Contactează-ne

Economie

Se va plăti o garanţie pentru ambalaje. O să aibă efecte?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a fost aprobată o ordonanţă care reglementează gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje ■ scopul urmărit este de a creşte rata de reciclare ■ de la 31 martie 2019 se prevede plata unei garanţii pentru ambalajele reutilizabile, în valoare de 0,5 lei/bucată ■

Dezastrul provocat de proasta gestionare a deşeurilor se poate vedea în tot locul în România, implicit în Neamţ. Pe cîmpuri, pe drumuri, în şanţuri, pe cursuri de apă, pe munte, în păduri sau în lacuri, în parcuri sau pe străzi, acolo unde calcă picior de om „urmele“ lăsate de acesta sînt vizibile. Vorbim de deşeuri în general, nu de o categorie anume. Revenind la Neamţ, elocvent este ceea ce se petrece pe lacul de acumulare de la Bicaz, care este colmatat de ambalaje de plastic şi resturi de lemn. Semn al nesimţirii, indolenţei şi lipsei de simţ civic al riveranilor din localităţile nemţene de pe maluri, turiştilor veniţi vremelnic în zonă, dar şi a vecinilor suceveni, care contribuie şi ei cu ce le prisoseşte prin gospodării, depozitînd gunoaie pe cursul superior al Bistriţei. Poate pentru a limita proporţiile dezastrului la nivel de ţară pomenit mai sus, guvernul a adoptat marţi, 17 iulie, o ordonanţă de urgenţă care reglementează gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje, actul normativ avînd ca scop creşterea ratei de reciclare. Pentru aceasta urmează să se plătească o garanţie pentru toate ambalajele reutilizabile. „Obiectivul central al măsurilor introduse prin acest act normativ este de a creşte rata de reciclare a deşeurilor şi de a pune astfel România pe harta europeană a reciclării şi a economiei circulare. Mai simplu spus, măsurile introduse prin această ordonanţă de urgenţă aduc o schimbare de abordare în materie de gestionare a deşeurilor, astfel încît să ne obişnuim să nu mai tratăm deşeurile ca pe ceva inutil, ci ca pe o resursă care merită şi trebuie să fie valorificată“, a declarat prim- ministrul Viorica Dăncilă, citată de Mediafax. Măsurile din ordonanţă se vor aplica începând de anului viitor şi acestea ar viza introducerea unor indicatori de performanţă atît pentru societăţile de salubrizare, cît şi pentru staţiile de sortare, precum şi pentru încurajarea colectării separate a deşeurilor la sursă şi detalierea modului de aplicare a tarifului diferenţiat la populaţie.

Garanţie şi pentru ambalajele nereutilizabile

„Este stabilit rolul fiecărui actor din lanţul de gestiune a deşeurilor, începînd de la obligaţiile cetăţenilor, colectorilor, operatorilor de salubritate şi terminînd cu cele ale producătorilor, reciclatorilor şi autorităţilor publice locale. A fost schiţat un calendar etapizat pentru înlocuirea ambalajelor de unică folosinţă în pregătirea strategiei europene pentru produsele de plastic de unică folosinţă“, a detaliat premierul. Se prevede aplicarea, de la 31 martie 2019, a unei garanţii pentru ambalajele reutilizabile, în valoare de 0,5 lei/bucată. Printre noutăţile pe care această OUG le aduce legislaţiei actuale privind deşeurile se numără aplicarea, începînd cu 31 martie 2019, a unei garanţii pentru ambalajele reutilizabile, în valoare de 0,5 lei/buc. Tot de la acea dată, garanţia este valabilă şi în cazul ambalajelor nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri, destinate anumitor tipuri de băuturi. În ceea ce priveşte autorităţile locale, ele au obligaţia ca, începînd cu 1 ianuarie 2019, să aplice sistemul „plăteşte pentru cît arunci“, iar în acest sens vor trebui să asigure recipiente separate pentru fracţia uscată, respectiv cea umedă. De asemenea, vor trebui să colaboreze mai bine cu producătorii de produse ambalate şi cu organizatiile de transfer de responsabilitate, care vor acoperi costurile pentru colectarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie. În felul acesta, susţine Ministerul Mediului, oamenii vor avea posibilitatea să plătească doar pentru deşeurile menajere – fracţia umedă – care ajunge să fie eliminată la depozitul de deşeuri. Proiectul introduce şi o contribuţie pentru economie circulară în valoare de 30 lei/tonă de deşeuri eliminată prin depozitare. Totodată, în pregătirea Strategiei Europene pentru produsele de plastic de unică folosinţă, se propune un calendar pentru înlocuirea ambalajelor de unică folosinţă, în special a celor din plastic, pentru băuturi de orice fel, cu ambalaje reutilizabile, care să permită utilizări multiple şi creşterea ponderii acestor tipuri de ambalaje din totalul celor puse pe piaţă, pînă în 2025. Proiectul mai prevede introducerea, începînd cu 2019, a unor indicatori de performanţă, atît pentru societăţile de salubrizare, cît şi pentru staţiile de sortare, care să conducă la scăderea cantităţilor direcţionate către depozite, la creşterea gradului de valorificare a deşeurilor în ţară şi stimularea industriei de reciclare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Sînt 983 de slujbe vacante în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cele mai multe solicitări vin de la angajatori din reşedinţa de judeţ şi din comunele limitrofe ■ la Tîrgu Neamţ şansele de angajare sînt mai reduse ■

Mediul de afaceri din judeţ recrutează la jumătatea lunii septembrie aproape 1.000 de noi lucrători. Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ sînt vacante 983 de slujbe, iar cele mai multe angajări ar putea avea loc în reşedinţa de judeţ şi comunele limitrofe unde sînt libere 532 de job-uri. Alte 357 de posturi vacante sînt pentru şomerii din Roman şi comunele învecinate, iar cele mai puţine angajări s-ar putea face la Tîrgu Neamţ unde piaţa oferă numai 94 de oportunităţi de angajare. Defalcat, la Piatra Neamţ sînt cîteva strigări pentru personal de înaltă calificare. Se recrutează un peisagist floricultor, un manager calitate sau patru ingineri specializaţi în tehnologia sudurii. Ar mai fi nevoie de un specialist marketing, trei ingineri specializaţi în industrializarea lemnului şi un inginer chimist, dar şi un economist. Grosul job-urilor sînt pentru cei cu studii medii şi sînt vacante 13 posturi de brutar, se mai caută 18 manipulanţi mărfuri, 47 de muncitori necalificaţi pentru mai multe domenii, la care se mai adaugă 12 posturi pentrui sudori şi 14 pentru persoane care pot presta în ocupaţia de tîmplar universal. S-ar mai putea angaja nu mai puţin de 53 de dulgheri, dar se recrutează şi 23 de fierari betonişti, 10 lăcătuşi construcţii metalice, 11 operatori excavator, 15 sudori, precum şi 25 de agenţi de securitate, 13 lucrători comerciali, sau 19 manipulanţi mărfuri şi 13 ospătari. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri de personal lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ de pe strada Mihai Eminescu. La Roman angajatorii caută mai puţini absolvenţi de studii superioare şi s-ar putea angaja un inginer mecanic, un inginer şef pentru industria prelucrătoare, sau un inspector itp şi un inginer cadastru – topograf, posturi aunţate ca fiind vacate de mai mult şi pentru care nu se găsesc doritori. Ceilalţi pot găsi mai mult de lucru în industri unde de săptămîni bune nu se acoperă cererea de personal din confecţii. Angajatorii ar avea nevoie de 205 noi lucrători între care 86 de muncitori necalificaţi, 84 de confecţioneri – asamblori articole textile, sau 25 de operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. În alte domenii ar fi nevoie de 10 necalificaţi, 14 casieri, precum şi 13 lucrători comerciali. Piaţa muncii mai oferă posturi pentru măcelari, manipulanţi marfă, operator calculator, patiseri, pizzari, sudori sau tinichigii industriali. La Tîrgu Neamţ cererea de licenţiaţi este ca şi inexistentă şi s-ar putea angaja doar un inginer specializat în industria alimentară şi un expert în achiziţii. În rest se recrutează 10 vulcanizatori, 6 manipulanţi şi tot atîţia zidari sau zugravi, precum şi mecanici auto, muncitori în construcţii, asistenţi medicali generalişti, dulgheri, electricieni sau infirmiere.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: E de muncă! Amatori or fi?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la jumătatea lui septembrie mediul de afaceri recrutează 1.002 noi salariaţi ■ mai bine de jumătatea din cererea de personal vine de la angajatori din zona Piatra Neamţ ■

Lipsa de personal în judeţ este mai acută ca niciodată, afaceriştii dorind să recruteze un număr record de personal. Sînt libere 1.002 joburi în diverse ocupaţii, cele mai multe recrutări, 602, putînd avea loc în zona Piatra Neamţ. Şomerii din Roman au la dispoziţie mai puţine slujbe, 336, iar la Tîrgu Neamţ se caută doar 64 de noi lucrători. În reşedinţa de judeţ sînt „strigări“ şi pentru personal cu studii superioare, putîndu-şi găsi de lucru doi peisagişti floricultori, un inginer specializat în construcţii hidrotehnice, un inginer mecanic, trei ingineri industria lemnului, precum şi un economist. Pentru ceilalţi sînt libere 13 locuri de brutari, se mai caută 18 manipulanţi mărfuri, dar e nevoie şi de 66 de muncitori necalificaţi. Mai pot găsi un serviciu 58, de dulgheri, la care se mai adaugă 34 de fierari betonişti, 10 lăcătuşi construcţii metalice, 12 lăcătuşi mecanici, sau 11 operatori excavatori. Ar mai fi nevoie 33 de sudori, 13 zidari, 25 de agenţi de securitate, plus 13 lucrători comerciali, sau 18 ospătari. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri de personal, relaţii suplimentare putînd fi obţinute la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ de pe strada Mihai Eminescu. Angajatorii din Roman şi comunele învecinate au mai puţin nevoie de personal de înaltă calificare şi este scos pe piaţa muncii un post de inginer mecanic, un inspector itp, un psiholog şi un topograf (inginer cadastru). În rest cele mai multe angajări se fac în special în industria uşoară, unde de mai mult timp nu se acoperă 84 de posturi de confecţioner – asamblor articole textile, mai sînt libere 86 de posturi pentru muncitori necalificaţi, precum şi 25 de oepratori – confecţioner industria îmbrăcămintei. La nivel de zonă se mai recrutează 10 muncitori necalificaţi pentru alte domenii, 14 casieri, precum şi 18 lucrători comerciali. În zona Roman s-ar mai putea angaja cei care pot presta ca tractorişti, tinichigii industriali, preparator marfă, strungar universal, montatori pereţi şi plafoane din ghips – carton, precum şi maistru construcţii sau şoferi. La Tîrgu Neamţ personalul de înaltă calificare nu are căutare şi este pe piaţa muncii numai un loc în ocupaţia de specialist în achiziţii. În schimb este nevoie de personal care poate presta în ocupaţii cum ar fi agent de vînzări, asistent medical generalist, barman, bucătar, operatori toaletări arbori, mecanic auto, precum şi manipulanţi, sau spălători auto.

Citește știrea

Actualitate

Au crescut restanţele bancare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ deşi pe timpul verii datoriile mai scad, unii nemţeni au rămas în urmă cu plata ratelor ■ într-o lună restanţele la împrumuturi au săltat cu aproape 20 milioane de lei ■

Vara este sezonul în care cheltuielile fiecărei case sînt mai mici şi în consecinţă sînt lichidităţi care pot fi îndreptate către sistemul bancar, acolo unde există astfel de împrumuturi. Cu toate acestea statistica realizată lunar de Banca Naţională a României relevă faptul că într-o lună, din iunie pînă în luna iulie 2019 restanţele nemţenilor la creditele bancare au crescut cu aproape 20 milioane de lei noi, o sumă îngrijorătoare, de la puţin peste 89 de milioane de lei, pînă la 108,4 milioane lei. Aici sînt incluse atît restanţele la împrumuturilor în moneda naţională, cît şi cele de la contractele în valută. Cei mai mulţi dintre aceia care s-au împrumutat ţin încă pasul cu graficul de rambursare încheiat de comun acord cu bancherii, însă sînt şi nemţeni care au rămas în urmă şi le este greu să recupereze „handicapul“. Spre deosebire de alte timpuri, acum stăm mai bine la restanţele la împrumuturile în lei, sume mai mari rămase neacoperite fiind la creditele care au fost contractate în valută. Cei care au ales să se împrumute în moneda naţională se pare că sînt mai cîştigaţi, şi-şi plătesc mai uşor ratele bancare. De altfel, analiştii financiari au recomandat întotdeauna să ne împrumutăm în moneda în care luăm salariul, iar acest lucru s-a dovedit înţelept în majoritatea situaţiilor. Conform unei statistici lunare a Băncii Naţionale a României, la 1 iulie nemţenii, persoane fizice şi juridice, aveau restanţe care se situau la 108,4 milioane de lei, în creştere de la 89,3 milioane de lei îct era în urmă cu o lună. Restanţele la împrumuturile în lei se cifrează la 41,8 milioane lei, iar cele la creditele în valută sînt de 64,8 milioane lei, mai mult cu cîteva milioane de lei faţă de creditele în moneda naţională. Datele oficiale relevă faptul că la 1 iulie 2019 datoriile în bănci ale nemţenilor persoane fizice şi juridice erau de 2.276,3 milioane de lei, aici fiind însumate creditele în moneda naţională, dar şi cele în valută. Plăţile la împrumuturi sînt în grafic pentru 2.167,4 milioane de lei. La nivelul judeţului Neamţ, datoriile în moneda naţională erau la începutul lunii trecute de 1.628,4milioane de lei, iar cele în valută se cifrau la la 647,9 milioane de lei. Unii au reuşit să achite ratele, alţii au vrut dar nu au putut. Aşa se face că sînt credite curente în moneda naţională care se cifrează la 1.584,5 milioane de lei, iar la împrumuturile în valută plăţile curente, pentru care bancherii nu-şi fac griji, se cifrează la 583,1 milioane de lei. Partea proastă este că erau restanţe atît la creditele în lei cît şi la cele în valută, suma crescînd îngrijorător. Cea mai mare parte a împrumuturilor în lei fusese contractată de persoanele fizice care s-au îndatorat cu circa 1.000 milioane de lei, din care numai 364 milioane au fost credite imobiliare. La contractele în valută, populaţia are cea mai mare parte din împrumuturile totale, cam 352 milioane de lei, din care 200 milioane de lei sînt pentru locuinţe. Cei care nu au fost grevaţi de datorii au reuşit să facă ceva economii şi au strîns în conturile în moneda naţională peste 1.000 milioane lei (aici intrînd atît societăţile nefinanciare, gospodăriile populaţiei, cît şi alte sectoare instituţionale), iar în cele în valută sînt economii ce totalizează mult mai puţin, echivalentul a 615 milioane lei.

Citește știrea

Trending