamentarilor potenţi economic, în comparaţie cu ponderea parlamentarilor potenţi profesional. Parlamentul s-a deprofesionalizat, iar corupţia a intrat pe uşa principală.

În al doilea rând, parlamentarii fiind aleşi nominal au manifestat un grad mult mai mare de autonomie în raport cu partidele care i-au lansat, apărând o nouă falie între aceştia şi liderii partidelor respective. Liderii nu-şi mai puteau impune punctele de vedere decât negociind. Negocierile însemnau acordări de facilităţi, acces la contracte, la banul public, funcţii pentru clientela uninominalilor.

În consecinţă, pentru a redisciplina parlamentarii, partidele parlamentare au abrogat legea alegerilor uninominale în 2016, reintroducând votul pe liste, la care zona eligibilă este ocupată de clientela supusă a liderului central, precum şi a liderului judeţean. Disciplinarea parlamentarilor a fost îndoielnică, dovadă fiind căderea Guvernului Dăncilă în octombrie 2019.

Alegerea parlamentarilor trebuie să fie atributul exclusiv al electoratului, nu al liderilor

În perioada anilor 1990 – 2000 listele parlamentarilor erau întocmite mult mai democratic la nivelul judeţelor, criteriul dominant fiind competenţa profesională recunoscută în teritoriu. Nu întâmplător, parlamentele alese în acea perioadă au fost cele mai bune. Astăzi, liderii partidelor politice, ascunzându-şi cu greu comportamentul fanariot, s-au explicat public că listele de candidaţi parlamentari vor pleca întocmite în mod democratic de către organizaţiile judeţene.

Ipocrizia acestor lideri, moştenită de la liderii de după anul 2000, este fără margini, deoarece propunerile din teritoriu, dacă există, sunt incluse în liste, care vor fi supervizate de către ei şi de către liderul central, numai dacă conţin în zona eligibilă candidaţii negociaţi în prealabil. Aceşti candidaţi nu reprezintă decât în mică măsură interesul majorităţii electoratului propriu. Reprezintă mai mult interesele liderilor şi a camarilei lor.

Ludovic Orban, liderul PNL, întrebat de ziarişti care a fost scopul periplului său naţional prin toate judeţele a răspuns cu candoare că a vrut să se convingă că liderii judeţeni întocmesc principial listele de candidaţi pentru noul parlament. A vrut să se convingă că în teritoriu se apelează numai la profesionişti de marcă, precum cei din guvern şi nu este strecurat prin zona eligibilă a listelor vreun pesedist. S-a dovedit că principala sa grijă în periplu a fost să-şi introducă, în zona eligibilă a listelor, toţi membrii guvernului, membri care s-au remarcat deja prin mediocritate. Periplul lui Orban prin judeţe s-a finalizat cu o serie de scandaluri interne, provocate de liberalii lăsaţi pe dinafara listei sau translataţi în zona neeligibilă. Dan Barna, liderul USR, a lăsat valuri de scandal în urma trecerii lui prin organizaţiile din teritoriu, plantând printre candidaţi şi candidaţi ciudaţi din lista proprie.

Într-un interviu la postul de televiziune Antena 3, Marcel Ciolacu, liderul PSD, nu a reuşit să explice care este organizaţia care a lansat candidatura doctorului Alexandru Rafila, pus primul pe lista de la Camera Deputaţilor. Nu intra în discuţie calitatea profesională a doctorului, ci doar principiul.

S-a ajuns, precum la Neamţ, ca partidele să nu-şi mai cultive proprii candidaţi, pe care să-i promoveze în Parlament, ca reprezentanţi ai nemţenilor, apelându-se la mercenari politici, cu vize de flotant. Sintagma „parlamentul este reprezentantul teritoriului” s-a golit de conţinut. S-a ajuns la situaţia aberantă, ca o listă de vot să conţină două categorii de candidaţi, candidaţi eligibili şi candidaţi neeligibili.

Persoane cu reale calităţi profesionale, cu state vechi în organizaţii, sunt plasate în partea de jos a listei denumită „partea neeligibilă”. În schimb, clientela liderilor sau a unor cercuri de interese este plasată în partea de sus a listei, denumită „partea eligibilă”. Este efectul, de sorginte românească, a sponsorizării partidelor, descoperindu-se că o investiţie este mult mai rentabilă, dacă se face în domeniul politic, decât în domeniul economic.

Astfel, liderii partidelor deţin controlul total asupra listelor de vot. Nici votul pe listă, nici votul uninominal nu sunt perfecte. Mai puţin imperfect ar fi „votul uninominal pe listă”. În acest caz, rolul liderilor ar fi doar să întocmească listele cu propuneri de candidaţi, iar decizia alegerii lor să fie exclusiv a alegătorului. Alegătorul să aplice ştampila pe candidatul pe care şi-l doreşte, de pe listă. Acest model de vot l-am văzut în Danemarca şi funcţionează mult mai bine, diminuându-se clientelismul.

Aplicarea unui astfel de model de vot ar introduce, atât un control mai eficient al electoratului asupra partidelor, acesta fiind şi scopul scrutinului electoral, cât şi un impuls al creşterii credibilităţii Parlamentului.

Citește știrea

Actualitate

PNL şi-a stabilit candidaţii la alegerile parlamentare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Senat, primul pe listă este Eugen Ţapu, urmat de Constantin Teodorescu ■ la Camera Deputaţilor, Cozmanciuc şi Leoreanu, urmaţi de Mara Calista ■

Membrii Comitetului Director Judeţean s-au reunit în şedinţă pentru a decide lista candidaţilor susţinuţi de echipa PNL Neamţ la alegerile parlamentare din luna decembrie. În urma votului,exprimat în unanimitate, candidaţii sunt: la Senat – Eugen Ţapu Nazare şi Constantin Teodorescu, la Camera Deputaţilor – Mugur Cozmanciuc; Laurenţiu Leoreanu şi Mara Calista.

”Le mulţumesc colegilor din echipa PNL Neamţ pentru votul de încredere pe care mi l-au acordat, din nou, pentru a deschide lista la Camera Deputaţilor. Este o onoare, dar, aşa cum bine ştim, şi o mare responsabilitate să reprezinţi interesele cetăţenilor în una dintre cele mai importante instituţii ale statului român. Îi am alături pe colegii mei, care au dovedit că sunt dedicaţi interesului public şi au avut o activitate intensă în Parlamentul României. Vreau să îi asigur pe nemţeni că vom continua să ne punem în slujba oamenilor şi a comunităţilor toată cunoaşterea, munca şi energia pentru a continua dezvoltarea judeţului nostru. Vom susţine măsurile Guvernului PNL din Parlamentul României şi am încredere că vom avea susţinerea necesară pentru a avea o majoritate parlamentară, care să înţeleagă importanţa programului liberal de guvernare, care va aduce bunăstare şi dezvoltare în judeţul Neamţ şi în regiunea Moldovei”, a declarat preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc.

De asemenea, conducerea PNL Neamţ a decis, cu vot exprimat în unanimitate, că Andrei Carabelea este preşedintele interimar al organizaţiei PNL Piatra Neamţ, iar Eugen Ţapu Nazare este preşedintele interimar al organizaţiei PNL Târgu Neamţ. Lista candidaţilor PNL Neamţ urmează să fie validată de forul de conducere al Partidului Naţional Liberal.

Citește știrea

Trending