Contactează-ne

Prima pagină

Secesionismul politic a reuşit să rupă România în două. Bate iredentismul maghiar

Știre publicată în urmă cu

în data de

Reprezentanţii Comisiei Europene au organizat recent la Bucureşti o conferinţă sub genericul „Drumul către Sibiu“. Nici o aluzie la Sibiul lui Klaus Iohannis. Organizatorii au invitat specialişti, dar şi politicieni, pentru a dezbate problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, dar şi despre viitorul Europei. Despre aceleaşi probleme Klaus Iohanniss a susţinut în octombrie un discurs în Parlamentul European, care viza viitorul UE, unde a reuşit pentru prima dată să îmbrace haina de Preşedinte al tuturor românilor. Dorind să nu exagereze în noul rol, de Preşedinte al tuturor românilor, Iohannis nu a participat la „Drumul către Sibiu“, pentru a nu rătăci. Iohannis ştie prea bine că toţi liderii europeni sunt unanim îngrijoraţi, că una din problemele actuale ale UE o constituie tocmai România. România, în care disputele politice, atât cele din Parlament, cât şi cele din Stradă, au imprimat un caracter separatist, astăzi fiind recunoscută existenţa a două Românii. Ce nu a reuşit iredentismul maghiar, reuşesc politicienii români. Această situaţie dinamitează mandatul României pe perioada preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Aşa cum arată acum scena politică internă, România este o ţară greu de guvernat, dar nu imposibil. Ceea ce se impune urgent este ca toate partidele, fără osebire, să înţeleagă că disputele politice au o limită şi că principala lor preocupare ar trebui axată pe capacitatea României de a conduce Europa, în mandatul primului semestru al anului 2019. România trebuie să-şi încheie onorabil acest prim mandat. Toate partidele existente, parlamentare şi neparlamentare, trebuie să înţeleagă că pe perioada preşedinţiei Uniunii Europene, România are nevoie de un consens din partea lor, care să ofere oficialităţilor europene certitudinea că România este un stat puternic, nu divizat. În faţa acestui deziderat, nu mai contează ce vor partidele, cu ifosele lor politicianiste, ci ce vor românii, care se declară majoritari pro-europeni. Românii vor linişte în ţară, nu circ în Parlament şi în stradă. Este momentul când partidele parlamentare trebuie să renunţe la ifose şi să încheie un pact minimal, care să blocheze circul din Parlament, făcând loc dezbaterilor de idei, nu de invective. Să fie stopată externalizarea disputelor, pentru ca ideile să nu mai fie dezbătute în stradă, în proteste „spontane“ declarate neconstituţionale, a căror menire s-a dovedit că au dus la inflamarea Europei. Este evident că există forţe interne a căror scop este ca Europa să-şi consolideze convingerea că România este neguvernabilă sub conducerea coaliţiei PSD-ALDE, deşi această coaliţie are mandatul majorităţii electoratului.

În România se pun bazele unei noi „democraţii originale“ – Dictatura minorităţii

Rolul partidelor opoziţiei parlamentare, ameţite de şocul rezultatelor alegerilor din 2016, a fost preluat de Stradă, sub sigla =Rezist, printr-o acţiune vastă de import. Acţiunea se limitează la o perpetuă contestare a rezultatului alegerilor, după modelul Piaţa Universităţii din 1990. După preluarea preşedinţiei României, Traian Băsescu a dat dezlegare serviciilor de informaţii şi capilor Procuraturii Generale, de a se ocupa îndeaproape de clasa politică sub pretextul stăvilirii corupţiei. A fost o aventură, în care procurorii au fost împinşi să-şi torpileze propria independenţă, pentru a descoperi „acte de corupţie“ în cazuri în care „fapta nu există“. Astfel au fost scoşi pe margine lideri consideraşi indezirabili de către Binomul SRI – DNA. Pentru partidele opoziţiei parlamentare, protestele stradale au fost percepute ca o soluţie de revigorare politică şi s-au alăturat acestor proteste, mutându-şi tarabele din Parlament în Stradă. Astfel dezbaterea din Parlament s-a mutat între bordurile carosabilului, resuscitând o formă primitivă a democraţiei, pe care elitiştii au definit-o cu tam-tam „democraţie europeană“. S-a ajuns la aberanta susţinere a ideii că o nouă clasă politică nu poate fi constituită la urna de vot, ci în stradă. Susţinătorii ideii sunt parlamentarii PNL, USR, PMP, care împreună abia întrunesc o treime. Treime care are comportament de majoritari, ignorând aritmetica. În noua construcţie europeană este mai mult decât necesară o nouă pleiadă de oameni politici, cu anvergură şi credibili, care să mobileze Parlamentul României, dar şi Parlamentul European. Românii doresc să existe un pact minimal între partide, care să definească agenda principalelor principii care trebuie susţinute în consens. Nu este vorba despre acel consens pomenit de Călin Popescu Tăriceanu la ieşirea de la Cotroceni, după întâlnirea cu Iohannis. Pe Tăriceanu, politician versat şi cu ştaif, l-a luat gura pe dinainte, propunând consensul ca proiect de ţară, ceea ce a făcut-o pe Alina Gorghiu să leşine de invidie, că nu i-a trecut ei prima prin cap. Consensul, în lupta politică reală, este o utopie, ca şi în cazul ideologiei comuniste.

Liderii noştri, fiecare cu partida lui

La Conferinţa „Drumul către Sibiu“ s-a subliniat necesitatea rezolvării problemelor care rup România în două, în care principalul rol trebuie să revină partidelor, nu Străzii. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, acest chibiţ al scenei politice interne, a găsit cu cale să desfidă voinţa electoratului, făcându-şi publică decizia de a nu încheia nici un fel de armistiţiu cu PSD. În orbirea sa, acest Orban nu a înţeles nici acum că partenerii politici nu ţi-i alegi tu, ci îţi sunt stabiliţi de către electorat. Electoratului român majoritar puţin îi pasă de ţâfna lui Orban sau a altora. Acest electorat pretinde că partidele existente să se aşeze la masa rotundă şi să negocieze soluţiile necesare, care să-i asigure României imaginea unei ţări puternice, echilibrate, capabilă să conducă UE în 2019. Pe de altă parte C.P. Tăriceanu nu este un personaj care ar putea fi bănuit că moare de dragul PSD-ului. Acceptă interesat coabitarea, pentru că numai astfel poate urca Dealul Cotroceniului. Sub spoiala crustei liberale, în care s-a înfăşurat ca un cocon, Tăriceanu ascunde cu greu faptul că îl deranjează frăţia cu Dragnea, a cărui imagine îi zgârie glazura. Dragnea, la rândul lui, amână anunţul susţinerii lui Tăriceanu pentru Cotroceni. Orgoliul teleormăneanului pretinde că în ce priveşte alegerile prezidenţiale PSD să adopte un candidat după principiul „Dacă nu este Dragnea, atunci de loc“. Principiu ce va împinge PSD-ul într-o fundătură.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. democratneoriginal

    12 noiembrie 2018 at 4:06 PM

    omul acesta vine din preistoria gandirii politice:pai mai draga,psd -alde au primit mandat de la electorat sa aduca prosperitate,conform programului de guvernare,sa construiasca spitale scoli,autostrazi,nu sa faca legi pentru actuali si viitori puscariasi. au facut ei asa ceva? ZERO.cat despre democratie originala hai sa ne aducem aminte cine a practicat-o prin anii 90 (nu cumva cand dl I.B.era parlamentar …psd!) nu cumva tatuca I.Iliescu.in ceea ce priveste Rezist-ul cu siguranta ca dusmanii tarii,in frunte cu gheorghe soros si ticalosii de la brusel,l-au sutinut cu … ,, valuta,droguri si masini de scris”
    halal bre!!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Isteria coronavirus face noi “victime”: trei chinezi anchetaţi penal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ei sînt acuzaţi de infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, după ce nu ar fi respectat izolarea voluntară la domiciliu

Isteria coronavirusului face în continuare “victime” în Neamţ: trei cetăţeni chinezi sînt cercectaţi penal  pentru infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor. De ce? Întorşi recent din China, ar fi trebuit să stea acasă, însă au mers la magazinul pe care îl au în Roznov. Cei care i-au văzut au sesizat Prefectura, Prefectura a sesizat Poliţia şi aşa s-a ajuns la dosar penal.

“În seara zilei de 24 februarie, în jurul orei 20.00, înainte de desfășurarea ședinței Consiliului Județean pentru Situații de Urgență, conducerea  Inspectoratului de Poliţie Județean Neamţ a fost sesizată de către Instituția Prefectului, cu privire la faptul că trei persoane din Republica Chineză, care deși se aflau în izolare voluntară la domiciliu, au fost observați, în cursul aceleași zile, în timp ce desfășurau activități la o societate comercială de pe raza orașului Roznov.

În urma verificărilor efectuate în colaborare cu reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Neamț a reieșit că cele trei persoane, cu vîrste cuprinse între 25 și 32 de ani, se aflau sub monitorizarea acestora. Totodată, precizăm faptul că, la data de 12 februarie, cei în cauză ar fi pătruns pe teritoriul României, prin punctul de trecere al frontierei Aeroport Henry Coandă, punctul de plecare fiind China – Shanghai.

Polițiștii s-au sesizat din oficiu cu privire la săvîrșirea infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de articolul 352 din Codul penal, cercetările fiind efectuate sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, urmînd ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile care se impun”, au comunicat reprezentanţii IPJ Neamţ.

Ancheta va stabili ce este de stabilit, cetăţenii chinezi ar fi trebuit să stea acasă, dacă aveau această obligaţie, însă, dincolo de acestea, ne întrebăm ce…. Dumnezeu monitoriza Direcţia de Sănătate Publică şi cum? Cred că este evident pentru oricine că această instituţie, probabil şi altele, ar fi şi probabil vor fi total incapabile să reacţioneze eficient cînd coronavirusul va veni “pe bune” în Neamţ.

Faptul că prefectul a cerut demisia conducerii DSP e un aspect ce pare firesc în lumina recentelor informaţii, însă nu şi suficient pentru a convinge o comunitate că sîntem capabili să  facem faţă unei asemenea provocări privind sănătatea populaţiei, cum e cea presupusă de coronavirus.

Citește știrea

Administrație

Coronavirus. Prima „victimă“ din Neamţ? Prefectul a cerut o demisie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ duminică, prefectul a convocat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ■ nemulţumit că n-a fost informat despre întoarcerea unor români din Italia, se pare că reprezentantul Guvernului în teritoriu a solicitat demiterea conducerii Direcţiei de Sănătate Publică ■

Apropierea de România a pericolului îmbolnăvirii cu virusul mortal „Made in China“ a determinat şi autorităţile locale din ţară să intre în stare de alertă, la solicitarea Ministerului Sănătăţii.

Duminică, 23 februarie, la sediul Prefecturii Neamţ a fost convocat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în care s-au discutat o serie de măsuri ce trebuie luate pentru protejarea populaţiei faţă de o potenţială răspîndire a temutului coronavirus.

Se pare însă că virusul asiatic a făcut şi prima „victimă“ în judeţ, în sensul că, potrivit unor surse credibile, prefectul judeţului, George Lazăr, extrem de nemulţumit de faptul că Direcţia de Sănătate Publică Neamţ nu ar fi anunţat Prefectura despre întorcerea mai multor nemţeni, din zonele contaminate din Italia, a solicitat demiterea conducerii, adică a chimistei Brînduşa Movilă de către Ministerul Sănătăţii.

Vom reveni cu declaraţia prefectului care în cursul zilei de luni, 24 februarie, avea telefonul închis, fiind plecat la Bucureşti. Nu se ştie dacă este vorba despre toţi care deţin funcţii la DSP, sau numai a directorului instituţiei.

Direcţia de Sănătate Publică a luat şi ea o serie de măsuri legate de stăpînirea fenomenului, demers extrem de dificil, în opinia specialiştilor, care ţine de supravegherea românilor întorşi din zonele contaminate, dar şi de alte măsuri.

Specialiştii recomadă o igienă severă a mîinilor prin spălarea cu apă caldă şi săpun, o igienă riguroasă a alimentelor. Se impune purtarea de măşti pen nas şi pe gură şi adresarea către medicul specialist în cazul unor afecţiuni respiratorii severe. Se impune şi vaccinarea antigripală pentru persoanele care nu s-au vaccinat încă. În Neamţ, s-a recomandat spitalelor limitarea programului de vizite al aparţinătorilor.

Primarul Romanului, Lucian Micu, a anunţat că în cursul zilei de luni, 24 februarie, că au fost convocaţi directorii de şcoli pentru a se discuta măsurile de urgenţă ce trebuiesc luate în colectivităţi pentru a se încerca prevenirea îmbolnăvirilor. Edilul a spus că la această oră, cabinetele şcolare sînt acoperite din punct de vedere al încadrării cu asistenţi medicali şi medici colaboratori, ai aprovizionării cu medicamente de urgenţă.

Primarul a promis că în condiţiile în care şcolile vor solicita se va trece şi la aprovizionarea acestora cu materiale de igienă: hîrtie igienică, săpun, dezinfectante, lucruri care pînă acum nu au fost finanţate, pentru că ele erau procurate, de regulă, din fondurile unităţilor de învăţămînt sau de către comitetele de părinţi.

Citește știrea

Actualitate

Profesorul Gheorghe Radu, încă o treaptă pe scara vieţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ scriitorul pietrean, fost director al Arhivelor Statului Neamţ, a împlinit 70 de ani

Gheorghe Radu, „prolific istoric pe tărîmul scrisului“, aşa cum îl numeam acum cîţiva ani într-un articol ce consemna o nouă apariţie apariţie editorială a profesorului pietrean, a împlinit o vîrsă „rotundă“ – 70.

Ieri s-a consemnat acest lucru, prilej cu care Redacţia Monitorul îi transmite „La Mulţi Ani!“ colaboratorului altruist al cotidianului nemţean. Cotidian în care Gheorghe Radu a publicat o mică parte din vasta-i activitate de cercetare a arhivelor nemţene şi nu numai.

Încă înainte de 1989, profesorul de istorie a sudiat temeinic documente inedite, iar după 1990, fostul director al Arhivelor Statului Neamţ le-a făcut publice în numeroase cărţi, referate, studii şi articole de presă.

Ultima apariţie editorială s-a consemnat spre sfîrşitul anului trecut, „Învăţămînt, cultură şi personalităţi nemţene în documentele vremii“, fiind titlul cărţii. Era a şaptesprezecea lucrare în care aducea în prim plan istoria locală a Neamţului, prima consemnîndu-se în 2006.

„Am gîndit să adun în paginile volumului noi informatii din documente de arhivă, precum şi din memorialistica şi publicistica timpului, care nu au fost cuprinse în celelalte cărţi, sau despre care am avut scurte referiri. Judeţul nu duce lipsă de oameni care s-au remarcat în domeniul educaţiei şi culturii. De asemenea, am gîndit că toate aceste date vor folosi acum, sau peste ani, celor pasionaţi de ceea ce a însemnat trecutul nu prea îndepărtat al acestor locuri“, declara, anul trecut, profesorul Gheorghe Radu.

Activitatea sa nu a trecut neremarcată de mari istorici români, la ultimul volum Prefaţa fiind semnată de Ioan Scurtu, profesor la Universitatea Bucureşti. „Nemţean prin naştere, profesorul Radu, după absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, în 1974, a „poposit“, pentru scurtă vreme la Bacău şi apoi tocmai la Giurgiu, dar a revenit în 1983 pe plaiurile natale, în calitate de director al Filialei (Direcţiei) Neamţ a Arhivelor Statului (Naţionale).

Directorul Gh. Radu nu a fost doar un funcţionar, un manager, ci şi un cercetător atent şi pasionat al documentelor de arhivă. Nu s-a mulţumit să acumuleze cunoştinţe, ci le-a făcut publice prin cărţi, studii, articole de ziar, emisiuni de Radio şi TV. Parcurgînd această carte, cititorii vor afla informaţii despre unele personalităţi a căror operă s-a realizat, integral sau în parte, în judeţul Neamţ. (…) Vom face cunoştinţă cu personalităţi născute în judeţul Neamţ, dar care au creat în alte zone geografice, fără a-şi uita obîrşia (…).

În carte sunt evocate nu numai personalităţi de marcă, la nivel naţional, ci şi acei oameni „mărunţi“ (după expresia lui Iorga), mai ales învăţători, dar care au contribuit la construirea de şcoli, înfiinţarea de biblioteci, la ridicarea nivelului de cultură a poporului, a locuitorilor (copii sau adulţi) din acest judeţ. (…) Punînd la dispoziţia publicului larg o carte frumoasă, bine scrisă, documentată, profesorul Gheorghe Radu binemerită de la nemţeni şi de la toţi cei care iubesc istoria şi cultura naţională. Cu această convingere, recomand cititorilor această nouă lucrare purtînd semnătura uneia dintre personalităţile marcante ale judeţului Neamţ şi nu numai a acestuia“, a notat profesorul univ. dr. Ioan Scurtu.

Repere pe tărîmul scrisului

Cît despre scris, profesorul spune că nicicum să se oprească, planuri are, acum lucrînd la altă carte. Gheorghe Radu s-a născut pe 23 februarie 1950 la Ruginoasa, Neamţ, fiind licenţiat al Facultăţii de Istorie din Iaşi (1974).

După absolvire, este repartizat la Şcoala Generală din Boghicea, pînă la 31 decembrie 1977. Din 1 ianuarie 1978 trece în alt domeniu de activitate, cel al Arhivelor Naţionale, începînd ca arhivist la Direcţia Bacău, pînă la 30 noiembrie 1981.

Urmează transferul ca director la nou înfiinţatul judeţ Giurgiu, revenind pe meleagurile natale din 15 august 1983, tot la Direcţia Neamţ a Arhivelor Naţionale, timp de aproape 20 de ani, încheind activitatea în această instituţie, pe care a îndrăgit-o, tot ca arhivist, la sfîrşitul anului 2002.

De la 1 ianuarie 2003 s-a transferat ca muzeograf la Complexul Muzeal Neamţ, unde îşi desfăşoară activitatea şi în prezent. Pe tărîm publicistic, cultural şi ştiinţific, profesorul Gheorghe Radu a publicat numeroase articole şi studii în presa locală, în principal în paginile cotidianului „Ceahlăul“ (a fost o perioadă şi membru în Consiliul de Administraţie), dar şi în cele care au apărut după 1989: „Acţiunea“, „Curierul de Neamţ“, „Telegraful“, „Monitorul de Neamţ“, „Realitatea“, „Mesagerul“, „Ecoul Munţilor“ etc., publicînd peste 4.000 de articole, inclusiv în presa regională şi naţională, timp de peste 40 de ani (primul studiu a fost în revista Ateneu din Bacău, în 1978).

Este autorul a 17 cărţi, dintre care menţionăm „Catolicii din judeţul Neamţ: 1552- 1900. Aspecte istorice şi demografice“, „Basarabia, Pămînt Românesc“ (mai multe volume), „Războiul sfînt pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa (1941), „Un veac de la Unirea Basarabiei cu România“, etc. Este coautor la „Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Neamţ, „Micromonografia Filialei Arhivelor Statului Judeţul Neamţ“ şi colaborator la editarea cărţilor „Poporul român şi lupta pentru independenţă a popoarelor din Balcani“ (Bucureşti, 1986) şi „Minorităţile naţionale din România: 1918-1925“ (Bucureşti, 1995). A publicat circa 150 de studii în reviste de specialitate: „Ateneu“ şi „Carpica“ (Bacău); „Cronica giurgiuveană“; „Revista Arhivelor“ şi „Pentru Patrie“ (Bucureşti);

„Historia urbană“ (Sibiu); „Marina“ (Constanţa); „Arhivele Moldovei“ (Iaşi), „Acta Baconviensia“ (Bacău); „Anuarul Arhivelor Mureşene“; „Angvstia“ (Sfîntu Gheorghe); „Acta Moldaviae Meridionalis“ (Vaslui) etc., inclusiv în publicaţii nemţene. O parte din aceste studii şi articole au fost consemnate în „Bibliografia istorică a României“, prestigioasă lucrare editată sub egida Academiei Române, cea care recenzează lucrările de referinţă din istoriografia românească.

Citește știrea

Trending