Şeful CJ, interdicţie de a pleca în Belgia

■ la scurt timp de la eliberarea din arest, Ionel Arsene a cerut să fie lăsat să plece în străinătate, în interes de serviciu ■ el dorea să ajungă la Bruxelles la o conferinţă pe teme economice ■ cererea a fost respinsă ■ măsura nu este însă definitivă ■ preşedintele CJ Neamţ este sub control judiciar şi are de respectat o serie de condiţii ■ în caz contrar, poate fi aplicată o măsură preventivă mai aspră ■

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, plasat sub control judiciar la finele lunii tecute, s-a prezentat ieri, 13 martie, în faţa magistraţilor de la Tribunal. El a solicitat judecătorilor modificarea condiţiilor impuse prin măsura preventivă, respectiv ridicarea interdicţiei de a ieşi din ţară, pe o perioadă determinată şi în interes de serviciu. În perioada 21-23 martie, Arsene ar fi trebuit să fie prezent la Burxelles, la o conferinţă pe teme economice circulară. Şi-a prezentat motivele în faţa judecătorului de Cameră preliminară, procedură în care se află dosarul penal în care este acuzat de săvîrşirea a două fapte de trafic de influenţă. La final, instanţa a respins cererea lui Ionel Arsene, menţinînd interdicţia de a ieşi din ţară. Măsura nu este definitivă, iar inculpatul o poate contestat la Curtea de Apel Bacău. Rămîne de văzut dacă va depune contestaţie, iar în caz că o va face ce vor stabili magistraţii din judeţul vecin. De menţionat este faptul că tot Curtea de Apel Bacău este instanţa care l-a arestat iniţial pe Arsene, pe 29 ianuarie 2018, dar şi instanţa care l-a eliberat de după gratii, pe 28 februarie. Reamintim că atunci cînd a fost plasat sub control judiciar preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ i-au fost impuse mai multe obligaţii. Trebuie să se prezinte la judecătorul de Cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de cîte ori este chemat, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei şi să se prezinte la Biroul de Supraveghere Judiciară de la nivelul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectorului de Poliţie Bucureşti, sector 1, conform programului de supraveghere întocmit de către organul de poliţie sau ori de cîte ori este chemat. „În baza art. 215 alin. 2 din Codul de procedură penală pe parcursul controlului judiciar impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: A) să nu depăşească limita teritorială a ţării; B) să nu se apropie de martorii din lucrări Ştefan Gheorghe, Panfil Carmen Maria, Stefan Gabriel, Panaite Vasile, Porumboiu Adrian, Creţu Vasilica, Avram Doru, Andriţa Valeriu, Careja Ioan, Moga Costel, Jugan Iulian şi Lupu Mihai şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nici o cale. C) Să nu desfăşoare activităţi politice în exercitarea cărora a săvîrşit fapta“, conform Curţii de Apel Bacău. Tot atunci magistraţii i-au atras atenţia asupra faptului că în cazul în care încalcă măsurile impuse se poate aplica o măsură preventivă mai aspră, chiar privarea de libertate. „În baza art. 215 alin. 3 Cod de procedură penală atrage atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestului preventiv“, au mai arătat judecătorii în încheierea de şedinţă prin care s-a dispus controlul judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Necazurile lui Arsene au început pe 17 ianuarie, cînd DNA a cerut privarea de libertate într-un dosar penal în care era acuzat de trafic de influenţă, faptă din 2013, pe cînd era deputat. Prima instanţă, Tribunalul Bacău, a decis să-l plaseze în control judiciar. Anchetatorii au contestat măsura, iar pe 29 ianuarie Curtea de Apel a decis arestarea pentru 30 de zile. Între timp a fost trimis în judecată la Tribunalul Neamţ, instanţă care a menţinut cătuşele, fiind însă eliberat sub control judiciar pe 28 februarie. Pe 21 februarie anchetatorii au trimis dosarul la Tribunalul Neamţ, conexînd două cauze, fiecare cu cîte o acuză de trafic de influenţă. Este vorba de cel în care era acuzat că ar fi primit 100.000 de euro de la fostul primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan şi cel în care ar fi cerut 5% din 60.000.000 lei, bani ce trebuiau alocaţi de Administraţia Naţională a Apele Române. „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Arsene Ionel, la data faptelor deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, sub aspectul săvîrşirii a două infracţiuni de trafic de influenţă. Procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: 1. În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală. Banii remişi de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului Bucureşti urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari. 2. La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeaşi calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăţi (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administraţiile bazinale. În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel şi-a exercitat influenţa asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către ANAR, a sumei anterior menţionate, demersuri rămase însă fără rezultat“, conform DNA. Procurorii au mai arătat că pe parcursul urmăririi penale au indisponibilizat mai multe imobile ce aparţin lui Arsene, fiind aplicat sechestrul asigurator. La sesizarea Tribunalului Neamţ cu judecarea cauzei, DNA a solicitat instanţei menţinerea sechestrului pe imobilele lui Arsene.