Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Sefarzii rãzbat printre askenazi, în politica israelianã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• a fost ales primul evreu de origine ne-europeanã la vîrful unui mare partid israelian

Alegerea surprizã a lui Amir Peretz în fruntea Partidului Muncii din Israel a avut un efect imediat. În urma promisiunii sale de a retrage partidul din guvernul de coalitie cu Partidul Likud, al primului ministru Ariel Sharon, în primãvara viitoare vor avea loc alegeri anticipate. Amir Peretz este primul evreu de origine ne-europeanã care este ales lider al unuia dintre cele douã mari partide din Israel, ceea ce este absolut remarcabil. „Amir Peretz a preluat puterea într-un partid promovat si condus de evrei askenazi“, spune comentatorul Martin Marcus, de la Tel Aviv.

Privilegiati în diaspora, discriminati dupã Amir Peretz este nãscut în Maroc de unde a emigrat, împreunã cu familia sa, în anul 1956 în Israel. Dupã crearea statului Israel, cel putin o jumãtate de milion de evrei originari din Orientul Apropiat si Mijlociu, ca si din nordul Africii au emigrat în Israel, fie datoritã expulzãrii, fie datoritã discriminãrii la care au început sã fie supusi dupã înfiintarea în 1948 a statului evreu modern. Acesti evrei sînt cunoscuti sub numele de „sefarzi“, desi termenul e oarecum impropriu. „Sefard“ înseamnã în limba ebraicã „spaniol“ si a fost utilizat pentru desemnarea evreilor din Spania si Portugalia, expulzati la sfîrsitul secolului al XV-lea, în urma eliberãrii complete de cãtre monarhii crestini a Peninsulei Iberice de ocupantii musulmani care o cuceriserã cu peste 700 de ani înainte. De aici, evreii sefarzi, care avuseserã o epocã de aur pe timpul Spaniei musulmane s-au refugiat în tãrile islamice din nordul Africii si Orientul Apropiat, unii ajungînd chiar în India. Ei s-au alãturat aici evreilor care trãiau de mii de ani, de pildã la Bagdad de pe vremea lui Nabucodonosor cu aproape 600 de ani înainte de Hristos. Ei au fost denumiti cu totii evrei „sefarzi“, desi doar o minoritate a lor provenea din Spania. Astfel, evreu sefard e numit si un descendent al celor expulzati din Spania, dar si un evreu irakian, iranian, afgan, uzbek, indian sau chiar etiopian, de culoare.

„Evreii islamului“ contra „evreii crestinismului“ Dupã 1948, ei au emigrat uneori de voie, dar de cele mai multe ori de nevoie într-un Israel dominat de evreii veniti din Europa, askenazii. În ebraica medievalã, „askenaz“ era numele dat Germaniei. În Israel, evreii askenazi s-au împãrtit rapid într-o majoritate laicã si o minoritate religioasã si ultra-religioasã. În acelasi timp la sefarzi nu existã aceastã distinctie, dupã cum spune Martin Marcus. „În tãrile Orientului Apropiat si Mijlociu, precum si în nordul Africii, evreii au fost integrati în societatea localã. Aici nu s-a pus problema discriminãrii, ca în Europa de est, de exemplu“. „Evreii au ajuns la demnitãti foarte înalte, au fost generali, au fost consilieri ai sultanilor. În aceastã situatie, chestiunea religiei nu a mai fost la de importantã, deoarece nu s-a constituit într-un element definitoriu, într-o formã de conservare a specificului national, ca la askenazi“, este de pãrere Martin Marcus. În Israelul modern s-au întîlnit, dupã cum spune istoricul francez Gilles Kepel, evreii crestinismului – askenazii si evreii islamului – sefarzii, ceea ce a dat nastere la o mini-ciocnire a civilizatiilor. Evreii sefarzi au trãit în tãrile musulmane cu fruntea sus, ceea ce rezultã si din limba pe care au vorbit-o: judeo-spaniol sau ladino, un dialect al limbii spaniole, cu note melodioase. Evreii askenazi au trãit în tãrile crestine tot timpul ascunzîndu-se si temîndu-se pentru viata lor, lucru reflectat în limba vorbitã de ei, idis, un dialect, unii ar spune jargon, al limbii germane. În noul stat Israel însã lucrurile s-au schimbat. „Cu multi ani în urmã a existat în Israel o infrastructurã askenazã, care a stãpînit tot ceea ce se putea stãpîni în ceea ce priveste institutiile si forurile oficiale. Aceastã oligarhie askenadã a discriminat evreii sefarzi, dar de atunci au trecut foarte multi ani si problema nu se mai pune în acesti termeni“, spune Martin Marcus.

Rabinul Ovadia Yosef si fenomenul SHAS Astãzi, evreii sefarzi sînt probabil majoritari, excluzînd cãsãtoriile mixte. Presedintia statului, functie onorificã, este detinutã de un evreu nãscut în Iran. 5 ministri, dintre care cei ai apãrãrii si externelor sînt si ei sefarzi. 35 din cei 120 de deputati sînt de origine sefardã fatã de 73 askenazi si 12 arabi. Totusi, în anii 80 a luat nastere un partid religios sefard – SHAS – care a jucat si joacã încã un rol foarte important pe scena politicã israelianã. Shas a fãcut parte practic din toate guvernele israeliene între 1984 si 2000, fie cã au fost conduse de Partidul Muncii sau de Likud. Retragerea lor în anul 2000 a determinat prãbusirea guvernului condus de Ehud Barak. Acest succes extraordinar ar fi fost însã imposibil fãrã contributia liderului spiritual, rabinul Ovadia Yosef. În anul 1983, cînd i-a expirat mandatul de sef rabin sefard al Israelului (cãci existã si un sef rabin askenaz), Ovadia Yosef nu a mai primit permisiunea de la guvern, care confirmã în functie pe seful rabin, de a candida pentru un nou mandat. Si atunci rabinul, azi în vîrstã de 85 de ani, si-a creat un partid pe care-l conduce, ca lider spiritual, cu mînã de fier. „Rabinul Ovadia Yosef si-a format o curte, jumãtate misticã, jumãtate politicã, transformîndu-se în mentor spiritual absolut, ale cãrui decizii nu se discutã. Orice spusã a lui se transformã în edict religios, care se scrie si devine lege“, explicã Martin Marcus. Marele rabin sefard si-a fãcut dusmani în mai toate categoriile de populatie, ba chiar si peste hotare. Spre exemplu, recent, Ovadia Yosef, a afirmat cã distrugerile provocate de uraganul Katrina la New Orleans reprezintã o pedeapsã la adresa presedintelui Bush, pentru faptul cã a sprijinit retragerea colonistilor evrei din Gaza, cãruia rabinul i s-a opus cu fermitate.

Evreii ucisi în Holocaust, reîncarnarea unor pãcãtosi? Acum cîtiva ani el a scandalizat evreii askenazi, spunînd cã cele sase milioane de evrei ucisi în Holocaust, imensa lor majoritate askenazi, au pierit deoarece au fost reîncarnarea unor pãcãtosi. Nici arabii nu au scãpat de furia rabinului, care el însusi e nãscut la Bagdad si a fost în tinerete rabin la Cairo, care i-a calificat în masã pe palestinieni drept „serpi“. Ovadia Yosef este dispretuit de multi evrei laici, care-l numesc „Ayatolahul“ nu numai pentru opiniile sale fundamentaliste, ci si pentru asemãnarea fizicã cu liderul spiritual al Iranului Ayatolahul Hamenei. În schimb, în rîndurile evreilor marocani sau yemeniti, irakieni sau egipteni, rabinul Ovadia Yosef se bucurã de un mare respect.

Disparitia diferentei dintre sefarzi si askenazi Dar, în pofida deosebirilor foarte mari între evreii proveniti din peste 100 de tãri, trecerea timpului sterge aceste diferente, dupã cum spune Martin Marcus. „În Israel s-au întîlnit 108 civilizatii sau mentalitãti sau etnii. Fiecare etnie a venit cu bagajul sãu, fiecare bagaj a fost foarte asemãnãtor cu tara de origine. Un evreu de origine românã este foarte diferit de un evreu de origine marocanã, desi provin din acelasi neam. În timp însã, avînd în vedere cã Israelul actioneazã din punct de vedere social ca un creuzet, în timp aceste deosebiri dispar si ia nastere un nou evreu, copilul evreilor român si marocan, care este israelian“, spune Martin Marcus. Noul lider al Partidului Muncii, Amir Peretz, a promis sã vindece definitiv fractura etnicã în Israel. Între timp, el nu uitã sã se prezinte drept originar din Maroc electoratului sefard, un electorat cu o mai mare proportie de defavorizati, dar în general ostil Partidului Muncii, vãzut ca un bastion al elitismului askenaz. Între timp, Ariel Sharon a pãrãsit Partidul Likud si imediat pentru functia de lider si-a anuntat candidatura ministrul apãrãrii, evreul de origine iranianã Shaul Mofaz. În politica israelianã bate un vînt de schimbare. (FOTO: Amir Peretz)

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending